2r-112/21 — anularea ordinului de eliberare din functie, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata de la munca si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-112/21 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud.: N. Ghedrovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, V. Cotorobai, A. Panov) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud.: M. Ghervas, N. Vascan, V. Burduh) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău: (jud.: L. Pruteanu, I. Țurcan, A. Panov) D E C I Z I E 07 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de Cebotarenco Ion, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cebotarenco împotriva Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care fost respinsă cererea depusă de Cebotarenco Ion cu privire la recuzarea judecătorilor Ana Panov și Ion Țurcan de la examinarea prezentei cauze în ordine de revizuire și împotriva încheierii din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cebotarenco Ion împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 14 martie 2018 Cebotarenco Ion a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, solicitând anularea ordinului nr. 87-SP din 26 februarie 2018 „Cu privire la eliberarea din funcția a lui Cebotarenco Ion”,

restabilirea în funcția de inginer silvic- șef al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, sumei de 9.520 de lei cu titlu de premiu și ajutor material neachitat, prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare, precum și cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, a fost parțial admisă acțiunea depusă de Cebotarenco Ion. S-a anulat ordinul nr. 87-SP din 26 februarie 2018 „Cu privire la eliberarea din funcția a lui Cebotarenco Ion”. A fost restabilit Cebotarenco Ion în funcția de inginer silvic-șef al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””.

S-a încasat din contul ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” în beneficiul lui Ion Cebotarenco suma de 174.067,79 de lei cu titlu de despăgubire pentru perioada 27 februarie 2018 – 05 aprilie 2019 de absență forțată de la muncă. S-a încasat din contul ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” în beneficiul lui Cebotarenco Ion suma de 9.520 de lei cu 1 titlu de premiu și ajutor material neachitat. S-a încasat din contul ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” în beneficiul lui Cebotarenco Ion prejudiciul moral în mărime de 1 salariu mediu lunar, ceea ce a constituit suma de 12.698,74 de lei. S-a încasat din contul ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” în beneficiul lui Cebotarenco Ion suma de 6.000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

În rest, acțiunea depusă de Cebotarenco Ion, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 02 mai 2019 ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, reprezentată de avocatul Oleg Bondarenco, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 20 iunie 2019 a fost prezentată cererea de apel motivată, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. Prin decizia din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, reprezentată de avocatul Oleg Bondarenco. S-a casat integral hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingerea integrală a acțiunii depuse de Cebotarenco Ion.

La 04 decembrie 2019 Cebotarenco Ion, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Cebotarenco Ion, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 18 august 2020 Cebotarenco Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Ca temei de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Cebotarenco Ion a indicat că după pronunțarea deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, că în urma adresării la 12 august 2020 către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” privind accesul la informație, la 14 august 2020 a recepționat răspuns la care erau anexate: cererea nr. 83 din 09 februarie 2018 semnată de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției nr. 01-1108 din 02 aprilie 2018; cererea nr. 439 din 15 iunie 2018 semnată de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi; răspunsul nr. 06-14.1/3233 din 04 iulie 2018 a Ministerului Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene.

A menționat revizuentul că prin cererile enunțate, semnate de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, s-a solicitat constituirea Comisiilor de anchetă cu privire la corectitudinea și legalitatea eliberării a certificatelor de concediu medical pe numele său de către instituțiile medico- sanitare care au eliberat certificatele medicale.

Totodată, la adresarea lui Iurie Apostolachi către Ministerul Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene, cu solicitarea de inițiere a anchetei de serviciu privind examinarea corectitudinii și legalității eliberării certificatului de concediu medical seria XXXXX pe numele său, viceministrul Ministerului Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene a comunicat că în urma analizei detaliate a tuturor circumstanțelor, a confirmat expres că certificatul medical a fost eliberat pe numele 2 său legal și întemeiat, nefiind stabilite careva încălcări, fiind respectate în volum deplin toate exigențele legislației în vigoare. La 04 noiembrie 2020 Cebotarenco Ion a depus cerere de recuzare a judecătorilor Ana Panov și Ion Țurcan de la examinarea prezentei cauze în ordine de revizuire.

Drept motiv de recuzare, cu trimitere la prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Cebotarenco Ion a indicat că judecătorii recuzați nu pot participa la examinarea cererii de revizuire, aflându-se în situația de incompatibilitate din cauza compromiterii sale prin acțiuni tendențioase. În cazul judecătorului-raportor Ana Panov, planează suspiciuni rezonabile privind repartizarea nealeatorie a cererii de revizuire, iar referitor la recuzarea judecătorului Țurcan Ion, a invocat că examinarea cauzei cu participarea judecătorului recuzat contravine grav principiilor Codului de etică și de conduită profesională al judecătorului precum independența, imparțialitatea și corectitudinea judecătorului în situația în care judecătorul se află în relații de prietenie cu fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Cebotarenco Ion cu privire la recuzarea judecătorilor Ana Panov și Ion Țurcan de la examinarea prezentei cauze în ordine de revizuire, din lipsă de temei. Prin încheierea din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Cebotarenco Ion împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

La 12 ianuarie 2021 Cebotarenco Ion a declarat recurs împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care fost respinsă cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Ana Panov și Ion Țurcan de la examinarea prezentei cauze în ordine de revizuire și împotriva încheierii din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către el împotriva deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierilor nominalizate, emiterea unei încheieri noi de admitere a cererii de revizuire, cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea recursului Cebotarenco Ion a indicat că cererea de revizuire trebuia să fie repartizată în mod aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, dar nu să fie transmisă spre examinare aceluiași judecător din cadrul Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, care a emis actul judecătoresc contestat cu revizuire.

De asemenea, a menționat Ion Cebotarenco că Curtea de Apel Chișinău la examinarea cererii de revizuire nu a ținut cont de faptul că după pronunțarea deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, că în urma adresării la 12 august 2020 către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” privind accesul la informație, la 14 august 2020 a recepționat răspuns la care erau anexate: cererea nr. 83 din 09 februarie 2018 semnată de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției nr. 01-1108 din 02 aprilie 2018; cererea nr. 439 din 15 iunie 2018 semnată de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi și răspunsul nr. 06-14.1/3233 din 04 iulie 3 2018 a Ministerului Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene.

Prin cererile enunțate, semnate de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, s-a solicitat constituirea Comisiilor de anchetă cu privire la corectitudinea și legalitatea eliberării a certificatelor de concediu medical pe numele său de către instituțiile medico-sanitare care au eliberat certificatele medicale.

Totodată, la adresarea lui Iurie Apostolachi către Ministerul Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene, cu solicitarea de inițiere a anchetei de serviciu privind examinarea corectitudinii și legalității eliberării certificatului de concediu medical seria ББ № 114509 pe numele său, viceministrul Ministerului Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene a comunicat că în urma analizei detaliate a tuturor circumstanțelor, a confirmat expres că certificatul medical a fost eliberat pe numele său legal și întemeiat, nefiind stabilite careva încălcări, fiind respectate în volum deplin toate exigențele legislației în vigoare. Consideră recurentul că autoritățile judiciare naționale urmează să-i acorde posibilitatea remedierii situației în prezenta cauză pentru evitarea unei noii condamnări de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde deja a înaintat cerere.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa lui Cebotarenco Ion la 07 decembrie 2020, însă nu se atestă date când a fost recepționată de către acesta (f.d. 43, vol. II). Astfel, recursul declarat de Cebotarenco Ion la 12 ianuarie 2020, este în termen. La 29 ianuarie 2021 în adresa ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” a fost expediată copia recursului declarat de Cebotarenco Ion, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 53, vol. II), însă intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierilor contestate, din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Referitor la legalitatea și temeinicia încheierii din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. În conformitate cu art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod. 4 Conform art. 49 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în primă instanță nu mai poate participa la judecarea acesteia în instanță de apel, de recurs și nici la rejudecarea ei în primă instanță, după casare.

Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai poate participa la judecarea ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în instanță de recurs. Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de recurs nu mai poate participa la judecarea ei în primă instanță și nici în instanță de apel sau în cea de recurs. Prevederile prezentului articol nu au incidență asupra cazurilor de refuz de primire a cererii de chemare în judecată în temeiul art. 169, de restituire a cererii de chemare în judecată în temeiul art.170 și 171, de scoatere a cererii de pe rol în temeiul art. 267 sau de încetare a procesului în temeiul art. 265 lit. a) și b) , precum și de respingere a pretențiilor ca fiind tardive.

Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. Colegiul reține că prin hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Cebotarenco Ion. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 02 mai 2019 ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” a declarat apel împotriva hotărârii din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. Conform fișei de repartizare a dosarului, la 20 mai 2019 cauza respectivă a fost repartizată spre examinare în ordine de apel, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor din cadrul Curții de Apel Chișinău, Ana Panov (f.d.

157, vol. I). Prin decizia irevocabilă din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin încheierea din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis apelul declarat de ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, reprezentată de avocatul Oleg Bondarenco. S-a casat integral hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingerea integrală a acțiunii depuse de Cebotarenco Ion. La 18 august 2020 Cebotarenco Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei irevocabile din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

1-4, vol. I). Conform fișei de repartizare a dosarului, la 18 septembrie 2020 cauza respectivă a fost repartizată spre examinare în ordine de revizuire, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, care conform dispoziției nr. 56 din 30 decembrie 2019 „Privind constituirea completelor de judecată în cadrul Colegiilor Curții de apel Chișinău pentru anul 2020” a Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, a făcut parte din completul de judecată nr. 5 în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, în următoare componență: Ana Panov (președinte), Pruteanu Liuba și Ion Țurcan (judecători) (f.d.

14-15, vol. II). La 04 noiembrie 2020 Ion Cebotarenco a înaintat recuzare judecătorilor Ana Panov și Ion Țurcan de la judecarea prezentei cauze în ordine de revizuire în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, invocând că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestor magistrați. 5 Examinând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra și argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel Chișinău expusă în încheierea din 10 noiembrie 2020 de respingere a cererii lui Cebotarenco Ion privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ana Panov și Țurcan Ion, deoarece la cazul speței nu s-au constatat temeiurile prevăzute la art. 50 din Codul de procedură civilă.

Nu poate fi reținut argumentul invocat de Ion Cebotarenco în cererea de recurs precum că cererea de revizuire trebuia să fie repartizată în mod aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, dar nu să fie transmisă spre examinare aceluiași judecător din cadrul Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, care a emis actul judecătoresc contestat cu revizuire, deoarece este declarativ și vine în contradicție cu actele cauzei. Totodată, ține de notat că dispozițiile art. 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, expres și imperativ stipulează că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându- se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Mai mult ca atât, Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia din 09 iunie 2020 cert a stabilit că în conformitate cu art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Așadar, la etapa admisibilității, instanța de revizuire examinează dacă se atestă sau nu vreun temei din cele prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă. Prin definiție și prin esență, în cadrul examinării admisibilității revizuirii se analizează circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc a cărui revizuire se cere. Scopul căii de atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea actului judecătoresc irevocabil, având în vedere noile realități.

În aceste condiții, simplul fapt că același judecător, care a pronunțat actul judecătoresc (irevocabil) într-o cauză civilă, poate examina ulterior admisibilitatea unei cereri de revizuire împotriva acestuia, nu reclamă, per se, o problemă din perspectiva dreptului la judecarea cauzei de către o instanță imparțială. Articolul 448 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabilește în general, examinarea cererii de revizuire în competența instanței care s-a pronunțat asupra fondului (Judecătoria, Curtea de Apel, etc.), nu a judecătorului sau completului de judecată care a emis actul judecătoresc propriu-zis. Totuși, acest fapt nu exclude ca cererea de revizuire să fie repartizată judecătorului sau completului de judecată care a pronunțat actul judecătoresc a cărui revizuire se solicită.

Acesta se explică prin faptul că judecătorul nu și-a expus opinia pe marginea unor circumstanțe noi sau necunoscute la pronunțarea actului judecătoresc. În acest sens se reține jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unde în cauza Warsicka v. Polonia, 16 ianuarie 2007, §40, Curtea a menționat că exigențele unui proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, nu împiedică în mod automat ca același judecător să exercite succesiv diferite funcții în același caz civil. Nu este incompatibil prima facie cu exigențele art. 6§1 din CțEDO dacă același judecător este implicat, mai întâi, într-o decizie privind fondul unei cauze, și, 6 ulterior, în proceduri în care este examinată admisibilitatea unei căi de atac împotriva acestei decizii.

Evaluarea conformității participării aceluiași judecător în diferite etape ale uni proces civil cu exigența imparțialității trebuie făcută de la caz la caz, avându-se în vedere toate circumstanțele acestora și caracteristicile normelor relevante ale procedurii civile aplicabile cazului. Trebuie confirmată dacă legătura dintre problemele substanțiale determinate într-o decizie privind fondul cauzei și admisibilitatea unei căi de atac împotriva acestei decizii este atât de strânsă, astfel încât să genereze dubii privind imparțialitatea judecătorului. Așadar, nu contează dubla participare în sine, ci întinderea și natura deciziilor luate. În ipoteza în care judecătorul va examina, atunci va exista o încălcare a principiului imparțialității (Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012,§36; Pasquini v. San Marino, 2 mai 2019, §148; San Leonard Band Club v. Malta, 29 iulie 2004, §63; Driza v. Albania, 13 noiembrie 2007, §81).

Prin urmare, se constată că judecătorul din cadrul Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, care a examinat cauza în ordine de apel, prin prisma dispozițiilor art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și a jurisprudenței CEDO, era în drept, conform distribuirii aleatorii a dosarului, să examineze prezenta cauză în ordine de revizuire. Cât privește motivele de recuzare a judecătorului Țurcan Ion, precum că acesta se află în relații de prietenie cu fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, nu și-au găsit confirmare, or, simpla invocare a împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului recuzat, fără prezentarea probelor în acest sens, nu poate constitui ca temei concludent și pertinent de admitere a cererii de recuzare.

Date fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră drept legală și întemeiată încheierea din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Privitor la legalitatea și temeinicia încheierii din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ține să menționeze următoarele.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; 7 g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esențial este ca revizuentul să nu fi știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Nu pot fi reținute argumentele invocate de Cebotarenco Ion în cererea de recurs precum că Curtea de Apel Chișinău la examinarea cererii de revizuire nu a ținut cont de faptul că după pronunțarea deciziei din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din 19 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute lui anterior și anume, că în urma adresării la 12 august 2020 către ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” privind accesul la informație, la 14 august 2020 a recepționat răspuns la care erau anexate: cererea nr. 83 din 09 februarie 2018 semnată de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției nr. 01-1108 din 02 aprilie 2018; cererea nr. 439 din 15 iunie 2018 semnată de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi și răspunsul nr. 06-14.1/3233 din 04 iulie 2018 a Ministerului Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene.

Prin cererile enunțate, semnate de fostul director al ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, Iurie Apostolachi, s-a solicitat constituirea Comisiilor de anchetă cu privire la corectitudinea și legalitatea eliberării a certificatelor de concediu medical pe numele său de către instituțiile medico- sanitare care au eliberat certificatele medicale.

Totodată, la adresarea lui Iurie Apostolachi către Ministerul Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene, cu solicitarea de inițiere a anchetei de serviciu privind examinarea corectitudinii și legalității eliberării certificatului de concediu medical seria XXXXX pe numele său, viceministrul Ministerului Sănătății al Republicii Moldovenești Nistrene a 8 comunicat că în urma analizei detaliate a tuturor circumstanțelor, a confirmat expres că certificatul medical a fost eliberat pe numele său legal și întemeiat, nefiind stabilite careva încălcări, fiind respectate în volum deplin toate exigențele legislației în vigoare. Or, alegațiile menționate în cererea de revizuire în esență nu pot constitui drept circumstanțe noi în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 05 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

De fapt, argumentele invocate de Cebotarenco Ion expuse în cererea de revizuire, care reprezintă un „recurs deghizat”, se referă la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 05 septembrie 2020, prin care a fost admis apelul declarat de ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina””, reprezentată de avocatul Oleg Bondarenco. S-a casat integral hotărârea din 05 aprilie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingerea integrală a acțiunii depuse de Cebotarenco Ion ca neîntemeiată. Mai mult ca atât, Cebotarenco Ion atât în cererea de revizuire, cât și în cea de recurs nu a indicat din care cauză a fost în imposibilitate să afle despre aceste circumstanțe în timpul judecării anterioare a cauzei și să comunice instanțelor de judecată ierarhic inferioare despre faptul dat, fiind invocată abia după devenirea irevocabilă a deciziei din 05 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă în încheierea din 03 decembrie 2020, că circumstanțele invocate de Cebotarenco Ion ca temei de revizuire a deciziei din 05 septembrie 2019, nu se încadrează în prevederile art. 449 din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a procesului. Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. 9 Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Cebotarenco Ion, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Cebotarenco Ion și de a menține încheierile Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020 și 03 decembrie 2020. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Cebotarenco Ion.

Se mențin încheierile Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020 și 03 decembrie 2020, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cebotarenco împotriva Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură „Tighina”” cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 10