3r-119/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-119/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Ciobanu)

DECIZIE

7 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care apelul

depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost declarat inadmisibil,

ca fiind depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ,

c o n s t a t ă :

La 7 mai 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Chetrosu, prin care a solicitat

abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/12 din 31 ianuarie 2020 ,,Cu

privire la aprobarea taxei pentru prestarea serviciului funerar de către ÎM ,,Chetrosu-

Service” ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat. Totodată, s-a explicat părților că hotărârea poate fi

atacată cu apel la Curtea de Apel Bălți în termen de 30 zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii prin intermediul Judecătoriei Drochia, sediul Central.

La 9 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a contestat

cu apel hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Prin încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost declarată

inadmisibilă cererea de apel depusă de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central pe

motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din

Codul administrativ.

1

La 1 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva încheierii din 11 februarie 2021 a Curții

de Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând că instanța de apel a dat o apreciere eronată normelor de drept material și

procedural.

A menționat că în ședința de judecată din 29 septembrie 2020, în cadrul căruia a

fost pronunțat dispozitivul hotărârii, nu a fost prezent din motivul că la data de

2 septembrie 2020 a fost depus demers privind încetarea acțiunii, deoarece actul

administrativ contestat a fost abrogat.

A remarcat că a fost înștiințată în mod legal despre examinarea prezentei cauze

prin scrisoarea cu aviz de recepție, iar dispozitivul hotărârii din 29 septembrie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost notificat Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat la 7 octombrie 2020.

În același timp a relatat că din greșeală la data de 26 octombrie 2020 a expediat

cererea de apel direct la Curtea de Apel Bălți, deși urma să o depună la Judecătoria

Drochia, sediul Central. Astfel, la data de 9 noiembrie 2020 a depus apel la Judecătoria

Drochia, sediul Central.

Astfel fiind, în opinia recurentului, Curtea de Apel Bălți a aplicat eronat

prevederile legii în luarea deciziei, prin care a declarat inadmisibil apelul, ori nu s-a

bazat pe probele care sunt în dosar pentru soluționarea cauzei.

A mai explicat că motivarea apelului nu a fost expediată la instanța de apel din

considerentul că deja a primit încheierea contestată.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen a cererii, casarea

încheierii contestate cu emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 11 februarie 2021.

Totodată, se constată că încheierea instanței de apel a fost notificată recurentului

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în data de 19 februarie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f. d. 60).

Astfel, recursul din 1 martie 2021, este depus cu respectarea termenului prevăzut

de lege.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din

2

11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea

de apel depusă de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii

din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central pe motiv că apelul a fost

depus după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară

ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în

special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Din materialele dosarului s-a constatat că, la data de 29 septembrie 2020, a fost

pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind abrogarea

deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/12 din 31 ianuarie 2020 ,,Cu privire la

aprobarea taxei pentru prestarea serviciului funerar de către ÎM ,,Chetrosu-Service”, ca

fiind ilegală. Totodată, s-a explicat părților că hotărârea poate fi atacată cu apel la

Curtea de Apel Bălți în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii

prin intermediul Judecătoriei Drochia, sediul Central (f. d. 55-58).

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, rezultă că la pronunțarea

dispozitivului hotărârii primei instanțe, reprezentantul Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat nu a fost prezent, însă după cum rezultă din materialele cauzei

acesta a fost înștiințat legal despre examinarea prezentei cauze (f. d. 17).

Actele cauzei atestă că, la 9 noiembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a depus apel împotriva hotărârii din 29 septembrie 2020 a

Judecătoriei Drochia, sediul Central, fără solicitarea de repunere în termen (f. d. 44).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că termenul de depunere a apelului și-a început curgerea la

30 septembrie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 29 octombrie 2020, aceasta fiind ultima zi de depunere a

apelului, pe când cererea de apel a fost depusă la 9 noiembrie 2020, fapt ce denotă

exercitarea acestei căi de atac cu încălcarea termenului stabilit de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ. Or, legiuitorul a determinat că dreptul la depunerea apelului este limitat

la un anumit interval și anume 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Instanța de recurs reiterează că termenul de procedură instituit de legiuitor pentru

demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă. Așa,

art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului

de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – pronunțarea

dispozitivului hotărârii.

Astfel fiind, contrar argumentelor recurentului, momentul notificării

dispozitivului hotărârii judecătorești participanților la proces nu influențează data de

când începe să curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin

depunerea cererii de apel.

3

Din aceste considerente, participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de

bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

La caz, însă Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a făcut uz de

drepturile sale procedurale, iar având în vedere că, dispozitivul hotărârii a fost

pronunțat la 29 septembrie 2020, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

apel abia la data de 9 noiembrie 2020, deci peste termenul legal prevăzut la art. 232

alin. (1) din Codul administrativ.

Or, în conformitate art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Astfel, instanța de recurs remarcă că folosirea cu buna-credință a drepturilor

procedurale, prezumă că partea este obligată să manifeste diligență și să respecte

termenele prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că recurentul a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența necesară

în vederea exercitării căii de atac în termen.

Potrivit art. 237 alin. (1) și alin. (2) Cod administrativ, prevederile art. 65 alin.

(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere,

ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de

a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65

din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate, ceea ce în

prezenta cauză, la depunerea apelului, nu s-a solicitat.

Cu referire la argumentul recurentului în susținerea cererii de repunere în termenul

de apel, precum că cererea de apel la 26 octombrie 2020 din greșeală a fost expediată

direct Curții de Apel Bălți, dar nu prin intermediul Judecătoriei Drochia, sediul Central,

nu constituie motiv întemeiat de repunere în termen.

Or, conform art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată, la caz Judecătoria Drochia, sediul Central.

Mai mult ca atât, acest argument este unul declarativ, or după cum se constată din

materialele cauzei apelul a fost depus greșit direct la Curtea de Apel Bălți la data de

2 noiembrie 2020 (f. d. 65-55) și nu la data invocată de recurent, de altfel tot peste

termenul de declarare a apelului.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că în cazul acceptării unui apel tardiv se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

4

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce

este inadmisibil.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat

însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această

privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată

ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui

termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a

Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta

Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul

la justiție.

La acest capitol, jurisprudența CtEDO statuează că prin neprezentarea motivelor

pentru repunerea în termenul de prescripție pentru efectuarea unui act procedural, se

încălcă dreptul la un proces echitabil (hotărârea din 14.11.2006, cauza Melnic contra

Moldovei § 42, cererea nr.6923/03), iar ,,înrăutățirea unei situații juridice, care a

devenit irevocabilă datorită aplicării termenului de prescripție sau care ar fi trebuit să

devină irevocabilă dacă termenul de prescripție s-ar fi aplicat, este incompatibilă cu

principiul securității raporturilor juridice” (hotărârea din 18.06.2008, cauza SRL Dacia

c. Moldovei, cererea nr. 3052/04, § 77)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial se de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Se menține încheierea din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5