3ra-403/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-403/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-403/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, A. Pahopol, A. Bostan

ÎNCHEIERE

12 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Agenția Proprietății Publice împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru

și Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Primarul general al mun.

Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, Societatea cu Răspundere Limitată

„Opsenga”, Mihailov Igor, Societatea cu Răspundere Limitată „Teișor”, CCG 119,

Șevcenco Vitalii și Șevcenco Elena, Societatea cu Răspundere Limitată

„Delicicom”, Mîrza Ion și Mîrza Ira, Mîrzac Iurie, Doga-Mîrzac Mariana, Societatea

pe Acțiuni „Orizont”, Societatea cu Răspundere Limitată „Fineco Grup”, CCG 176,

APLP 50/297, Luncașu Olga, Grădinaru Lidia, Ciorici Mihail și Ciorici Valeriu,

Societatea cu Răspundere Limitată „Birolux-MT”, Ciorici Teodor, Cunev Ludmila,

Cunev Valentin, Grișpun Emmanuil, Iovv Dumitru, Societatea cu Răspundere

Limitată „Eurobasm”, Matei Sergiu și Matei Svetlana, Societatea cu Răspundere

Limitată „Belșans”, Uniunea centrală a cooperativelor de consum din Republica

Moldova MOLDCOOP, Țentiu Tamara și Pihut Petru, ACC 51/417 și Agenția

municipală de ipotecă din Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Agenția Proprietății Publice, s-a casat hotărârea

din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă

decizie, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La 07 iunie 2017 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de chemare în

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva OCT Chișinău, ÎS

„Cadastru”, Agenția Relații Funciare și Cadastru, intervenienți accesorii Primarul

general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, cu privire la contestarea

actului administrativ.

1

În motivarea acțiunii Agenția Proprietății Publice a indicat că, pentru asigurarea

integrității proprietății statului, la 10 martie 2017 în rezultatul verificării informației

din versiunea electronică a Registrului bunurilor imobile deținut de ÎS „Cadastru”,

prin contrapunere cu lista terenurilor proprietate a statului remisă de Agenția Relații

Funciare și Cadastru prin scrisoarea nr. 01-03/12400 din 28 noiembrie 2013, a

constatat că unele terenuri care erau înregistrate cu drept de proprietate pe numele

Statului Republica Moldova au fost reînregistrare ilegal, fără acordul titularului de

drept, ca proprietate a municipiului Chișinău.

Astfel, a fost radiat dreptul de proprietate al statului asupra următoarelor

terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23

decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie

2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX,

data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii

dreptului de proprietate 27 februarie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de

proprietate 27 februarie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13

mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 27 februarie 2014;

XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii

dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de

proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai

2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data

stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii

dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de

proprietate 13 mai 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23

decembrie 2014; XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie

2014, XXXXX, data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014; XXXXX,

data stingerii dreptului de proprietate 23 decembrie 2014.

Reclamanta a invocat că, potrivit legislației Agenția Proprietății Publice este

organul abilitat cu administrarea terenurilor proprietate publică a statului aferente

bunurilor imobile proprietate privată, darea lor în locațiune/arendă, inclusiv

vânzarea acestora. Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, fără consimțământul

proprietarului a radiat dreptul de proprietate al Statului asupra terenurilor specificate

supra și le-a înregistrat ca proprietate a municipiului Chișinău.

A susținut că la 21 martie 2017, s-a adresat cu cererea prealabilă nr. 05-04-348

la pârâții OCT Chișinău, ÎS „Cadastru” și Agenția Relații Funciare și Cadastru, prin

care a solicitat remiterea informației și actelor ce au stat la baza rectificării în

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova

asupra terenurilor indicate, anularea înregistrării dreptului de proprietate al mun.

Chișinău asupra acestor terenuri și înregistrarea acestora ca proprietate a Republicii

Moldova.

Agenția Proprietății Publice a menționat că cererea prealabilă a fost

recepționată de către pârâți la 23 aprilie 2017, potrivit copiei avizelor de recepție,

însă până în prezent a primit doar răspunsul Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr. 36/01-08/729 din 26 mai 2017 și răspunsul ÎS „Cadastru” nr. 01-07/212/17/9486

din 02 mai 2017, prin care se refuză soluționarea cererii prealabile în temeiul art.

505 alin. (1) din Codul civil și art. 5 alin. (3), lit. a) din Legea privind terenurile

proprietate publică și delimitarea lor nr. 91 din 05 aprilie 2007. Din partea pârâtului

2

OCT Chișinău nu a fost recepționat răspuns, ceea ce se califică drept un refuz

neîntemeiat de soluționare a cererii prealabile.

A precizat că pentru obținerea informației din dosarele cadastrale, prin

scrisoarea nr. 05-04-546 din 10 mai 2017 a solicitat OCT Chișinău, filiala ÎS

„Cadastru”, în mod repetat, să prezinte copiile actelor ce au stat la baza rectificării

în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al Statului Republica

Moldova asupra terenurilor menționate, achitând plata pentru serviciile respective.

Reclamanta a notat că la 19 mai 2017 a recepționat următoarele acte: copia

Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, în temeiul

căreia s-au efectuat rectificările în documentația cadastrală privind următoarele

terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX și XXXXX; copia Deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, în temeiul căreia s-au efectuat

rectificările în documentația cadastrală privind următoarele terenuri cu nr.

cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX;

copia Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 11/52 din 23 decembrie 2014, în

temeiul căreia s-au efectuat rectificările în documentația cadastrală privind

următoarele terenuri cu nr. cadastrale: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX.

Agenția Proprietății Publice consideră că sunt neîntemeiate refuzurile pârâților

Agenția Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-08/729 din 26 mai 2017 și ÎS

„Cadastru” nr. 01-07/212/17/9486 din 02 mai 2017, deoarece conform datelor

deschise din Registrul bunurilor imobile și a informației recepționate de la OCT

Chișinău se atestă că ÎS „Cadastru” a efectuat rectificările doar în temeiul deciziilor

Consiliului municipal Chișinău, fapt ce denotă încălcarea prevederilor Legii privind

terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr. 91 din 05 aprilie 2007, art. 38 din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 504, 505

alin. (2), 509 din Codul civil.

A afirmat că nu poate fi luat în considerare argumentul ÎS „Cadastru” precum

că înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora se efectuează în

temeiul documentelor ce confirmă dreptul de proprietate, în special în temeiul unei

decizii ce exprimă voința unilaterală de preluare cu invocarea prevederilor din Legea

cadastrului bunurilor imobile, or, dreptul de proprietate al Statului Republica

Moldova a fost legal stabilit și înregistrat în Registrul bunurilor imobile în

conformitate cu art. 57 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

A invocat că, potrivit Codului civil rectificarea înscrierilor din registrul

bunurilor imobile, când vreo înscriere din registru nu corespunde situației juridice

reale se efectuează numai cu consimțământul titularului, iar în lipsa

consimțământului titularului, rectificarea se va încuviința numai în temeiul unei

hotărâri judecătorești irevocabile. Astfel, rectificarea urma a fi efectuată doar cu

consimțământul statului, titular al dreptului supus rectificării, iar în cazul de față nici

OCT Chișinău, nici autoritatea publică locală (Consiliul municipal Chișinău) nu a

avut consimțământul statului în vederea rectificării dreptului de proprietate asupra

terenurilor specificate, or, conform legislației greșelile care nu au caracter tehnic se

corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui

interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile.

3

Totodată, stingerea dreptului de proprietate al Statului Republica Moldova

asupra tenurilor nominalizate, în mod unilateral, fără acordul proprietarului, încalcă

și prevederile Legii privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, deoarece

conform acestei Legi, dreptul de proprietate al Statului sau al unităților

administrativ-teritoriale se înregistrează în registrul bunurilor imobile în urma

delimitării terenurilor proprietate publică. Delimitarea terenurilor proprietate

publică în terenuri proprietate publică a Statului și terenuri proprietate publică a

unităților administrativ-teritoriale se efectuează prin acțiuni de identificare și

formare a terenurilor proprietate publică a Statului și a terenurilor proprietate publică

a unităților administrativ-teritoriale în modul stabilit de legislație.

Reclamanta a relatat că nu a primit spre coordonare materialele de delimitare,

în special planuri geometrice, liste, care ar atesta respectarea procedurii de

delimitare. Conform Legii cadastrului bunurilor imobile, preluarea terenurilor

invocate în prezenta cerere, din proprietatea Statului în proprietatea unității

administrativ-teritoriale urma a fi efectuată în baza unei hotărâri de Guvern aprobată

conform legislației în vigoare. Dispoziții similare sunt cuprinse în Legea cu privire

la administrarea și deetatizarea proprietății publice, care stipulează că în domeniul

administrării proprietății publice, de competența Guvernului sunt adoptarea

hotărârilor privind trecerea bunurilor proprietate de stat dintr-un domeniu al

proprietății publice în altul sau în proprietatea unității administrativ-teritoriale, sau

din subordinea unei autorități a administrației publice centrale în subordinea unei

autorități a administrației publice centrale.

Agenția Proprietății Publice a solicitat:

- recunoașterea nesoluționării cererii prealabile nr. 05-04-348 din 23 martie

2017 de către OCT Chișinău drept refuz neîntemeiat;

- recunoașterea refuzurilor Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 36/01-

08/729 din 26 mai 2017 și ÎS „Cadastru” nr. 01-07/212/17/9486 din 02 mai 2017, ca

fiind neîntemeiate;

- constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea dreptului de

proprietate al Statului Republica Moldova asupra următoarelor terenuri proprietate

publică a statului aferente construcțiilor private amplasate în: mun. Chișinău, sect.

Botanica, str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, șos.

XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr.

cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica XXXXX cu nr. cadastral

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX

cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX

cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Centru, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Botanica, XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica,

XXXXX cu nr. cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr.

4

cadastral XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX cu nr. cadastral

XXXXX;

- declararea nulă a înregistrării drept urlui de proprietate al municipiului

Chișinău asupra terenurilor menționate supra;

- obligarea ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău și Agenției Relații Funciare și

Cadastru să asigure înregistrarea dreptului de proprietate al Statului Republica

Moldova asupra terenurilor nominalizate.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 05

iunie 2018, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SRL

„Opsenga”, din motivul că pretențiile revendicate în prezenta acțiune îi lezează

interesele în partea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX. (f.d. 50, vol. II)

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28

iunie 2018, au fost înlocuiți pârâții OCT Chișinău și ÎS „Cadastru” cu succesorul în

drepturi IP „Agenția Servicii Publice”. (f.d.51, vol. II).

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a respins acțiunea depusă de către Agenția Proprietății Publice, ca nefondată. (f.d.

54, 63-70, vol. II)

Instanța de fond în motivarea soluției a reținut că nu poate fi anulată

înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, atât timp cât nu a fost anulat

actul juridic în temeiul căruia s-au efectuat înregistrările respective în Registrul

bunurilor imobile.

La 29 iulie 2019, Agenția Proprietății Publice a depus cerere de concretizare a

acțiunii, indicând în calitate de intervenienți accesorii Mihailov Igor, SRL „Teișor”,

CCG 119, Șevcenco Vitalii și Șevcenco Elena, SRL „Delicicom”, Mîrza Ion și Mîrza

Ira, Mîrzac Iurie, Doga-Mîrzac Mariana, SA „Orizont”, SRL „Fineco Grup”, CCG

176, APLP 50/297, Luncașu Olga, Grădinaru Lidia, Ciorici Mihail și Ciorici

Valeriu, SRL „Birolux-MT”, Ciorici Teodor, Cunev Ludmila, Cunev Valentin,

Grișpun Emmanuil, Iovv Dumitru, SRL „Eurobasm”, Matei Sergiu și Matei

Svetlana, SRL „Belșans”, Uniunea centrală a cooperativelor de consum din

Republica Moldova MOLDCOOP, Țentiu Tamara și Pihut Petru, ACC 51/417 și

Agenția municipală de ipotecă din Chișinău. (f.d. 34-42, vol. III)

Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Agenția Proprietății Publice. S-a casat hotărârea din 28 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă decizie, prin care

acțiunea a fost admisă parțial. S-au anulat refuzurile Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 36/01-08/729 din 26 mai 2017 și a Agenției Servicii Publice nr. 01-

07/212/17/9486 din 02 mai 2017. S-a constatat încălcarea prevederilor legale la

rectificarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra următoarelor

terenuri proprietate publică a statului aferente construcțiilor private amplasate în:

mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica,

XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani,

XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun.

5

Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica,

XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX. S-a declarat nulă înregistrarea

dreptului de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor amplasate în:

mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica,

XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani,

XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Buiucani, XXXXX

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX

XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect.

Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Centru, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica,

XXXXX XXXXX; mun. Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX; mun.

Chișinău, sect. Botanica, XXXXX XXXXX. În rest, acțiunea depusă de Agenția

Proprietății Publice s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 103-105, 106-123, vol.

III).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că stingerea dreptului de

proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor, în mod unilateral, fără

acordul proprietarului încalcă prevederile art. 6 alin. (1) din Legea privind terenurile

proprietate publică și delimitarea lor nr. 91 din 05 aprilie 2007, care stabilesc expres

că terenurile din proprietatea publică a statului pot fi transmise în proprietatea

publică a unității administrativ-teritoriale prin hotărâre de Guvern, cu acordul

autorităților administrației publice locale. Prevederi similare se conțin și în art. 57

alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și

art. 8 alin. (2) din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-

teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 24 decembrie 2019 Primarul

general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău au depus recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

(f.d. 156-175, vol. III)

În motivarea recursului Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău au invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea,

a analizat și a apreciat doar argumentele intimatei, fără însă a se expune și asupra

circumstanțelor indicate de recurenți, decizia contestată fiind nemotivată.

Recurenții au precizat că terenurile litigioase au fost delimitate prin deciziile

Consiliului municipal Chișinău nr. 4/15 din 13 mai 2014, nr. 11/53 din 23 decembrie

2014 și nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, fiind menționat că aceste terenuri fac parte

din domeniul privat al proprietății municipale. Legislația în vigoare acordă unor

instituții publice, precum oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, dreptul și

6

obligația de a verifica legalitatea actelor administrative și de a le contesta în modul

stabilit de lege. Astfel, prin răspunsul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat din 24 martie 2017, Primăria mun. Chișinău a fost informată că aceste decizii

au fost supuse controlului de legalitate și nu a fost sesizată instanța de contencios

administrativ.

Au indicat că pe mai multe terenuri litigioase sunt amplasate construcții

locative, case individuale sau blocuri locative. Referitor la înscrierile istorice în

dreptul terenurilor proprietate publică „Republica Moldova”, au menționat că

asemenea practică a fost aplicată la timpul respectiv de către OCT, care scria astfel

în dreptul tuturor terenurilor, inclusiv celor arendate de la Primăria mun. Chișinău.

Respectiv, toate terenurile care au fost înregistrate până la efectuarea procesului de

delimitare și aprobare de către CMC sau Guvern, erau înscrise pe numele statului

Republica Moldova.

Recurenții au menționat că intimata nu a prezentat nicio hotărâre de Guvern,

prin care să fie aprobate terenurile în cauză (inclusiv domeniul) ca proprietate

publică a statului conform prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea nr. 91 din 05 aprilie

2007.

La 02 martie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” au depus referințe, prin care a

susținut recursul declarat de către Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău. (f.d. 78, vol. IV)

Agenția Proprietății Publice la 03 martie 2020 a depus referință, solicitând

respingerea recursului declarat de către Primarul general al mun. Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău, cu menținerea deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău. (f.d. 10-14, vol. IV)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

7

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 22 octombrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 02 ianuarie 2020 a fost

recepționată de către Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal

Chișinău. (f.d. 137, vol. III)

Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în

conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) din Codul administrativ au depus la

instanța de apel, la 24 decembrie 2019, cererea de recurs. (f.d. 156-175, vol. III)

Astfel, instanța de recurs consideră că Primarul general al mun. Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul

în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

8

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise ăGolder împotriva

Regatului Unit, pct. 38ș Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230î. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respectiveș trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurenți este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Primarul general al mun. Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

9

Maria Ghervas

10