2ra-615/21 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin tragerea ilegala la răspundere penala a sotului

2ra-615/21 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin tragerea ilegala la răspundere penala a sotului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-615/21

Prima instanță - (Judecătoria Cimișlia, sediul central) jud.: I. Volcovschi

Instanța de apel – (Curtea de Apel Comrat) jud.: G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura

Generală,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cuciaș Tatiana

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin tragerea ilegala la răspunderea penală și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 29 decembrie 2020,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2019, Cuciaș Tatiana a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală, prin care a solicitat încasarea cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 40

000 lei pe care o consideră drept una rezonabilă în coraport cu suferințele morale

cauzate, suma de 4 800 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 2 000 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, Cuciaș Andrei a fost pus sub învinuire

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 10 iunie 2016, Cuciaș Andrei

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) din Codul penal, a

fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin decizia din 21 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost

menținută sentința Judecătoriei Cimișlia din 10 iunie 2016, care ulterior a devenit

irevocabilă.

La 11 decembrie 2016 Cuciaș Andrei a decedat, iar moștenitor legal a

devenit Cuciaș Tatiana, soția defunctului.

1

Reclamanta consideră că, la caz sunt aplicabile prevederile art. 3 din Legea

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Cuciaș Tatiana a indicat că, pentru apărare în prima instanță, Cuciaș

Andrei a achitat onorariul avocatului în sumă de 4500 lei, iar pentru deplasările la

ședințele Curții de Apel Chișinău, au fost suportate cheltuieli în sumă de 320 de

lei.

Astfel, reclamanta a invocat că prin tragerea ilegală la răspundere penală a

lui Cuciaș Andrei, acesteia i-au fost cauzate suferințe morale, prin aceea că, a

retrăit enorm când soțul ei era citat la organul de urmărire penală și judecată, când

vedea cum se consumă Cuciaș Andrei în legătură cu învinuirea ilegală, reieșind

din faptul că familia are o bună reputație în localitate, nici unul dintre soți nu a

fost în conflict cu legea.

Totodată a menționat că anume acest caz a accelerat decesul soțului său.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 26 iunie 2020

cererea de chemare în judecată înaintată de către Cuciaș Tatiana împotriva

Ministerului Justiției privind repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegala la

răspunderea penală, și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 iulie 2020, avocatul

Berezovschi Vladislav, acționând în interesele Tatianei Cuciaș, a declarat apel

solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi prin

care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Cuciaș

Tatiana.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 29 decembrie 2020, s-a admis

apelul declarat de avocatul Berezovschi Vladislav în interesele Tatianei Cuciaș.

S-a casat integral hotărârea judecătoriei Cimișlia, sediul central din 26 iunie

2020, și s-a pronunțat o decizie nouă prin care:

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul Cuciaș

Tatianei suma de 30000 (treizeci mii lei), cu titlu de prejudiciu material suma de

4800 (patru mii opt sute lei).

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Tatianei Cuciaș compensarea

cheltuielilor judiciare legate de asistență juridică în sumă de 2000 (două mii lei).

În rest pretențiile reclamantei privind satisfacția echitabilă, s-au respins.

La 24 februarie 2021, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Comrat din 29 decembrie 2020 solicitând, admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 29 decembrie 2020 și

menținerea hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 26 iunie 2020.

În motivare, a indicat că decizia instanței de apel este neîntemiată.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe

eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului

material și moral.

Cuciaș Tatiana nu a prezentat careva probe concludente prin care să ateste

faptul că bănuiala sa ar fi avut careva efecte negative asupra reputației sale.

2

Conform legislației procesual penale, organul de urmărire penală este în

drept să efectueze acțiuni de urmărire penală necesare pentru stabilirea adevărului

și apărarea intereselor altor persoane inclusiv interesele statului, iar din

materialele cauzei rezultă că acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală

nu au fost declarate ilegale și ca urmare, nu sunt întrunite condițiile impuse

imperativ de lege, atragerea ilegală la răspundere penală și pretențiile reclamantei

urmează a fi respinse.

Recurentul consideră neîntemeiată decizia instanței de judecată privind

încasarea prejudiciului material cu titlu de asistență juridică, întrucât în speță sunt

inaplicabile prevederile Legii nr. 1545-XIII din 25.02.1998.

Ca temei de drept al recursului, recurentul a invocat prevederile art.432

alin.(2) lit. c) din Codul de procedură civilă.

La 18 martie 2021, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Comrat din 29 decembrie 2020 solicitând, admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 29 decembrie 2020 și

menținerea hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 26 iunie 2020.

În motivare a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel.

Instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.3 din legea nr.1545-XII

din 25 februarie 1998.

În cadrul cauzei penale Cuciaș Tatiana nu avut nici o calitate procesuală, nu

a participat la nici o acțiune procesuală care limitează drepturile persoanelor

fizice, în privința sa nu a fost emisă nici o sentință de achitare.

Statut de bănuit, învinuit a avut Cuciaș Andrei și în privința sa a fost emisă

sentința de achitare, respectiv, anume el avea dreptul să înaintaze o astfel de

acțiune în instanța de judecată.

Astfel, repararea prejudiicului are drept scop oferirea unei satisfacții

victimei și chiar dacă suferința s-a cauzat prin încălcarea unui drept patrimonial,

poate fi acordară doar victimei.

Recurentul a menționat că, Cuciaș Tatiana nu a prezentat careva probe care

ar confirma prejudiciul moral care i-ar fi fost cauzat prin acțiune ilegale ale

organului de urmărire penală și prin ce anume s-a manifestat.

Ca temei de drept al recursului, recurentul a invocat prevederile art.432

alin.(2) lit. c) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, Colegiul menționează că

dispozitivul deciziei Curții de Apel Comrat a fost pronunțat la 29 decembrie

2020.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La 03 februarie 2021 instanța de apel a expediat în adresa părților copia

deciziei motivate.

Ministerului Justiției a depus recurs la 24 februarie 2021.

Procuratura Generală la 18 martie 2021, invocând că a recepționat copia

deciziei Curții de Apel Comrat la 04 februarie 2021, anexând în acest sens, copia

scrisorii de însoțire a Curții de Apel cu aplicarea sigiliul de intrare a Procuraturii

Generale datat cu 04 februarie 2021 (f.d. 216).

3

Respectiv, cererile de recurs sunt depuse în termenul prevăzut de art.434

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 12 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

copia recursului, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o

lună de la data primirii scrisorii, corespondența fiind recepționată, potrivit

avizelor de recepție (f.d.206-211).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 aprilie 2021, recursurile

declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală au fost declarate

admisibile.

Potrivit art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că,

judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide

asupra oportunității invitării participanților sau a reprezentanților acestora pentru

a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Examinând motivele de recurs, legislația aplicabilă în speță și situația de

fapt, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și care urmează a fi admise

din următoarele considerente.

Prin cererea de chemare în judecată, Cuciaș Tatiana a solicitat repararea

prejudiciului moral și material, ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală a

soțului său, Cuciaș Andrei, în temeiul Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Colegiul reține că, Cuciaș Andrei, soțul Tatianei Cuciaș, a fost învinuit de

către organul de urmărire penală de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361

alin.(1) din Codul penal.

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 10 iunie 2016, Cuciaș Andrei,

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) din Codul penal, a

fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, soluție care a

fost menținută de Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 21 septembrie 2016,

devenită irevocabilă prin neatacare.

4

Potrivit certificatului de deces nr. DC-IV 1490038, Cuciaș Andrei a

decedat la 11 decembrie 2016 (f.d.4).

Conform certificatului de calitate de moștenitor, Cuciaș Tatiana este

moștenitor după decesul soțului Cuciaș Andrei (f.d.5).

În temeiul art. 1432 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019)

moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a

lăsat moștenirea) către succesorii săi.

Art. 1444 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) stabilește

că, patrimoniul succesoral include atât drepturile patrimoniale (activul

succesoral), cît și obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a

lăsat moștenirea le avea la momentul decesului.

Astfel, în temeiul art. 1500 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01

martie 2019), Cuciaș Tatiana este moștenitor după decesul soțului său Cuciaș

Andrei, și drept urmare, aceasta poate pretinde asupra unui drept patrimonial care

a aparținut acestuia până la deces.

În sensul art.453 alin. (1) din Codul civil patrimoniul reprezintă totalitatea

drepturilor și obligațiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o

sumă de valori active și pasive legate între ele, aparținând unor persoane fizice și

juridice determinate.

Deci, Cuciaș Tatiana este în drept de a pretinde repararea prejudiciului

material cauzat în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală,

procuraturii și instanțelor judecătorești a soțului său, compuse din cheltuieli de

asistență juridică care au fost suportate în cadrul dosarului penal, acesta fiind un

drept patrimonial al ei.

În condițiile art. 15 alin. (1) din Codul civil, apărarea drepturilor civile

încălcate se face pe cale judiciară, iar conform art. 53 alin. (2) din Constituție,

statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile

săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele

judecătorești.

Art. 3 lit. b) din Legea nr. 1545-XIII din 25.02.1998 privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești reglementează că, în

conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma condamnării ilegale, confiscării

ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității.

Conform art.7 lit. g) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în

cazurile menționate la art.3 persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i

se restituie cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire

penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.

Astfel, din contextul normelor citate rezultă că reclamanta poate pretinde la

repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești, dacă se

constată o încălcare.

În speță, Cuciaș Tatiana în cererea sa de chemare în judecată a solicitat și

încasarea prejudiciului material în mărime de 4800 lei, care constă din cheltuielile

pe care le-a suportat în legătură cu derularea cauzei penale în privința soțului său,

5

dintre care suma de 4 500 lei pentru acordarea asistenței juridice și suma de 320

de lei cheltuieli de transport pentru deplasările la organele de drept.

Pentru a confirma cheltuielile suportate Cuciaș Tatiana a prezentat bonul de

plată seria și nr. ES239719 din 30 decembrie 2018 pentru suma de 3 000 lei și

bonul de plată Seria și nr.945586 din 19 septembrie 2016 pentru suma de 1 500

de lei și bonul de plată de procurarea combustibilului în sumă de 320 de lei.

Deci, probele respective dovedesc faptul că avocatul Vladislav Berezovschi

a acordat asistență juridică lui Cuciaș Andrei, în cauza penală intentată în temeiul

art. 361 alin.(1) din Codul penal.

În acest sens, Colegiul constată că, argumentele reclamantei precum că

intentarea procesului penal în privința soțului său Cuciaș Andrei și ulterior

achitarea acestuia, sunt acțiuni care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. b) și art.

7 lit. g) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Respectiv, îi oferă acesteia, în calitatea sa de moștenitor legal al soțului său,

dreptul de a pretinde compensarea prejudiciului material cauzat ca urmare a

reabilitării soțului, fiind pronunțată sentință de achitare, drept urmare instanța de

apel corect i-a acordat despăgubirea materială.

Cât privește cerința cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru

acordarea asistenței juridice în prezenta cauză, confirmată prin bonul de plată

Seria EZ nr. 945964 din 16 septembrie 2019, eliberat de către CA „Vladislav

Berezovschi”, în sumă de 2 000 lei, instanța de recurs, de asemenea, o consideră

întemeiată, fiind o sumă reală, necesară și rezonabilă.

În astfel de circumstanțe nu pot fi reținute alegațiile formulate în recursuri

cu privire la ilegalitatea deciziei instanței de apel în partea despăgubirii materiale,

deoarece sunt justificate și se combat prin constatările relatate.

Cu referire la pretenția Tatianei Cuciaș privind repararea prejudiciului

moral, Colegiul reține.

Prejudiciul moral este definit ca o atingere adusă personalității umane și

care se manifestă prin suferința fizică sau morală, pe care le resimte persoana.

În stabilirea existentei unui prejudiciu trebuie luat în calcul caracterul și

importanța valorilor nepatrimoniale, cărora a cauzat prejudiciul, situația

personală a persoanei.

Deci, caracterul suferințelor trebuie privit în legătură cu particularitățile

individuale ale persoanei, suferințele morale, psihice și alte emoții negative.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de

determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării

criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, importanța

valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, etc.

La caz, reclamanta a specificat că un prejudiciu moral i s-a cauzat ei

personal, prin faptul că soțul său Cuciaș Andrei a fost tras ilegal la răspundere

penală, retrăind pentru situația acestuia și fiind afectată reputația familiei în

localitate.

Potrivit art. 1422 alin.(1) Cod civil până la modernizare în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

6

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri.

Deci, prejudiciul moral se stabilește prin apreciere, în raport cu

consecințele negative suferite de victima pe plan fizic, psihic, valorile lezate,

măsura în care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele

vătămării, măsura în care i-a fost afectata situația familiala.

Aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii prejudiciului moral, pe

o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Or, la caz, reclamanta nu demonstrat că anume ei i-a fost provocat un

prejudiciu moral, fiindu-i afectată în mod grav reputația, demnitatea și onoarea în

urma condamnării ilegale a soțului său.

Prejudiciul moral se stabilește în funcție de circumstanțele concrete ale

fiecărui caz.

Colegiul reține că, reclamanta nu a prezentat probe prin care să confirme

că, atingerea vreunuia dintre atributele esențiale ale persoanei ei care să fi

generat, în mod esențial, producerea unei suferințe morale a cărei intensitate să

facă necesară acordarea unor daune morale, în urma tragerii la răspundere penală

a soțului său.

Astfel, concluzia instanței de apel precum că, dreptul de a cere despăgubiri

morale îl are inclusiv și Cuciaș Tatiana, este eronată.

Or, cauzarea unui prejudiciu moral este necesar a se raporta la totalitatea

factorilor care au cauzat prejudiciul, însă la caz, argumentul reclamantei precum

că a retrăit emoțional când soțul său era citat la organul de urmărire penală, nu

este demonstrat.

În condițiile în care reclamanta nu a probat că a suferit careva emoții,

consecințe negative, stări trăite personal, ca urmare a tragerii ilegale la răspundere

penală a soțului său, nu poate fi justificată acordarea prejudiciului moral.

Reclamanta susține că există o legătură de cauzalitate între tragerea la

ilegală la răspundere penală a soțului ei și emoțiile care le-a trăit în legătură cu

acest fapt.

Însă, reieșind din constatările relatate, instanța de recurs reține netemeinicia

acțiunii în privința acestui capăt de cerere, deoarece în speță nu a fost demonstrat

un astfel de prejudiciu suportat de Cuciaș Tatiana, în temeiul art. 6 din Legea nr.

1545-XIII din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

Din motivele expuse, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursurile, cu casarea deciziei instanței de apel în partea admiterii pretenției cu

privire la repararea prejudiciului moral și emiterea în această parte a unei hotărâri

noi prin care cerința Tatianei Cuciaș privind repararea prejudiciului moral, se

respinge ca neîntemeiată.

În rest, decizia din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, se va

menține.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Se casează decizia din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat,

adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cuciaș

Tatiana împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală privind repararea prejudiciului cauzat prin

tragerea ilegala la răspunderea penală și încasarea cheltuielilor de judecată, în

partea reparării prejudiciului moral și în această parte se emite o hotărâre nouă,

prin care:

Cererea Tatianei Cuciaș privind încasarea prejudiciului moral, se respinge

ca neîntemeiată.

În rest, decizia din 29 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii

Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

8