3ra-403/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-403/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – C. Valah Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan ÎNCHEIERE 12 august 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Proprietății Publice împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru și Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, Societatea cu Răspundere Limitată „Opsenga”, Mihailov Igor, Societatea cu Răspundere Limitată „Teișor”, CCG 119, Șevcenco Vitalii și Șevcenco Elena, Societatea cu Răspundere Limitată „Delicicom”, Mîrza Ion și Mîrza Ira, Mîrzac Iurie, Doga-Mîrzac Mariana, Societatea pe Acțiuni „Orizont”, Societatea cu Răspundere Limitată „Fineco Grup”, CCG 176, APLP 50/297, Luncașu Olga, Grădinaru Lidia, Ciorici Mihail și Ciorici Valeriu, Societatea cu Răspundere Limitată „Birolux-MT”, Ciorici Teodor, Cunev Ludmila, Cunev Valentin, Grișpun Emmanuil, Iovv Dumitru, Societatea cu Răspundere Limitată „Eurobasm”, Matei Sergiu și Matei Svetlana, Societatea cu Răspundere Limitată „Belșans”, Uniunea centrală a cooperativelor de consum din Republica Moldova MOLDCOOP, Țentiu Tamara și Pihut Petru, ACC 51/417 și Agenția municipală de ipotecă din Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Agenția Proprietății Publice, s-a casat hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă decizie, prin care acțiunea a fost admisă parțial, constată: La 07 iunie 2017 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva OCT Chișinău,

ÎS „Cadastru”, Agenția Relații Funciare și Cadastru, intervenienți accesorii Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la contestarea actului administrativ. 1 În motivarea acțiunii Agenția Proprietății Publice a indicat că, pentru asigurarea integrității proprietății statului, la 10 martie 2017 în rezultatul verificării informației din versiunea electronică a Registrului bunurilor imobile deținut de ÎS „Cadastru”, prin contrapunere cu lista terenurilor proprietate a statului remisă de Agenția Relații Funciare și Cadastru prin scrisoarea nr. 01-03/12400 din 28 noiembrie 2013, a constatat că unele terenuri care erau înregistrate cu drept de proprietate pe numele Statului Republica Moldova au fost reînregistrare ilegal, fără acordul titularului de drept, ca proprietate a municipiului Chișinău.

Astfel, a fost radiat dreptul de proprietate al statului asupra următoarelor terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 27 februarie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 27 februarie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 27 februarie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014, XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX,

data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014. Reclamanta a invocat că, potrivit legislației Agenția Proprietății Publice este organul abilitat cu administrarea terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate privată, darea lor în locațiune/arendă, inclusiv vânzarea acestora. Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, fără consimțământul proprietarului a radiat dreptul de proprietate al Statului asupra terenurilor specificate supra și le-a înregistrat ca proprietate a municipiului Chișinău. A susținut că la 21 martie 2017, s-a adresat cu cererea prealabilă nr. 05-04-348 la pârâții OCT Chișinău, ÎS „Cadastru” și Agenția Relații Funciare și Cadastru, prin care a solicitat remiterea informației și actelor ce au stat la baza rectificării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor indicate, anularea înregistrării dreptului de proprietate al mun.

Chișinău asupra acestor terenuri și înregistrarea acestora ca proprietate a Republicii Moldova. Agenția Proprietății Publice a menționat că cererea prealabilă a fost recepționată de către pârâți la 23 aprilie 2017, potrivit copiei avizelor de recepție, însă până în prezent a primit doar răspunsul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/729 din 26 mai 2017 și răspunsul ÎS „Cadastru” nr. 01-07/212/17/9486 din 02 mai 2017, prin care se refuză soluționarea cererii prealabile în temeiul art. 505 alin. (1) din Codul civil și art. 5 alin. (3), lit. a) din Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 91 din 05 aprilie 2007. Din partea pârâtului 2 OCT Chișinău nu a fost recepționat răspuns, ceea ce se califică drept un refuz neîntemeiat de soluționare a cererii prealabile.

A precizat că pentru obținerea informației din dosarele cadastrale, prin scrisoarea nr. 05-04-546 din 10 mai 2017 a solicitat OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, în mod repetat, să prezinte copiile actelor ce au stat la baza rectificării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor menționate, achitând plata pentru serviciile respective.

Reclamanta a notat că la 19 mai 2017 a recepționat următoarele acte: copia Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, în temeiul căreia s-au efectuat rectificările în documentația cadastrală privind următoarele terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX și XXXXX; copia Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, în temeiul căreia s-au efectuat rectificările în documentația cadastrală privind următoarele terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX; copia Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 11/52 din 23 decembrie 2014, în temeiul căreia s-au efectuat rectificările în documentația cadastrală privind următoarele terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX.

Agenția Proprietății Publice consideră că sunt neîntemeiate refuzurile pârâților Agenția Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/729 din 26 mai 2017 și ÎS „Cadastru” nr. 01-07/212/17/9486 din 02 mai 2017, deoarece conform datelor deschise din Registrul bunurilor imobile și a informației recepționate de la OCT Chișinău se atestă că ÎS „Cadastru” a efectuat rectificările doar în temeiul deciziilor Consiliului municipal Chișinău, fapt ce denotă încălcarea prevederilor Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 91 din 05 aprilie 2007, art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 504, 505 alin. (2), 509 din Codul civil.

A afirmat că nu poate fi luat în considerare argumentul ÎS „Cadastru” precum că înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora se efectuează în temeiul documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, în special în temeiul unei decizii ce exprimă voința unilaterală de preluare cu invocarea prevederilor din Legea cadastrului bunurilor imobile, or, dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova a fost legal stabilit și înregistrat în Registrul bunurilor imobile în conformitate cu art. 57 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile. A invocat că, potrivit Codului civil rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile, când vreo înscriere din registru nu corespunde situației juridice reale se efectuează numai cu consimțământul titularului, iar în lipsa consimțământului titularului, rectificarea se va încuviința numai în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Astfel, rectificarea urma a fi efectuată doar cu consimțământul statului, titular al dreptului supus rectificării, iar în cazul de față nici OCT Chișinău, nici autoritatea publică locală (Consiliul municipal Chișinău) nu a avut consimțământul statului în vederea rectificării dreptului de proprietate asupra terenurilor specificate, or, conform legislației greșelile care nu au caracter tehnic se corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile.

3 Totodată, stingerea dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova asupra tenurilor nominalizate, în mod unilateral, fără acordul proprietarului, încalcă și prevederile Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, deoarece conform acestei Legi, dreptul de proprietate al Statului sau al unităților administrativ-teritoriale se înregistrează în registrul bunurilor imobile în urma delimitării terenurilor proprietate publică. Delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a Statului și terenuri proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se efectuează prin acțiuni de identificare și formare a terenurilor proprietate publică a Statului și a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale în modul stabilit de legislație.

Reclamanta a relatat că nu a primit spre coordonare materialele de delimitare, în special planuri geometrice, liste, care ar atesta respectarea procedurii de delimitare. Conform Legii cadastrului bunurilor imobile, preluarea terenurilor invocate în prezenta cerere, din proprietatea Statului în proprietatea unității administrativ-teritoriale urma a fi efectuată în baza unei hotărâri de Guvern aprobată conform legislației în vigoare. Dispoziții similare sunt cuprinse în Legea cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice, care stipulează că în domeniul administrării proprietății publice, de competența Guvernului sunt adoptarea hotărârilor privind trecerea bunurilor proprietate de stat dintr-un domeniu al proprietății publice în altul sau în proprietatea unității administrativ-teritoriale, sau din subordinea unei autorități a administrației publice centrale în subordinea unei autorități a administrației publice centrale.

Agenția Proprietății Publice a solicitat: - recunoașterea nesoluționării cererii prealabile nr. 05-04-348 din 23 martie 2017 de către OCT Chișinău drept refuz neîntemeiat; - recunoașterea refuzurilor Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01- 08/729 din 26 mai 2017 și ÎS „Cadastru” nr. 01-07/212/17/9486 din 02 mai 2017, ca fiind neîntemeiate; - constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova asupra următoarelor terenuri proprietate publică a statului aferente construcțiilor private amplasate în: mun. Chișinău, sect. Botanica, str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, șos. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. 4 cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; - declararea nulă a înregistrării drept urlui de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor menționate supra; - obligarea ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău și Agenției Relații Funciare și Cadastru să asigure înregistrarea dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor nominalizate. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05 iunie 2018, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL „Opsenga”, din motivul că pretențiile revendicate în prezenta acțiune îi lezează interesele în partea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX.

(f.d. 50, vol. II) Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 iunie 2018, au fost înlocuiți pârâții OCT Chișinău și ÎS „Cadastru” cu succesorul în drepturi IP „Agenția Servicii Publice”. (f.d.51, vol. II). Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins acțiunea depusă de către Agenția Proprietății Publice, ca nefondată. (f.d. 54, 63-70, vol. II) Instanța de fond în motivarea soluției a reținut că nu poate fi anulată înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, atât timp cât nu a fost anulat actul juridic în temeiul căruia s-au efectuat înregistrările respective în Registrul bunurilor imobile.

La 29 iulie 2019, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând în calitate de intervenienți accesorii Mihailov Igor, SRL „Teișor”, CCG 119, Șevcenco Vitalii și Șevcenco Elena, SRL „Delicicom”, Mîrza Ion și Mîrza Ira, Mîrzac Iurie, Doga-Mîrzac Mariana, SA „Orizont”, SRL „Fineco Grup”, CCG 176, APLP 50/297, Luncașu Olga, Grădinaru Lidia, Ciorici Mihail și Ciorici Valeriu, SRL „Birolux-MT”, Ciorici Teodor, Cunev Ludmila, Cunev Valentin, Grișpun Emmanuil, Iovv Dumitru, SRL „Eurobasm”, Matei Sergiu și Matei Svetlana, SRL „Belșans”, Uniunea centrală a cooperativelor de consum din Republica Moldova MOLDCOOP, Țentiu Tamara și Pihut Petru, ACC 51/417 și Agenția municipală de ipotecă din Chișinău.

(f.d. 34-42, vol. III) Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Agenția Proprietății Publice. S-a casat hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă decizie, prin care acțiunea a fost admisă parțial. S-au anulat refuzurile Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/729 din 26 mai 2017 și a Agenției Servicii Publice nr. 01- 07/212/17/9486 din 02 mai 2017. S-a constatat încălcarea prevederilor legale la rectificarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra următoarelor terenuri proprietate publică a statului aferente construcțiilor private amplasate în: mun. Chișinău, sect.

Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. 5 Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX. S-a declarat nulă înregistrarea dreptului de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor amplasate în: mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX. În rest, acțiunea depusă de Agenția Proprietății Publice s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 103-105, 106-123, vol. III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că stingerea dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor, în mod unilateral, fără acordul proprietarului încalcă prevederile art. 6 alin. (1) din Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 91 din 05 aprilie 2007, care stabilesc expres că terenurile din proprietatea publică a statului pot fi transmise în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre de Guvern, cu acordul autorităților administrației publice locale. Prevederi similare se conțin și în art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și art. 8 alin. (2) din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ- teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 24 decembrie 2019 Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. (f.d. 156-175, vol. III) În motivarea recursului Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, a analizat și a apreciat doar argumentele intimatei, fără însă a se expune și asupra circumstanțelor indicate de recurenți, decizia contestată fiind nemotivată. Recurenții au precizat că terenurile litigioase au fost delimitate prin deciziile Consiliului municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, nr. 11/53 din 23 decembrie 2014 și nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, fiind menționat că aceste terenuri fac parte din domeniul privat al proprietății municipale.

Legislația în vigoare acordă unor instituții publice, precum oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, dreptul și 6 obligația de a verifica legalitatea actelor administrative și de a le contesta în modul stabilit de lege. Astfel, prin răspunsul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat din 24 martie 2017, Primăria mun. Chișinău a fost informată că aceste decizii au fost supuse controlului de legalitate și nu a fost sesizată instanța de contencios administrativ. Au indicat că pe mai multe terenuri litigioase sunt amplasate construcții locative, case individuale sau blocuri locative. Referitor la înscrierile istorice în dreptul terenurilor proprietate publică „Republica Moldova”, au menționat că asemenea practică a fost aplicată la timpul respectiv de către OCT, care scria astfel în dreptul tuturor terenurilor, inclusiv celor arendate de la Primăria mun.

Chișinău. Respectiv, toate terenurile care au fost înregistrate până la efectuarea procesului de delimitare și aprobare de către CMC sau Guvern, erau înscrise pe numele statului Republica Moldova. Recurenții au menționat că intimata nu a prezentat nicio hotărâre de Guvern, prin care să fie aprobate terenurile în cauză (inclusiv domeniul) ca proprietate publică a statului conform prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007. La 02 martie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” au depus referințe, prin care a susținut recursul declarat de către Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău. (f.d. 78, vol. IV) Agenția Proprietății Publice la 03 martie 2020 a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu menținerea deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 10-14, vol. IV) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs și în referințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 7 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 22 octombrie 2019. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, care la 02 ianuarie 2020 a fost recepționată de către Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău. (f.d. 137, vol. III) Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) din Codul administrativ au depus la instanța de apel, la 24 decembrie 2019, cererea de recurs. (f.d. 156-175, vol. III) Astfel, instanța de recurs consideră că Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale 8 reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva Regatului Unit, pct. 38ș Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respectiveș trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurenți este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan 9 Maria Ghervas 10