2ra-253/21 — repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-253/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. D. Băbălău)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe

Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Xxxx

Străisteanu, Nataliei Straistean și a lui Gheorghe Xxxx Straisteanu împotriva lui

Mihail Popov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și

Gheorghe Xxxx Străisteanu și menținută hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 1 noiembrie 2019, Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și

Gheorghe Xxxx Străisteanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Mihail Popov cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 17 august 2019, Mihail Popov a închiriat

masa nr. 10 de la „Centrul de Agrement” din parcul „La Izvor”, sect. Buiucani mun.

Chișinău, care aparține SRL „Inima Codrului”, pentru a sărbători un eveniment.

Aproximativ între orele 20:30 – 21:00, după ce a refuzat să achite serviciile

acordate pentru trambulina pentru copii, Mihail Popov a început să încalce grav

ordinea publică, să înjure cu cuvinte necenzurate angajații întreprinderii, să îi

amenințe cu răfuială fizică, iar la observațiile administrației localului - Gheorghe

Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu, să înceteze

1

încălcarea ordinii publice, Mihail Popov a sărit la bătaie și astfel, au fost nevoiți să

apeleze la serviciul de urgență 112.

La 21 august 2019, agentul constatator din cadrul IP Buiucani a întocmit în

privința lui Mihail Popov procesul-verbal cu privire la contravenție

nr. MAI04867438, în baza căruia Mihail Popov a fost sancționat cu amendă conform

prevederilor art. 69 și 354 Cod contravențional.

Au declarat că Mihail Popov a recunoscut fapta ilegal comisă, însă a refuzat

repararea prejudiciului material și moral cauzat pe care l-au suportat în rezultatul

acțiunilor ilegale comise în privința lor, fiind supuși la tratamente degradante, numiți

prin cuvinte necenzurate, umiliți și înjosiți în mod public.

La 23 septembrie 2019, au expediat în adresa lui Mihail Popov o somație prin

care au solicitat repararea benevolă a prejudiciului material și moral, la care nu au

primit niciun răspuns.

Și-au întemeiat pretențiile în baza art. 15, 24 din Constituția RM, art. 45 Cod

contravențional, art. 2, 4, 5, 123 CPC, art. 1, 2, 9, 10, 15, 16, 19, 20, 21, 22, 24, 35,

41, 43, 316, 317, 1998, 1999, 2002, 2023, 2036, 2037 Cod civil și art. 3 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Au solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului lui Gheorghe

Xxxx Străisteanu, Nataliei Straistean și lui Gheorghe Xxxx Străisteanu de a nu fi

supuși la tratamente degradante, încasarea de la Mihail Popov în beneficiul lui

Gheorghe Xxxx Străisteanu a sumei de 4 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral,

încasarea de la Mihail Popov în beneficiul Nataliei Straistean a sumei de 4 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea de la Mihail Popov în beneficiul lui

Gheorghe Xxxx Străisteanu a sumei de 4 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 19 iunie 2020, Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe

Xxxx Străisteanu au depus o cerere de majorare a cuantumului pretențiilor din

acțiune, prin care au solicitat suplimentar încasarea de la Mihail Popov în beneficiul

lui Gheorghe Străisteanu a sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea.

Au fost încasate din contul lui Mihail Popov în beneficiul lui Gheorghe Xxxx

Străisteanu suma de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 200 de lei,

cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, a fost respinsă cerința lui Gheorghe Xxxx Străisteanu în partea

încasării diferenței prejudiciului moral din contul lui Mihail Popov.

A fost respinsă acțiunea în partea constatării încălcării dreptului de a nu fi

supuși la tratamente degradante și încasarea prejudiciului moral din contul lui Mihail

Popov în beneficiul Nataliei Străistean și lui Gheorghe Xxxx Străisteanu, ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx

Străisteanu și menținută hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru.

2

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că la 21 august 2019 în privința lui Mihail Popov a fost întocmit

procesul verbal cu privire la contravenție nr. MAI04867438, în temeiul art. 106 Cod

contravențional și art. 69, 354 Cod contravențional, pentru faptul că la 17 august

2019, Mihail Popov în timp ce se afla pe teritoriul SRL ,,Inima Codrului” a

manifestat un comportament agresiv și neadecvat, numindu-l pe Gheorghe Xxxx

Străisteanu cu cuvinte necenzurate, iar prin ordonanța de recunoaștere a persoanei

în calitate de victimă din 21 august 2019, Gheorghe Xxxx Străisteanu a fost

recunoscut în calitate de victimă în procesul contravențional.

Astfel, au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că prejudiciul

cauzat a fost constatat doar în privința lui Gheorghe Xxxx Străisteanu, prin urmare

cu referire la prevederile art. 45, 374 alin. (2), 384 alin. (2) lit. u) Cod

contravențional, art. 1998, 2036, 2037 Cod civil, au stabilit legalitatea pretenției lui

Gheorghe Xxxx Străisteanu cu privire la repararea de către Mihail Popov a

prejudiciului moral, încasând din contul lui Mihail Popov în beneficiul lui Gheorghe

Xxxx Străisteanu prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei.

Totodată, întru stabilirea netemeiniciei cerințelor cu privire la repararea

prejudiciului moral din contul lui Mihail Popov în beneficiul Nataliei Straistean și a

lui Gheorghe Xxxx Străisteanu, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat

că Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străistean nu au prezentat careva înscrisuri

sau probe în sensul art. 118 alin. (1) și 122 alin. (1) CPC, care ar confirma că le-a

fost înjosită onoarea și demnitatea în urma acțiunilor lui Mihail Popov.

Mai mult că Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu nu au fost parte

în cadrul procesului contravențional, neavând o anumită calitate procesuală, precum

și nu au probat pretinsul prejudiciu adus în adresa acestora de Mihail Popov.

În ceea ce ține de pretinsele încălcări ale art. 3 și 5 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanțele de

judecată ierarhic inferioare au conchis că litigiul examinat în speță nu constituie o

ingerință în privința art. 3 și art. 5 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La 21 decembrie 2020, Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și

Gheorghe Xxxx Străisteanu au declarat recurs împotriva deciziei din

22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor

respinse din acțiune, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

Au menționat că dânșii au prezentat probe incontestabile care confirmă faptul

că le-a fost încălcat dreptul de a nu fi supus la tratamente degradante și supuși la

suferințe psihice, nervi, stresuri, umilință, înjosire, din partea lui Mihail Popov, fapt

confirmat prin procesul - verbal cu privire la contravenție nr. MAI04867438 din 21

august 2019 și decizia agentului constatator întocmite în privința lui Mihail Popov,

cît și prin înregistrările video anexate la materialele dosarului.

3

Cu referire la prevederile art. 123 CPC, art. 24 din Constituția Republicii

Moldova, art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și art. 45 Cod contravențional, au obiectat că instanțele

de judecată ierarhic inferioare urmau să aplice direct prevederile din Constituția

Republicii Moldova, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, recomandările CtEDO făcute în hotărâri cu situații

similare și recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 1 noiembrie 2012

privind satisfacția echitabilă.

Au indicat că mărimea prejudiciului moral cauzat și solicitat în speță, este cu

mult mai mică decât mărimea sumelor oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile

Omului în cauze similare decise împotriva Republicii Moldova.

În opinia recurenților, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să

acorde o satisfacție morală echitabilă tuturor reclamanților/recurenți Gheorghe Xxxx

Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu.

La 18 ianuarie 2021, în adresa lui Mihail Popov a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe

Xxxx Straisteanu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului, însă

corespondența a fost returnată de către Oficiul Poștal în adresa Curții Supreme de

Justiție, cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 120, 126).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Mihail Popov să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

23 noiembrie 2020, la adresa poștei electronice ale recurenților fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire, anexată la dosar (f. d. 103).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 21 decembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Xxxx Străisteanu,

Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

4

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Xxxx Străisteanu,

Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

5

de Gheorghe Xxxx Străisteanu, Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu

urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Xxxx Străisteanu,

Natalia Straistean și Gheorghe Xxxx Străisteanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6