3ra-2/21 — contestarea actului administrativ

3ra-2/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-2/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud:. C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Agenția Proprietăți Publice,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Agenția Proprietăți Publice împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru și

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Primarul general al

mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, Direcția Generală de Administrare a

Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, Ambasada Federației Ruse, Biserica

Creștin Ortodoxă Mitropolia Basarabiei, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”,

Asociația de Coproprietari în Condominiu 55/35 COOP, Societatea pe Acțiuni

„Jolly Alon”, Societatea Comercială „Capitoles Lux” Societate cu Răspundere

Limitată, Societatea Comercială „Civitas-Prim” Societate cu Răspundere Limitată,

Societatea cu Răspundere Limitată „Irida”, Maria Ungureanu, Tudor Ungureanu,

Oleg Fuior, Silvia Fuior, Anastasia Eremei, Grigore Eremei, Ion Brînza, Elena

Brînza, Serghei Borets, Natalia Borets, Liudmila Toporova, Elena Cebotari, Nicolae

Cebotari, Nicolai Coptu, Ivan Glijinschii, Galina Isac, Nina Ivanova, Silvia Moraru,

Victor Moraru, Artiom Varenița, Angela Cebotari și Nicolae Baciu cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Agenția Proprietății Publice împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 02 iunie 2017 Agenția Proprietăți Publice a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Oficiului Cadastral teritorial Chișinău, ÎS „Cadastru”, Agenției

Relații Funciare și Cadastru, intervenienți accesorii Primarul general al

mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d. 3-10, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată Agenția Proprietăți Publice a relatat

că la 27 martie 2017, întru asigurarea integrității proprietății statului, precum și în

1

rezultatul verificării informației din versiunea electronică a Registrului bunurilor

imobile deținut de ÎS „Cadastru”, prin contrapunere cu lista terenurilor proprietate a

statului remisă de Agenției Relații Funciare și Cadastru, prin scrisoarea

nr. 01-03/12400 din 28 noiembrie 2013, a constatat că unele terenuri, care erau

înregistrate cu drept de proprietate după Republica Moldova au fost reînregistrare

ilegal, fără acordul titularului de drept, ca proprietate a municipiului Chișinău.

Astfel, a fost radiat dreptul de proprietate al statului asupra următoarelor

terenuri cu nr. cadastrale: XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate

05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016;

XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data

stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de

proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate

17 aprilie 2015; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016;

XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data

stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de

proprietate 13 iulie 2015; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate

24 octombrie 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate

31 martie 2015; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 28 mai 2015;

XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 03 mai 2016; XXXXXX, data

stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de

proprietate 05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate

05 mai 2016; XXXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 05 mai 2016.

Reclamanta a notat că conform art. 7 alin. (3) lit. f1) din Legea privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 04 mai 2007, Agenția

Proprietăți Publice este organul abilitat cu administrarea bunurilor proprietate

publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate privată, darea lor în

locațiune/arendă, inclusiv vânzarea acestora.

În acest context, a precizat că Oficiului Cadastral teritorial Chișinău, fără

consimțământul proprietarului, a radiat dreptul de proprietate al statului asupra

terenurilor specificate supra și le-a înregistrat ca proprietate a mun. Chișinău.

Subsecvent, a punctat că la 04 aprilie 2017 a expediat în adresa Oficiului

Cadastral teritorial Chișinău, ÎS „Cadastru”, Agenției Relații Funciare și Cadastru

cererea prealabilă nr.05-04-411, prin care a solicitat, remiterea informației și a

actelor ce au stat la baza rectificării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate al statului Republica Moldova asupra terenurilor prenotate, anularea

înregistrării dreptului de proprietate al mun. Chișinău asupra terenurilor

nominalizate și înregistrarea acestora ca proprietate a Republicii Moldova.

Aici, a menționat că cererea prealabilă a fost recepționată de pârâți la

06 aprilie 2017, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materiale cauzei,

însă până în prezent a fost recepționat doar răspunsul Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 36/01-08/727 din 26 mai 2017, prin care a fost refuzat în soluționarea

cererii prealabile, în temeiul art. 505 alin. (l) Cod civil. De la ÎS „Cadastru” nu a fost

recepționat răspuns, ceea ce se califică drept un refuz neîntemeiat de soluționare a

cererii prealabile.

În continuare, reclamanta a relevat că pentru obținerea informației din dosarele

cadastrale, a solicitat Oficiului Cadastral teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”,

2

inclusiv, prin scrisoarea nr. 05-04-545 din 10 mai 2017 și cererile nr. 0100/17/63931,

nr. 0100/17/63967, nr.0100/17/63968, nr. 0100/17/63969; nr. 0100/17/63970;

nr. 0100/17/63971; nr. 0100/17/63974; nr. 0100/17/63976; nr. 0100/17/63979;

nr. 0100/17/63980; nr. 0100 17/63981; nr. 0100/17/63984; nr. 0100/17/63987;

nr. 0100/17/63996; nr. 0100/17/63990; nr. 0100/17/63992; nr. 0100/17/63993;

nr. 0100/17/63994 prezentarea copiilor actelor ce au stat la baza rectificării în

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al statului Republica Moldova

asupra terenurilor menționate, achitând plata pentru serviciile respective.

Reclamanta a subliniat că la 19 mai 2017 a recepționat copia deciziei

Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, în baza căreia s-au

efectuat rectificările în documentația cadastrală privind următoarele terenuri cu

nr. cadastrale: XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX;

XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX;

XXXXXX; XXXXXX; XXXXXX. Iar, la 19 mai 2017 a recepționat scrisorile:

nr.0100/17/63980 din 17 mai 2017, prin care Oficiului Cadastral teritorial Chișinău

a menționat că anterior terenului cu nr. cadastral XXXXXX i-a fost atribuit

nr.cadastral XXXXXX, și nr. 0100/17/63992 din 17 mai 2017, prin care Oficiului

Cadastral teritorial Chișinău a comunicat că terenul cu nr. cadastral XXXXXX este

situat în interiorul terenului cu nr. cadastral XXXXXX (p. 2064 anexă la decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18 din 27 februarie 2014).

Referitor, la terenul cu nr. cadastral XXXXXX, Oficiului Cadastral teritorial

Chișinău a prezentat extrasul din Registrul cadastral al deținătorilor de teren din

06 martie 2015, în temeiul căruia a fost înscris dreptul de proprietate asupra terenului

cu nr. cadastral XXXXXX după Consiliul mun. Chișinău.

Totodată, reclamanta a indicat că consideră refuzurile ÎS „Cadastru” și Agenției

Relații Funciare și Cadastru de soluționare a cererii prealabile neîntemeiate,

deoarece conform datelor din Registrul bunurilor imobile și a informației

recepționate de la Oficiului Cadastral teritorial Chișinău se atestă că, ÎS „Cadastru”,

unilateral, doar în temeiul deciziilor Consiliului mun. Chișinău și extraselor din

Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, a efectuat rectificările, fapt ce

constituie încălcarea prevederilor legislației aplicabile cazului dat. Astfel, în adresa

sa nu au parvenit spre coordonare materialele de delimitare, anumite planuri

geometrice, liste ce ar atesta respectarea procedurii de delimitare.

Agenția Proprietății Publice a invocat că conform legislației în vigoare, lipsește

temeiul legal în baza căruia terenurile proprietate publică de stat menționate supra,

au fost înregistrate ca proprietate a Consiliului mun. Chișinău. În cazul de față, nu

există o Hotărâre de Guvern, care ar face posibil transferul dreptului de proprietate

al statului către administrația publică locală. Respectiv, rectificarea de către Oficiul

Cadastral teritorial Chișinău a dreptului de proprietate al statului asupra terenurilor

în cauză, prin transferul către administrația publică locală contravine actelor

normative în vigoare, prejudiciind interesele statului Republica Moldova, care nu

și-a exprimat acordul la modificarea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile.

Reclamanta a învederat că conform art. 3 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, refuzul de a soluționa în termenul

prevăzut de lege a cererii în cauză, poate fi, contestat direct în instanța de judecată,

fără înaintarea unei cereri prealabile.

3

Astfel, a indicat că pârâții nu au soluționat cererea prealabilă nr. 05-04-411 din

04 aprilie 2017, prin care a solicitat remiterea în adresa sa a informației și a actelor

ce au stat la baza rectificării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

al statului Republica Moldova asupra terenurilor specificate supra, anularea

înregistrării dreptului de proprietate al mun. Chișinău asupra terenurilor

nominalizate și înregistrarea acestora ca proprietate a Republicii Moldova.

Respectiv, prin nesoluționarea cererii prealabile în cauză, consideră că statului

Republicii Moldova, în continuare îi este lezat dreptul de proprietate asupra

terenurilor nominalizate, radiat fără acordul proprietarului de către Oficiul Cadastral

teritorial Chișinău.

Agenția Proprietății Publice a solicitat a considera nesoluționarea cererii

prealabile nr. 05-04-411 din 04 aprilie 2017 de către ÎS „Cadastru” și Oficiul

Cadastral teritorial Chișinău drept refuz neîntemeiat; a considera neîntemeiat refuzul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/727 din 26 mai 2017; a constata

încălcarea prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate al statului

Republica Moldova asupra următoarelor terenuri proprietate publică a statului

aferente construcțiilor private amplasate în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, cu

următoarele adrese și numere cadastrale: str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str-la XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

bd.XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX;

str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; a declara nulă înregistrarea dreptului de

proprietate a mun. Chișinău asupra terenurilor indicate supra; a obliga ÎS „Cadastru”,

Oficiul Cadastral teritorial Chișinău și Agenția Relații Funciare și Cadastru să

înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor

amplasate în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, cu adresele și numere cadastrale

indicate supra.

Prin încheierea protocolară din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, a fost dispusă înlocuirea ÎS „Cadastru” și Oficiului Cadastral

teritorial Chișinău cu succesorul său în drepturi Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” (f.d. 250, vol. I).

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de Agenția Proprietăți Publice, a fost respinsă ca nefondată

(f.d. 27, 34-40, vol. II).

La 11 decembrie 2018, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)

Codul administrativ, Agenția Proprietăți Publice a depus apel împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii. Iar, la 15 februarie 2019 a prezentat motivarea apelului, în care a reiterat

pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d. 32-33, 49-55, vol. II).

La 28 noiembrie 2018, SA „Jolly Alon”, reprezentată de avocatul Vladislav

4

Roșca a depus cerere, prin care a solicitat atragerea sa în proces, în calitate de

intervenient accesoriu (f.d.132, Vol.II).

Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în proces

în calitate de persoană terță SA „Jolly Alon” (f.d. 163-164, vol. II).

Prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au atras în

proces, în calitate de persoane terțe Direcția Generală de Administrare a Clădirilor

Guvernului Republicii Moldova, Ambasada Federației Ruse, Biserica Creștin

Ortodoxă Mitropolia Basarabiei, SA „Termoelectrica”, Asociația de Coproprietari

în Condominiu 55/35 COOP, SC „Capitoles Lux” SRL, SC „Civitas-Prim” SRL,

SRL „Irida”, Maria Ungureanu, Tudor Ungureanu, Oleg Fuior, Silvia Fuior,

Anastasia Eremei, Grigore Eremei, Ion Brînza, Elena Brînza, Serghei Borets, Natalia

Borets, Liudmila Toporova, Elena Cebotari, Nicolae Cebotari, Nicolai Coptu, Ivan

Glijinschii, Galina Isac, Nina Ivanova, Silvia Moraru, Victor Moraru, Artiom

Varenița, Angela Cebotari și Nicolae Baciu (f.d. 194-196, vol. II).

Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Agenția Proprietății Publice împotriva hotărârii din

28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 7-17, vol. III).

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că cerințele

reclamantei Agenția Proprietății Publice cu privire la încălcarea prevederilor legale

privind rectificarea dreptului de proprietate, anularea înregistrării dreptului de

proprietate, precum și obligarea înregistrării dreptului de proprietate, se determină a

fi unele nefondate, dat fiind faptul că, rectificarea înscrierii dreptului de proprietate

are loc în cazul în care înscrierea sau actul, în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu

a fost valabil, dreptul înscris a fost calificat greșit, nu mai sunt întrunite condițiile de

existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic, în al cărui temei

s-a făcut înscrierea, există și alte temeiuri prevăzute de lege. Or, temeiurile

respective sunt înserate expres în art. 505 Cod Civil (în vigoare până la data de

01 martie 2019).

Totodată, instanța de apel a relevat că temeiul efectuării înscrierii în Registrul

bunurilor imobile asupra terenurilor indicate în cererea de chemare în judecată, a

fost decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 3/36-2 din 19 mai 2015 și decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 11/27-9 din 23 decembrie 2014, care sunt acte juridice valabile și

producătoare de efecte juridice, ori date contrare la materialele cauzei nu au fost

prezentate.

De altfel, instanța de apel a învederat că Agenția Proprietății Publice, nu a

prezentat probe pertinente și concludente, care să ateste că înscrierea sau actul în al

cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost calificat

greșit, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris, sau au încetat

efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea.

Mai mult, instanța de apel a conchis că motivele invocate în cererea de chemare

în judecată, precum și motivele invocate în cererea de apel ar fi unele pertinente unei

acțiuni privind nulitatea deciziilor în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea dreptului

de proprietate după mun. Chișinău.

La fel, instanța de apel a menționat că concluzia de a respinge apelul declarat

rezidă și în faptul că, nu poți dispune efectuarea rectificării în condițiile în care,

5

înregistrarea dreptului este efectuată în temeiul unui act juridic valabil, astfel că,

doar în condițiile declarării nule a actului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea

dreptului de proprietate după mun. Chișinău, va fi posibilă restabilirea situației

preexistente și la caz, va fi justificată înaintarea unei acțiuni privind rectificarea.

De asemenea, instanța de apel a decelat că nu poate dispune nulitatea

înregistrării dreptului de proprietate, în condițiile care temeiul de înregistrare a

drepturilor de proprietate asupra terenurilor vizate în litigiu după mun. Chișinău, la

moment este un temei valabil și necontestat.

Instanța de apel a menționat că prin respingerea la moment a acțiunii nu este

cauzat vreun prejudiciu statului, dat fiind că, pretinsul drept încălcat asupra

terenurilor în cauză, poate fi valorificat, prin înaintarea unei acțiuni corespunzătoare

și doar în situația în care deciziile Consiliului mun. Chișinău vor fi declarate nule.

Subsecvent, instanța de apel a relatat că conform art. 499 alin. (1) Cod civil,

drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii conform legii se vor dobândi

numai prin înscrierea în Registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor

în temeiul acordului de voință dintre părți, iar potrivit art. 497 Cod civil, înscrierile

făcute în Registru bunurilor imobile se prezumă autentice și complete până la proba

contrară.

Cu referire la solicitarea reclamantei Agenția Proprietății Publice cu privire la

constarea nesoluționării cereri prealabile și a considera că răspunsul primit este un

refuz neîntemeiat, instanța de apel a menționat că Agenția Relații Funciare și

Cadastru prin scrisoarea nr. 36/01-08/727 din 26 mai 2017, a răspuns Agenției

Proprietății Publice la cererea prealabilă și a comunicat că respinge cererea

prealabilă ca fiind neîntemeiată.

Astfel, se constată că, cererea prealabilă a fost examinată de către Agenția

Relații Funciare și Cadastru, în condițiile art. 14 al Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, Agenției Proprietății Publice fiind

expediat și un răspuns.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că, nu poate discuta conținutul unui

răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să

pretindă ca răspunsul la cerere să fie conform propriei sale formulări sau într-un

anumit sens, după dorința personală, conținutul răspunsului fiind atributul exclusiv

al autorității publice competente.

Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că cerința reclamantei Agenția

Proprietății Publice de a considera nesoluționarea cererii prealabile din partea

ÎS Cadastru și OCT Chișinău, este neîntemeiată. Or, ÎS „Cadastru” și Oficiul

Cadastral teritorial Chișinău au răspuns la solicitarea reclamantei privind furnizarea

informației solicitate. Iar, reieșind din materialele anexate la dosar, rezultă că

instituțiile vizate au furnizat informația din Registrul bunurilor imobile solicitată de

Agenția Proprietății Publice.

Referitor, la cerința reclamantei Agenția Proprietății Publice de a considera

neîntemeiat refuzul Oficiului Cadastral teritorial Chișinău, ÎS „Cadastru”, Agenției

Relații Funciare și Cadastru cu privire la efectuarea rectificării înscrierii în Registrul

bunurilor imobile, instanța de apel a învederat că din probatoriul administrat și

cadrul legal sus citat, nu au fost identificate temeiuri, care ar pune la dubii ilegalitatea

refuzului privind rectificarea dreptului de proprietate.

6

Finalmente, instanța de apel a menționat că, la caz, nu au fost stabilite

temeiurile prevăzute de art. 505 Cod civil, privind dispunerea rectificării: înscrierea

sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost

calificat greșit, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au

încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea.

La 27 decembrie 2019 Agenția Proprietății Publice a depus recurs împotriva

deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d. 40-44, vol. III).

În motivarea recursului, recurenta Agenția Proprietății Publice a indicat că,

instanța de apel a interpretat eronat legea și a dat apreciere arbitrară probelor anexate

la materialele cauzei.

Recurenta a menționat că nu este clar de ce instanțele ierarhic inferioare au

aplicat prevederile art. 499 alin. (1) Cod civil numai cazului înregistrării terenurilor

în litigiu ca proprietate municipală, dar nu și situației când terenurile erau înregistrate

în Registrul bunurilor imobile după statul Republica Moldova.

Recurenta a precizat că la schimbarea titularului de drept după mun. Chișinău

a trenurilor vizate în speță, statul ca proprietar al acestuia urma să fie, la fel, în aceiași

măsură protejat ca și autoritatea publică locală a mun. Chișinău privind asigurarea

dreptului de proprietate. În acest aspect sunt determinate duble standarde de către

instanțele ce au examinat litigiul dat, care la radierea dreptului de proprietate a

statului, fără consimțământul acestuia, au ignorat totalmente actele normative

privind asigurarea dreptului de proprietate, iar când s-a solicitat de către stat

restituirea acestuia, urmare acțiunilor ilegale a registratorilor, instanțele la maxim au

fortificat statutul terenurilor nominalizate sub protecția normelor ce asigură

protejarea dreptului de proprietate a autorității publice locale a mun. Chișinău.

Recurenta a subliniat că, la caz, este determinată interpretarea și aplicarea

diferită și eronată atât a situației de fapt cât și normelor aplicate de instanță la

soluționarea litigiului dat.

Recurenta a învederat că instanțele ierarhic inferioare eronat au determinat

deciziile Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, nr. 3/36-2 din

19 mai 2015 și nr. 11/27-9 din 23 decembrie 2014, ca acte translative de drepturi.

Or, translative de drepturi sunt acele acte juridice, care au ca efect strămutarea unui

drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu, iar transferul dat urmează

a fi efectuat cu consimțământul proprietarului.

Recurenta a invocat că deciziile Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din

27 februarie 2014, nr. 3/36-2 din 19 mai 2015 și nr. 11/27-9 din 23 decembrie 2014

nu îmbracă forma necesară, stabilită prin actele normative aplicabile ca act translativ

de drepturi, dar reprezintă o acțiune unilaterală a unității administrativ teritoriale,

prin care se declară proprietar asupra unor bunuri imobile, care la momentul emiterii

în Registrul bunurilor imobile constituiau proprietatea statului Republica Moldova.

Recurenta a punctat că cerințele sale se bazează pe faptul încălcării cadrului

legal privind radierea și intabularea în Registrul bunurilor imobile a unui titular de

drept. Respectiv, existența deciziilor Consiliului mun. Chișinău menționate, fără

acordul titularului de drept, în cazul dat statul Republica Moldova, nu puteau servi

temei de modificare a dreptului de proprietate asupra terenurilor respective după

7

Consiliul mun. Chișinău.

Recurenta a invocat că concluzia instanței de apel se determină a fi totalmente

eronată, or, se prezumă că, oricare decizie a consiliului local, fără acordul

proprietarului, poate servi temei de modificare dreptului de proprietate, indiferent

dacă constituie proprietate publică sau privată. În aspectul dat, existența deciziilor

menționate nu justifică legalitatea acțiunilor registratorilor, care au operat

modificările respective în Registrul bunurilor imobile.

Recurenta a notat că dreptul de proprietate al statului, până la modificarea

dreptului de proprietate, legal a fost stabilit și înregistrat în conformitate cu

prevederile art. 57 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din

25 februarie 1998 (în redacția de până la 2004), în Registrul bunurilor imobile, care

prevedea că, în cazul în care titularul de drepturi nu deține documentele care să-i

confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se

înregistrează în folosul Republicii Moldova, în limitele hotarelor demarcate pe teren.

Recurenta a menționat că lipsește temeiul legal, în baza căruia terenurile vizate

în acțiune, proprietate publică a statului, au fost reînregistrate ca proprietate a

autorității publice locale mun. Chișinău. Or, la caz nu există o Hotărâre de Guvern

care ar face posibil transferul dreptului de proprietate al statului către mun. Chișinău.

De altfel, asupra circumstanțelor menționate, atât instanța de fond cât și instanța de

apel nu s-au expus.

Recurenta a notat că înregistrarea dreptului de proprietate a statului asupra

terenurilor menționate în Registrul bunurilor imobile nu a fost contestat și respectiv

anulat de către vreo instanță de judecată, iar în raport cu dispozițiile art. 57 alin. (1)

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25 februarie 1998 (în

redacția de până la 2004), art. 316, 321, 499 alin. (1) Cod civil (redacția de până la

01 martie 2019), constatările instanței privind lipsa dreptului statului asupra acestor

terenuri, prin lipsa actelor ce ar confirma dreptul de proprietate, invocând

prevederile art. 25-29 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, sunt

totalmente ilegale.

Recurenta a relevat că, de fapt, lipsa actelor și respectiv a dreptului de

proprietate, poate fi imputată Primăriei mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău,

care nu au prezentat în instanță niciun document de drept, care ar permite

înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor vizate în acțiune, ce erau

intabulate după statul Republica Moldova.

Recurenta a indicat că în cazul în care deciziile Consiliului mun. Chișinău

nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, nr. 3/36-2 din 19 mai 2015 și nr. 11/27-9 din

23 decembrie 2014 se califică drept acte administrative translative de proprietate, la

momentul prezentării acestora registratorului IP „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul cadastru, spre operarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile,

dreptul de proprietate era deja intabulat după statul Republica Moldova. Astfel,

registratorul la modificarea dreptului de proprietate al statului după autoritatea

publică locală a mun. Chișinău a încălcat prevederile art. 504, 505 alin. (2), 509 Cod

civil și prevederile art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din

25 februarie 1998, care prevăd în mod expres consimțământul titularului de drept la

modificarea datelor în Registrul bunurilor imobile.

Recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu s-au expus asupra

8

circumstanțelor respective, în special asupra acțiunilor IP „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul cadastru, de modificare unilaterală a dreptului de

proprietate fără consimțământul titularului de drept (la momentul când statul

Republica Moldova deținea statutul de proprietar), intabulat în Registrul bunurilor

imobile. Respectiv, la materialele cauzei nu există proba care ar demonstra contrariul

celor invocate, astfel, consideră că instanța de fond cât și cea de apel la examinarea

cauzei nu au aplicat norma de drept care urma a fi aplicată, respectiv și nici nu au

contraargumentat poziția sa.

La 22 ianuarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Relații Funciare și Cadastru și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, precum

și persoanelor terțe Primarul general al mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău,

Direcția Generală de Administrare a Clădirilor Guvernului Republicii Moldova,

Ambasada Federației Ruse, Biserica Creștin Ortodoxă Mitropolia Basarabiei,

Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, Asociația de Coproprietari în Condominiu

55/35 COOP, Societatea pe Acțiuni „Jolly Alon”, Societatea Comercială „Capitoles

Lux” Societate cu Răspundere Limitată, Societatea Comercială „Civitas-Prim”

Societate cu Răspundere Limitată, Societatea cu Răspundere Limitată „Irida”, Maria

Ungureanu, Tudor Ungureanu, Oleg Fuior, Silvia Fuior, Anastasia Eremei, Grigore

Eremei, Ion Brînza, Elena Brînza, Serghei Borets, Natalia Borets, Liudmila

Toporova, Elena Cebotari Nicolae Cebotari, Nicolai Coptu, Ivan Glijinschii, Galina

Isac, Nina Ivanova, Silvia Moraru, Victor Moraru, Artiom Varenița, Angela

Cebotari și Nicolae Baciu copia recursului depus de Agenția Proprietății Publice

(f.d. 48-49, vol. II).

Prin referința din 21 februarie 2019, Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice” a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat și menținerea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanței.

La 24 februarie 2020 SA „Termoelectrica” a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin referința depusă la 25 februarie 2020 SA „Jolly Alon”, reprezentată de

avocatul Vladislav Roșca a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Agenția

Proprietății Publice cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe.

La 08 februarie 2021 și ulterior, la 03 martie 2021 Agenția Proprietății Publice

a depus cereri de recurs suplimentare, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat

admiterea acestora (f.d.164-167).

Prin referința depusă la 11 martie 2021 și ulterior la 31 martie 2021 la recursul

suplimentar, Elena Cebotari și Nicolae Cebotari au solicitat respingerea recursului

depus de Agenția Proprietății Publice și menținerea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

La 30 martie 2021 SA „Termoelectrica” a depus referință la cererea de recurs

suplimentară, prin care a solicitat admiterea recursului depus de Agenția Proprietății

Publice cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că prezentul litigiu a fost soluționat inclusiv în baza Legii contenciosului

9

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii

răspunsurilor ce se contestă, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

Or, în speță procedura administrativă a fost inițiată în anul 2016 și se referă la

o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină, că

la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Luând în considerare că recurenta Agenția Proprietății Publice a luat cunoștință

cu decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la 06 decembrie 2020,

completul ajunge la concluzia că recurenta Agenția Proprietății Publice depunând

recursul la 27 decembrie 2019, s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în

termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Agenția Proprietății Publice a fost numit pentru examinare în complet din

5 judecători.

Conform art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

10

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este

întemeiat și urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, în partea constatării încălcării prevederilor legale la

rectificarea dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenurilor

proprietate publică a Statului aferente construcțiilor private amplasate în

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str-la Teatrului cu nr. cadastral 7XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

declarării nule a înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra

terenurilor nominalizate și obligarea ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției

Relații Fiunciare și Cadastru să înregistreze dreptul de proprietate al Statului

Republica Moldova asupra terenurilor vizate, cu emiterea în această parte a unei noi

decizii, de admitere a pretențiilor în partea constatării încălcării prevederilor legale

la rectificarea dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra

terenurilor proprietate publică a Statului aferente construcțiilor private amplasate în

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str-la Teatrului cu nr. cadastral 7XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

11

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

declarării nule a înregistrării dreptului de proprietate a autorității publice locale a

mun. Chișinău asupra terenurilor nominalizate și obligarea ÎS „Cadastru ”,

OCT Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru să înregistreze dreptul de

proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor vizate. În rest, decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, urmează a fi menținute.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează parțial decizia instanței de apel și emite

o altă decizie în partea casată.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar, potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

La rândul său, litigiului sunt aplicabile și prevederile art. 244 alin. (2) în

coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura

de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare se atestă

că la 27 martie 2017, Agenția Proprietății Publice accesând baza de date a

Registrului bunurilor imobile a depistat că ÎS ,,Cadastru” a radiat dreptul de

proprietate al statului Republica Moldova asupra terenurilor proprietate publică a

statului aferente bunurilor imobile proprietate privată invocate în acțiune,

înregistrîndu-le după autoritatea publică locală.

Din considerentul că după cum a fost invocat în acțiune, registratorii Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău, fără consimțământul proprietarului, Guvernului

Republicii Moldova/Agenției Proprietății Publice, au radiat dreptul de proprietate al

12

statului asupra terenurilor respective. La 04 aprilie 2017, Agenția Proprietății

Publice a depus în adresa OCT Chișinău, ÎS ,,Cadastru” și a Agenției Relații

Funciare și Cadastru cerere prealabilă solicitând remiterea în adresa acesteia a

informației și actelor ce au stat la baza rectificării în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenurilor

nominalizate și anularea/radierea înregistrării dreptului de proprietate a mun.

Chișinău asupra acestor terenuri cu înregistrarea dreptului de proprietate a Statului

Republica Moldova asupra terenurilor respective(vol.I,f.d.44-49).

Prin răspunsul nr.36/01-08/727 din 26 mai 2017, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a refuzat soluționarea cererii prealabile înaintate de Agenția proprietății

Publice, invocând prevederile art. 505 alin.(1) Cod Civil, care reglementează că,

orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri

provizorii dacă: înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost

valabil; dreptul înscris a fost calificat greșit; nu mai sînt întrunite condițiile de

existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei

s-a făcut înscrierea; există și alte temeiuri prevăzute de lege(vol.I,f.d.53).

La 10 mai 2017 Agenția Proprietății Publice a depus o nouă cerere

nr.05-04-545 în adresa OCT Chișinău și ÎS ,,Cadastru”, în care a reiterat conținutul

cererii prealabile nr. 05-04-411, solicitând în mod repetat prezentarea copiilor

actelor ce au stat la baza rectificării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate al statului Republica Moldova asupra terenurilor cu nr. cadastrale:

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, XXXXXX, cu perceperea plății din suma

disponibilă, conform contractului de achiziționare a lucrărilor cadastrale și

serviciilor de înregistrare nr. 47-AA/20 din 27 februarie 2017 (f.d.54, Vol.I).

Prin scrisoarea nr. 0100/17/63980 din 17 mai 2017 OCT Chișinău, filiala

ÎS ,Cadastru” a comunicat Agenției Proprietății Publice că în rezultatul verificării

datelor din dosarul cadastral și tehnic XXXXXX, a constatat că nr. cadastral al

terenului XXXXXX a fost substituit cu nr. cadastral XXXXXX (f.d.60, Vol.I).

Iar, prin scrisoarea nr. 0100/17/63992 din 17 mai 2017 OCT Chișinău, filiala

ÎS ,Cadastru” a comunicat Agenției Proprietății Publice că în rezultatul verificării

datelor din dosarul cadastral și tehnic XXXXXX, a constatat că terenul cu

nr. cadastral XXXXXX, este situat în interiorul terenului XXXXXX (p.2064 anexa

la decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18 din 27 februarie 2014) pe care se

suprapunea anterior (f.d.61, Vol.I).

Considerând că în speță lipsește temeiul legal în baza căruia terenurile

sus-menționate, proprietate publică a statului, au fost reînregistrate ca proprietate a

mun. Chișinău, nu există o hotărâre de Guvern, care ar face posibilă transferul

dreptului de proprietate al statului asupra terenurilor sus-vizate către administrația

publică locală; rectificarea dreptului de proprietate al statului de către registratorii

de stat asupra terenurilor în cauză, prin transferarea dreptului de proprietate către

autoritatea publică locală contravine actelor normative în vigoare și aduce prejudicii

considerabile Statului Republica Moldova și prin răspunsurile nr.36/01-08/727 din

26 mai 2017 a Agenției Relații Funciare și Cadastru și respectiv nr. 0100/17/63980

și nr. 0100/17/63992 din 17 mai 2017 a OCT Chișinău, filiala ÎS ,Cadastru”, îi este

13

lezat dreptul la proprietate, consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 46 din

Constituția Republicii Moldova, reclamanta Agenția Proprietății Publice, prin

prisma prevederilor art. 7 alin. (3) lit. f1) din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121- XVI din 4 mai 2007, potrivit cărora Agenția

este organul abilitat cu administrarea terenurilor proprietate publică a statului

aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea lor în locațiune/arendă

sau vânzarea acestora, s-a adresat instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare

a drepturilor pretins încălcate, solicitând a considera nesoluționarea cererii

prealabile nr. 05-04-411 din 04 aprilie 2017 de ÎS „Cadastru” și OCT „Chișinău”

drept refuz neîntemeiat; a considera neîntemeiat refuzul Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 36/01-08/727 din 26 mai 2017, constatarea încălcării prevederilor

legale la rectificarea dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra

următoarelor terenuri proprietate publică a Statului aferente construcțiilor private

amplasate în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, cu următoarele adrese și numere

cadastrale: str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; str-la XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; bd. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; bd. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX; str. XXXXXX, nr. cadastral

XXXXXX; a declara nulă înregistrarea dreptului de proprietate a autorității Publice

locale a mun. Chișinău asupra terenurilor indicate supra; a obliga ÎS „Cadastru”,

Oficiul Cadastral teritorial Chișinău și Agenția Relații Funciare și Cadastru să

înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor

amplasate în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, cu adresele și numere cadastrale

indicate supra (vol.I,f.d.3-10).

Cercetând starea de fapt, Colegiul constată că la caz, obiectul litigiului constă

în verificarea legalității radierii de către registratorii ÎS ,,Cadastru” (succesor

Agenția Servicii Publice) în perioada 2015 – 2016, a dreptului de proprietate al

statului asupra a 18 terenuri proprietate publică a Republicii Moldova, aferente

bunurilor imobile proprietate privată invocate în acțiune și înregistrării dreptului de

proprietate asupra acestor terenuri după autoritatea publică locală, fără

consimțământul proprietarului, Guvernul RM /Agenția Proprietății Publice și în

lipsa unei Hotărâri de Guvern, prin care să fie transmis dreptul de proprietate a

Statului către administrația publică locală.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea cauzei în fond și având ca obiect

recunoașterea ilegalității refuzurilor, constatarea încălcării prevederilor legale la

rectificarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor

proprietate publică a statului, declararea nulă a înregistrării dreptului de proprietate

a autorității publice locale a mun. Chișinău asupra terenurilor și obligarea

reînscrierii dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor, s-a

pronunțat în favoarea netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca nefondată

(vol.II,f.d.27).

14

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

06 noiembrie 2019 a respins cererea de apel depusă de Agenția Proprietății Publice

împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d.7, Vol.III).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția instanței de apel în partea

respingerii pretențiilor invocate în acțiune privind constatării încălcării prevederilor

legale la rectificarea dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra

terenurilor proprietate publică a Statului aferente construcțiilor private amplasate în

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str-la Teatrului cu nr. cadastral 7XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX,

declarării nule a înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra

terenurilor nominalizate și obligarea ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției

Relații Fiunciare și Cadastru să înregistreze dreptul de proprietate al Statului

Republica Moldova asupra terenurilor vizate, contravine circumstanțelor cauzei și

este greșită.

Totodată, instanța de recurs consideră că în rest, decizia instanței de apel în

partea respingerii acțiunii Agenției Proprietății Publice, ce vizează terenul amplasat

în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX este

întemeiată și legală, având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, motiv pentru

care urmează a fi menținută.

Or, instanța de apel în partea menționată a stabilit corect situația de fapt și de

drept în prezenta speță, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate și a emis o

decizie care corespunde legislației în vigoare.

În speță, Colegiul constată că cadrul legal aplicabil prezentului raport juridic

litigios și anume modalitatea efectuării înscrierii, radierii și efectuării rectificărilor

din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate al bunurilor imobile a

statului este prevăzut în Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea

15

lor nr. 91 din 5 aprilie 2007, Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, Legea cu privire la Guvern nr. 64 din 31 mai 1990, Codul funciar

și Codul civil (în vigoare la momentul efectuării radierii și la data depunerii acțiunii).

Cu referire la pretențiile Agenției Proprietății Publice invocate în acțiune cu

privire la considerarea nesoluționării cererii prealabile nr. 05-04-411 din

04 aprilie 2017 de ÎS „Cadastru” și OCT „Chișinău” drept refuz neîntemeiat și a

considera neîntemeiat refuzul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/727

din 26 mai 2017, Colegiul reține că aceasta corect a fost respinsă de către instanțele

ierarhic inferioare, or, dezacordul Agenției Proprietăți Publice cu răspunsurile

oferite nu poate fi reținut ca fiind unul întemeiat, deoarece instanța de judecată nu

poate pune în discuție conținutul răspunsurilor, acest fapt echivalând cu o ingerință

din partea instanței în competențele autorităților publice, situație inadmisibilă.

Cu referire la pretențiile Agenției Proprietății Publice invocate în acțiune cu

privire la constatării încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de

proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenurilor proprietate publică a

Statului aferente construcțiilor private amplasate în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str-la XXXXXX cu nr. cadastral 7XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, declarării nule a

înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra terenurilor nominalizate

și obligarea ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru

să înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra

terenurilor vizate, Colegiul reține prevederile art. 3 alin. (6) din Legea nr. 91 din

5 iulie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, potrivit cărora

înregistrarea terenurilor proprietate publică a statului și a terenurilor proprietate

publică a unităților administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu

legislația.

Astfel, conform art. 9 alin. (5) și (7) din aceași lege, Guvernul, autoritățile

administrației publice locale vor aproba listele terenurilor din domeniul public și ale

celor din domeniul privat. Delimitarea terenurilor proprietate publică se finalizează

cu înregistrarea lor în Registrul bunurilor imobile.

Colegiul reține în speță și prevederile art. 1 alin. (6) al Legii cu privire la

16

proprietatea publică a unităților administrativ - teritoriale nr. 523-XIV din

16 iulie 1999, potrivit cărora se declară proprietate publică a unităților administrativ-

teritoriale toate bunurile mobile și imobile, aflate pe teritoriul lor până la intrarea în

vigoare a Legii privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova,

cu excepția bunurilor ce se aflau în proprietatea statului și în proprietate privată.

Aceste bunuri pot fi transmise unităților administrativ-teritoriale în proprietate

publică în condițiile legii, adică prin hotărîre de Guvern.

Iar, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007 în coroborare cu art. 8 alin. (2) al Legii

cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale, în domeniul

administrării proprietății publice, de competența Guvernului sînt: adoptarea

hotărîrilor privind atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau

domeniului privat al statului, privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau

în proprietatea unităților administrativ-teritoriale. Transmiterea patrimoniului din

proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-

teritoriale se face prin hotărîre a Guvernului, cu acordul consiliului local respectiv.

În conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, înregistrarea transmiterii drepturilor asupra

bunurilor imobile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-

teritoriale se efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului, adoptată conform

legislației în vigoare.

Conform art. 11 lit. a)-d) Cod civil (în redacția legii la momentul efectuării

radierii), apărarea dreptului civil se face prin: recunoașterea dreptului; restabilirea

situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă

dreptul sau se creează pericolul încălcării lui; recunoașterea nulității actului juridic;

declararea nulității actului emis de o autoritate publică.

Conform art. 12 alin.(1) și (2) Cod civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), actul, emis de o autoritate publică, ce încalcă drepturile și interesele

civile ocrotite de lege ale unei persoane fizice sau juridice va fi declarat de către

instanța de judecată nul din momentul adoptării lui. În cazurile recunoașterii de către

instanța de judecată a actului, prevăzut la alin.(1), ca fiind nul, dreptul încălcat este

pasibil de restabilire sau apărare prin alte metode prevăzute de prezentul cod și de

alte legi.

La fel, conform art. 141 alin.(1) Cod administrativ, un act administrativ

individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident

în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,

este evident că instanța de apel, examinând cauza, greșit a concluzionat despre

necesitatea respingerii pretențiilor enunțate invocate de Agenția Proprietății Publice

în acțiune, or, transmiterea patrimoniului din proprietatea publică a statului în

proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, precum și înregistrarea

transmiterii drepturilor asupra bunurilor imobile din proprietatea statului în

proprietatea unităților administrativ-teritoriale se efectuează doar în baza unei

Hotărâri a Guvernului, adoptată conform legislației în vigoare.

Cu toate acestea, la caz, lipsește temeiul legal în baza căruia terenurile

proprietate publică a statului sus-indicate au fost reînregistrate ca proprietate a

17

autorității publice locale mun. Chișinău.

Respectiv, în situația în care nu există o Hotărâre de Guvern, care ar face posibil

transferul dreptului de proprietate al Statului asupra terenurilor nominalizate în

acțiune către mun. Chișinău; terenurile în cauză, în condițiile legislației în vigoare,

erau înregistrate după statul Republica Moldova și nu a existat nici un act normativ,

care să împuternicească autoritatea publică locală să gestioneze terenurile în cauză,

aceasta din urmă nu era în drept singură să dispună de aceste terenuri.

Corespunzător, în circumstanțele expuse, instanța de recurs consideră

neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că pretențiile Agenției Proprietății

Publice ar fi nefondate.

Totodată, instanța de recurs reține la caz și prevederile art. 57 alin. (1) din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, potrivit cărora în cazul

în care titularul de drepturi nu deține documentele care să-i confirme dreptul asupra

terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul

Republicii Moldova sau al unității administrativ-teritoriale respective, conform

legislației, în limitele hotarelor demarcate pe teren.

În temeiul art. 4 alin. (2) din Legea privind terenurile proprietate publică și

delimitarea lor nr. 91 din 5 aprilie 2007, de domeniul privat al statului țin terenurile

aferente întreprinderilor de stat, alte terenuri care aparțin statului conform

cadastrului funciar sau terenurile dobîndite de stat, dacă nu fac parte din domeniul

public.

Iar, în accepțiunea art 321 Cod civil (în redacția legii la momentul efectuării

radierii) dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării

bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În cazul bunurilor imobile,

dreptul de proprietate se dobîndește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile,

cu excepțiile prevăzute de lege.

La rândul său, art. 499 alin. (1) Cod civil (în redacția legii la momentul

efectuării radierii) drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii

se vor dobîndi numai prin înscrierea în Registrul bunurilor imobile a constituirii sau

strămutării lor în temeiul acordului de voință dintre părți.

Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și

prevederile art. 15 Cod funciar (în vigoare până la data de 18 mai 2007), conform

cărora întreprinderilor și organizațiilor industriale, de transport, altor organizații

neagricole de stat, cooperatiste și obștești li se atribuie terenuri cu drept de folosință

pentru desfășurarea activității lor. Aceste terenuri sunt proprietate a statului.

Conform prevederilor art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, greșelile

din cadastru se corectează numai în temeiul deciziei registratorului. Decizia trebuie

să conțină data descoperirii greșelii, caracterul ei, cauza nașterii ei (din culpa

titularului de drepturi sau a organului cadastral teritorial), modul de corectare a

greșelii, sursele de reparație a prejudiciului cauzat. Problema corectării greșelilor

tehnice (de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în calculele aritmetice etc.),

abordată de titularul de drepturi și/sau de alte persoane, se soluționează în termen de

15 zile din data depunerii cererii. Greșelile care nu au caracter tehnic (indicarea

18

greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componența bunului

imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor

hotarelor, exceptînd transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem

de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile și interesele legitime ale

titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimțămîntul

exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse sau în

temeiul hotărîrii judecătorești irevocabile.

Respectiv, în situația în care dreptul de proprietate al statului Republica

Moldova asupra terenurilor invocate în acțiune, legal a fost stabilit și înregistrat în

Registrul bunurilor imobile în temeiul art. 57 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor

imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, prin prisma prevederilor art. 504 în

coroborare cu art. 505 alin. (2) și art. 509 Cod civil (în vigoare la data depunerii

acțiunii), conform cărora rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile,

când vreo înscriere din registru nu corespunde situației juridice reale se efectuează

numai cu consimțământul titularului, iar în lipsa consimțământului titularului,

rectificarea se va încuviința numai în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile,

condiții însă ce nu se atestă la caz, pe lângă faptul că la caz lipsește temeiul legal în

baza căruia terenurile proprietate publică a statului sus-indicate au fost reînregistrate

ca proprietate a autorității publice locale a mun. Chișinău, la caz rectificarea urma a

fi efectuată doar cu consimțământul Statului - titular al dreptului supus rectificării,

condiții ce nu se atestă la caz. Or, atât ÎS ,Cadastru” cât și autoritatea publică locală

(Consiliul municipal Chișinău) nu au avut consimțământul statului, în vederea

rectificării dreptului de proprietate asupra terenurilor specificate.

În acest context, nu pot fi reținute argumentele instanței ierarhic inferioare

precum că, reclamanta nu a prezentat instanței judecătorești niciun act din care ar

rezulta dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor

litigioase, or, proprietar al terenurilor enunțate până la reînregistrarea de către

ÎS ,Cadastru” după municipiul Chișinău a fost Statul Republica Moldova, adică acest

drept prin prisma art. 321 alin. (2) Cod civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), care stabilea expres că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, a fost

înregistrat după Statul Republica Moldova de la data de 16 martie 1999 până la data

de 03 iulie 2005, după care greșit a fost reînregistrat ilegal, fără acordul titularului

de drept, ca proprietate a autorității publice locale a mun. Chișinău.

Prin urmare, având în vedere că dreptul de proprietate era deja intabulat în

temeiul legal după Statul Republica Moldova și nu după mun. Chișinău, registratorii

la modificarea dreptului de proprietate după mun. Chișinău au încălcat prevederile

art. 504, art. 505 alin. (2), art. 509 Cod civil, în coroborare cu prevederile din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25 februarie 1998.

Drept rezultat, soluția instanțelor ierarhic inferioare, de respingere a acțiunii în

partea sus-indicată este neîntemeiată, în situația în care Consiliul municipal Chișinău

a dispus de bunurile imobile asupra cărora nu deținea dreptul de proprietate, or, în

Registrul bunurilor imobile cu titlu de proprietar a terenurilor litigioase a fost

înregistrat Republica Moldova și la acel moment nu exista o hotărâre de Guvern,

prin care fie transmis dreptul de proprietate a Statului către administrația publică

locală așa cum prevede art. 6 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la administrarea și

19

deetatizarea proprietății publice și art. 8 alin. (2) al Legii cu privire la proprietatea

publică a unităților administrativ teritoriale.

Cu referire la pretențiile Agenției Proprietății Publice privind constatarea

încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate a Statului

Republica Moldova asupra terenului proprietate publică a Statului aferent

construcțiilor private amplasat în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX

cu nr.cadastral XXXXXX, declarării nule a înregistrării dreptului de proprietate a

mun. Chișinău asupra terenului nominalizat și obligarea ÎS „Cadastru ”, OCT

Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru să înregistreze dreptul de

proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenului vizat, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

relevă următoarele.

Conform art. 315 alin. (1) Cod civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra

bunului.

Potrivit art. 316 alin.(1) și (2) Cod civil în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate

este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză

de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se

efectuează în condițiile legii.

În conformitate cu art. 320 alin.(2) Cod civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din

6 iunie 2002), dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condițiile legii, prin

ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărîre

judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate.

Conform art. 321 alin. (2) din Codul civil (în redacția anului 2002) în cazul

bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul

bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Articolul 1 din Primul Protocol Adițional la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale prevede că orice persoană fizică

sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de

lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile anexat la materialele

cauzei, terenul amplasat în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu

nr.cadastral XXXXXX a fost înregistrat ca proprietate a Republicii Moldova la

05 aprilie 2000, în baza Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din

25 februarie 1998 (f.d.122-123, Vol.I).

Potrivit aceluiași înscris, la 13 iulie 2015 din motivul substituirii numărului

cadastral, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău (transferat în RBI cu

nr. cadastral XXXXXX) nr. 56/33-8 din 17 octombrie 2006 (0100/06/52858), a fost

radiat dreptul de proprietate a Republicii Moldova asupra terenului vizat.

Totodată, prin Extrasul din registrul cadastral al deținătorilor de teren din

15 octombrie 2001, în baza art. 42 din Codul funciar, Primăria mun. Chișinău

confirmă că lotul de pământ din str. Petru Movilă 17/1 cu suprafața de 0,019 ha și

nr. cadastral XXXXXX este proprietate municipală. Iar, conform deciziei Primăriei

20

mun. Chișinău nr. 20/17-8 din 08 octombrie 2001 a fost încheiat contractual de

arendă funciară nr. 2832/2001 din 15 octombrie 2001 cu SRL „Vigramon”, care a

fost înregistrat în registrul cadastral al deținătorilor de teren nr. 5385 din

15 octombrie 2001 (f.d.77, Vol.I).

Tot aici, instanța de recurs precizează că conform Extrasului din Registrul

bunurilor imobile, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX, la 21 noiembrie 2017 a fost înregistrat cu drept de

proprietate după Galina Păduraru, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.

2415 din 20 noiembrie 2017 (0100/17/158182) (f.d.173-174, Vol.III).

Completul specializat, fără a încuraja acțiunile IP „Agenția Servici Publice”,

care a generat prezentul litigiu, constată că IP „Agenția Servicii Publice” în

condițiile speței, nu poate fi obligată să efectueze rectificarea unei înregistrări în

Registrul bunurilor imobile, cu reînscrierea dreptului de proprietate a statului

Republica Moldova asupra terenului amplasat în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX,

str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, actualmente nr. cadastral XXXXXX, or,

acest teren aparține noului proprietar Galina Păduraru în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2415 din 20 noiembrie 2017 (0100/17/158182).

Reieșind din cele relatate supra și având în vedere probele acumulate în

confirmarea înregistrării dreptului de proprietate a bunului imobil, terenului cu

nr. cadastral XXXXXX pe numele Galinei Păduraru, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că actele care au

stat la baza înregistrării dreptului de proprietate sunt la moment valabile. Or, aceste

acte juridice, care au servit drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate

a Galinei Păduraru asupra bunului imobil vizat în litigiu nu au fost declarate nule în

condițiile prevăzute de lege.

Mai mult, legalitatea acestor acte juridice nu a constituit obiect de examinare

în prezentul litigiu, Agenția Proprietății Publice neformulând, în acest sens anumite

pretenții.

În argumentarea acestor concluzii instanța de recurs reiterează prevederile

art. 505 alin. (1) lit. a)-d) din Codul civil (în redacția din anul 2002), potrivit cărora

orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri

provizorii dacă: înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost

valabil; dreptul înscris a fost calificat greșit; nu mai sunt întrunite condițiile de

existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei

s-a făcut înscrierea; există și alte temeiuri prevăzute de lege.

Rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii se poate cere dacă actul în

al cărui temei s-a făcut înscrierea dreptului este nevalabil. Nevalabilitatea actului în

temeiul căruia a fost înregistrat dreptul trebuie să fie constatată în condițiile stabilite

de lege.

Instanța de recurs denotă că Agenția Proprietății Publice a solicitat rectificarea

înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile, însă nu a anexat informații sau

documente confirmative, prin care s-ar fi declarat nulitatea actelor în baza cărora a

fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului amplasat în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, actualmente nr. cadastral

XXXXXX pe numele Galinei Păduraru.

21

Împrejurările de fapt și de drept expuse mai sus determină Colegiul să conchidă

că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare corespunde prevederilor art. 505

alin. (1) din Codul Civil (în redacția anului 2002), precum și art. 1 Protocolul 1

CEDO.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,

coroborate cu prevedrile art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova,

care indică că, statul ocrotește proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în

detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului. Dreptul de proprietate

privată este garantat și nimeni nu poate pune obstacole proprietarului pentru

folosirea proprietății sale, este evident că instanța ierarhic inferioară, examinând

cauza, justificat a concluzionat despre necesitatea respingerii acțiunii Agenției

Proprietății Publice în partea constatării încălcării prevederilor legale la rectificarea

dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenului proprietate

publică a Statului aferent construcțiilor private amplasat în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, declarării nule a

înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra terenului nominalizat și

obligarii ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru să

înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenului

vizat.

Aceasta deoarece deși a fost constatat că statul Republica Moldova a fost ilegal

deposedat, inclusiv și de terenul proprietate publică a statului, amplasat în

mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX,

actualmente nr. cadastral XXXXXX, această circumstanță nu poate fi imputată

noului proprietar al terenului Galinei Păduraru, în situația în care la data adoptării

deciziei contestate cu recurs, terenul enunțat aparținea cu drept de proprietate

acesteia, ceea ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, anexat la

dosar.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel temeinic și legal a concluzionat

necesitatea respingerii acțiunii reclamantei în această parte, iar argumentele Agenției

Proprietății Publice precum că statul Republica Moldova a fost ilegal deposedat,

inclusiv și de terenul proprietate publică a statului, amplasat în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, actualmente nr. cadastral

XXXXXX, urmează a fi respinse.

Or, odată ce a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare enunțat, terenul în

cauză a intrat în circuitul civil, fiind dobândit în condițiile legii, cu bună credință,

iar, buna credință în asemenea cazuri este prezumată până la proba contrară.

Or, conform prevederile art. 9 alin. (1) Cod civil (în vigoare în perioada de

referință), potrivit cărora, persoanele fizice și juridice participante la raporturile

juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-

credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri.

Buna-credință se prezumă până la proba contrară.

Totodată, conform art. 307 alin. (1) Cod civil, este considerată posesor de bună

– credință persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptățită să

posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile, a temeiurilor

îndreptățirii sale. Buna-credință este prezumată.

În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs reține că, buna-

22

credință este un element subiectiv, care constă în convingerea posesorului că cel de

la care a dobândit imobilul, avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i putea

transmite proprietatea. Ea trebuie să existe la data dobândirii imobilului.

Totodată, în sensul normei citate, este de înțeles că legea ocrotește buna-

credință a dobânditorului.

În temeiul art. 375 Cod civil, dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o

persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de

la dobînditorul de bună-credință numai în cazul în care bunul a fost pierdut de

proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau

dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din posesiunea acestora, fără

voia lor.

Colegiul reține că dreptul de proprietate asupra terenului amplasat în mun.

XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, actualmente

nr. cadastral XXXXXX a fost dobândit de Galina Păduraru în condițiile legii, aceasta

fiind dobânditor de bună-credință al bunului litigios nominalizat. Or, buna-credință

reprezintă obligația generală de conduită ce revine părților la încheierea și

executarea unei convenții.

Fiind o circumstanță de fapt, reaua-credință poate fi dovedită prin orice mijloc

de probă legal admisibil, iar sarcina probei incumbă reclamantului.

În speță, a fost stabilită buna-credință a Galinei Păduraru la momentul încheierii

contractului de vînzare-cumpărare a terenului amplasat în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, actualmente nr. cadastral

XXXXXX.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține prevederile art. 22 alin. (1) și

alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,

potrivit cărora Registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului.

Dacă datele din Registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente

cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din Registrul

bunurilor imobile, cu excepția cazurilor de eroare tehnică evidentă. Registrul

bunurilor imobile conține înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate

și alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă

drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri ale nașterii, modificării,

grevării și stingerii drepturilor.

Prin urmare, în ipoteza în care datele din Registrul bunurilor imobile sunt

publice și accesibile oricărui cetățean și în acesta în momentul încheierii contractului

de vânzare-cumpărare nr. 2415 din 20 noiembrie 2017 nu era nici o înscriere cu

referire la anularea dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra terenului

amplasat în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral

XXXXXX, actualmente nr. cadastral XXXXXX, instanța de recurs consideră că

Galina Păduraru este cumpărător de bună-credință și nu s-a demonstrat faptul că

aceasta a cunoscut sau trebuia să cunoască despre existența impedimentelor la

încheierea contractului, având ca obiect terenul respectiv, și a eventualelor pretenții

asupra acestuia. Or, probe în acest sens nu au fost prezentate.

Mai mult, este de menționat că la momentul încheierii acestui contract de

vânzare-cumpărare nu erau vicii juridice, care puteau împiedica încheierea

contractului, erau în vigoare și actele din 17 octombrie 2006, privind stingerea

23

dreptului de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului în cauză.

Din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului rezultă o strânsă

legătură între noțiunea „bun” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului

și „proba dreptului asupra acelui bun”.

În prezentul litigiu proba dreptului asupra bunului, teren cu nr. cadastral

XXXXXX, actualmente nr. cadastral XXXXXX aparține Galinei Păduraru.

Curtea Europeană în cauza Dobre c. România (nr. 2239/02) a subliniat că

existența unui certificat, a unei adeverințe provizorii de proprietate care a dat naștere

în patrimoniul reclamantei a unui drept civil, căruia autoritățile administrative nu îi

mai puteau aduce atingere, califică reclamanta ca fiind deci, în posesia unui bun în

sensul definit de art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO.

Totodată, conform constatărilor Curții Europene în cauza Malhous contra

R. Cehă ( nr. 33071/96) că restituirea în natură fostului proprietar a unui teren, care

a trecut legal în proprietatea unui particular, nu mai era posibilă, ci numai prin

echivalent.

Instanța de recurs nu în ultimul rând reține și constatările în cazul Arzamazova

v. Republica Moldova (nr. 38639/14), unde Curtea Europeană a reiterat că greșelile

sau erorile autorităților de stat ar trebui să fie în beneficiul persoanelor afectate, în

special în cazul în care nu există alte interese private conflictuale. Cu alte cuvinte,

riscul oricărei greșeli comise de autoritatea de stat trebuie să fie suportat de stat, iar

erorile nu trebuie remediate pe cheltuiala persoanei în cauză.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de Agenția Proprietății Publice, de a casa parțial decizia din

06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea respingerii pretențiilor Agenției

Proprietății Publice privind constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea

dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenurilor proprietate

publică a Statului aferente construcțiilor private amplasate în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str-la Teatrului cu nr. cadastral 7XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

24

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, declarării nule a

înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra terenurilor nominalizate

și obligării ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru

să înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra

terenurilor vizate, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de admitere a

pretențiilor nominalizate.

În rest, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi

menținute.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (2) Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Agenția Proprietății Publice.

Se casează parțial decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Proprietăți Publice împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru și Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Primarul general al

mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău, Direcția Generală de Administrare a

Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, Ambasada Federației Ruse, Biserica

Creștin Ortodoxă Mitropolia Basarabiei, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”,

Asociația de Coproprietari în Condominiu 55/35 COOP, Societatea pe Acțiuni „Jolly

Alon”, Societatea Comercială „Capitoles Lux” Societate cu Răspundere Limitată,

Societatea Comercială „Civitas-Prim” Societate cu Răspundere Limitată, Societatea

cu Răspundere Limitată „Irida”, Maria Ungureanu, Tudor Ungureanu, Oleg Fuior,

Silvia Fuior, Anastasia Eremei, Grigore Eremei, Ion Brînza, Elena Brînza, Serghei

Borets, Natalia Borets, Liudmila Toporova, Elena Cebotari, Nicolae Cebotari,

Nicolai Coptu, Ivan Glijinschii, Galina Isac, Nina Ivanova, Silvia Moraru, Victor

Moraru, Artiom Varenița, Angela Cebotari și Nicolae Baciu cu privire la contestarea

actului administrativ, în partea respingerii pretențiilor Agenției Proprietății Publice

privind constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de

proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenurilor proprietate publică a

Statului aferente construcțiilor private amplasate în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str-la XXXXXX cu nr. cadastral 7XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

25

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, declarării nule a

înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra terenurilor nominalizate

și obligării ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru

să înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra

terenurilor vizate și în această parte se emite o nouă depcizie prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Proprietăți

Publice împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru și Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Primarul general al mun. Chișinău,

Consiliul mun. Chișinău, Direcția Generală de Administrare a Clădirilor Guvernului

Republicii Moldova, Ambasada Federației Ruse, Biserica Creștin Ortodoxă

Mitropolia Basarabiei, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, Asociația de

Coproprietari în Condominiu 55/35 COOP, Societatea pe Acțiuni „Jolly Alon”,

Societatea Comercială „Capitoles Lux” Societate cu Răspundere Limitată,

Societatea Comercială „Civitas-Prim” Societate cu Răspundere Limitată, Societatea

cu Răspundere Limitată „Irida”, Maria Ungureanu, Tudor Ungureanu, Oleg Fuior,

Silvia Fuior, Anastasia Eremei, Grigore Eremei, Ion Brînza, Elena Brînza, Serghei

Borets, Natalia Borets, Liudmila Toporova, Elena Cebotari, Nicolae Cebotari,

Nicolai Coptu, Ivan Glijinschii, Galina Isac, Nina Ivanova, Silvia Moraru, Victor

Moraru, Artiom Varenița, Angela Cebotari și Nicolae Baciu cu privire la contestarea

actului administrativ.

Se constată încălcarea prevederilor legale la rectificarea dreptului de

proprietate a Statului Republica Moldova asupra terenurilor proprietate publică a

Statului aferente construcțiilor private amplasate în mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str-la XXXXXX cu nr. cadastral 7XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr.cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, bd. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX, mun. XXXXXX,

sect. XXXXXX, str. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX.

Se declară nulă înregistrarea dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra

26

terenurilor nominalizate și se obligă Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” să

înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor

enunțate.

În rest, decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea în care au

fost respinse pretențiile Agenției Proprietății Publice privind considerarea

nesoluționării cererii prealabile nr. 05-04-411 din 04 aprilie 2017 de ÎS „Cadastru”

și OCT „Chișinău” drept refuz neîntemeiat, considerarea neîntemeiată a refuzului

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/727 din 26 mai 2017 și

constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate a

Statului Republica Moldova asupra terenului proprietate publică a Statului aferent

construcțiilor private amplasat în mun. XXXXXX, sect. XXXXXX, str. XXXXXX

cu nr.cadastral XXXXXX, actualmente nr. cadastral XXXXXX, declarării nule a

înregistrării dreptului de proprietate a mun. Chișinău asupra terenului nominalizat și

obligării ÎS „Cadastru ”, OCT Chișinău și Agenției Relații Fiunciare și Cadastru să

înregistreze dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenului

vizat, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

27