3ra-299/20 — recunoasterea ilegalitatii raspunsurilor, constatarea prevederilor la rectificarea dreptului de proprietate, obligarea rectificarii inregiatrarii dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea ilegalitatii raspunsurilor, constatarea prevederilor la rectificarea dreptului de proprietate, obligarea rectificarii inregiatrarii dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile privind rectificarea si reinregistrarea dreptului de proprietate, corectarea greselilor
3ra-299/20 — recunoasterea ilegalitatii raspunsurilor, constatarea prevederilor la rectificarea dreptului de proprietate, obligarea rectificarii inregiatrarii dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-299/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: L.Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)
D E C I Z I E
29 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursurile depuse de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Nord-Activ”
Societate cu Răspundere Limitată, Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto
,,Zimbru” Societate pe Acțiuni, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău și
Agenția Servicii Publice,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Agenția Proprietății Publice împotriva Agenției Servicii Publice și Agenției
Relații Funciare și Cadastru, terți Consiliul și Primăria municipiului Chișinău,
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Regata Imobiliare”, Întreprinderea cu Capital
Străin ,,Nord-Activ” Societate cu Răspundere Limitată, Cooperativa de Construcție
a Garajelor nr. 42, Întreprinderea Mixtă ,,Alimcom” Societate pe Acțiuni,
Cooperativa de Construcție a Garajelor nr.13/1, Societatea pe Acțiuni ,,Combinatul
Auto nr. 4 din Chișinău”, Întreprinderea Individuală ,,Jolnaci Alexandru”, Societatea
pe Acțiuni ,,Piese Agro-Prim”, Societatea pe Acțiuni Uzina Mecanică ,,Artmet”,
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Buta-Plus”, Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal
Chișinău”, Întreprinderea Individuală ,,Sălcioara-Vascan”, Firma de Tricotaje
,,Steaua” Societate pe Acțiuni, Întreprinderea Mixtă ,,Steaua-Grup” Societate cu
Răspundere Limitată, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alil Invest”, Grigore
Bivol Dumitru, Valentina Bivol Fiodor, Întreprinderea Republicană de Transporturi
Auto ,,Zimbru” Societate pe Acțiuni, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Iuritud”
și Centrul Experimental ,,Prometeu” Societate cu Răspundere Limitată privind
recunoașterea ilegalității refuzurilor, constatarea încălcării prevederilor legale la
rectificarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor
proprietate publică a statului, obligarea prezentării informației privind rectificarea
înregistrării dreptului de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor și
1
obligarea reînscrierii dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra
terenurilor,
împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
au fost admise apelurile depuse de Agenția Proprietății Publice și Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Regata Imobiliare”, a fost casată integral hotărârea din 26
noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost adoptată o decizie
nouă, de admitere integrală a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La data de 10 ianuarie 2017 Agenția Proprietății Publice a depus cerere de
chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Oficiului
Cadastral Teritorial Chișinău, Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” (actualmente
Agenția Servicii Publice) și a Agenției Relații Funciare și Cadastru, intervenienți
accesorii Consiliul și Primăria municipiului Chișinău privind recunoașterea
ilegalității refuzurilor, constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea
dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor proprietate publică
a statului, obligarea prezentării informației privind rectificarea înregistrării dreptului
de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor și obligarea reînscrierii
dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor.
În motivarea acțiunilor reclamanta a indicat că întru asigurarea gestionării
patrimoniului Statului, în rezultatul verificării informației din versiunea electronică
a Registrului bunurilor imobile deținut de ÎS „Cadastru”, prin contrapunere cu lista
terenurilor proprietate a Statului, remisă de Agenția Relații Funciare și Cadastru și
accesând la data de 26 octombrie 2016 Registrul bunurilor imobile a depistat că,
unele terenuri ce erau înregistrate cu drept de proprietate după statul Republica
Moldova au fost reînregistrate ilegal, fără acordul titularului de drept, ca proprietate
a autorității publice locale, municiul Chișinău, și anume: terenul cu nr. cadastral
xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 19 octombrie 2015; terenul cu nr.
cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 23 iunie 2015; terenul cu
nr.cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 23 iunie 2015; terenul
cu nr.cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 18 iunie 2015;
terenul cu nr.cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 1 decembrie
2015; terenul cu nr.cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 16
iunie 2015; terenul cu nr. cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind
13 iulie 2015; terenul cu nr. cadastral xxxx, data stingerii dreptului deproprietate
fiind 10 februarie 2015; terenul cu nr. cadastral xxxx, data stingerii dreptului de
propetate fiind 11 septembrie 2015; terenul cu nr. cadastral 0100415.103, data
stingerii dreptului de proprietate fiind 14 aprilie 2015; terenul cu nr.cadastral xxxx,
data stingerii dreptului de proprietate fiind 31 martie 2015; terenul cu nr.cadastral
xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 5 februarie 2015; terenul cu
nr.cadastral xxxx, data stingerii dreptului de proprietate fiind 26 ianuarie 2015.
Din considerentul că registratorii Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău, în
mod ilegal și fără consimțământul proprietarului au radiat dreptul de proprietate al
statului asupra terenurilor specificate, la data de 18 noiembrie 2016, Agenția
Proprietății Publice a depus în adresa OCT Chișinău, ÎS ,,Cadastru” și a Agenției
2
Relații Funciare și Cadastru cerere prealabilă solicitând neadmiterea cazurilor de
radiere a dreptului de proprietate al statului, unilateral, fără acordul proprietarului de
către oficiile cadastrale teritoriale și înregistrarea acestuia după autoritățile publice
locale; reexaminarea și reînscrierea dreptului de proprietate al statului asupra
terenurilor aferente construcției private specificate; prezentarea informației din
Registrul cadastral privind rectificările efectuate asupra terenurilor invocate.
Prin răspunsul nr.01-07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016, ÎS ,,Cadastru” a
refuzat soluționarea cerințelor înaintate de Agenție, invocând prevederile art. 5 alin.
(3) lit. a) din Legea nr. 91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate
publică și delimitarea lor, care reglementează că, terenurile neprivatizate aferente
obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente construcțiilor nefinalizate,
precum și terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile date în
locațiune (arendă) dacă nu fac parte din domeniul public sunt proprietate a unităților
administrativ-teritoriale.
Totodată, Agenția Relații Funciare și Cadastru prin scrisoarea nr.36/01-
08/2278 din 27 decembrie 2016 a informat reclamanta că răspunsul privind cererea
prealabilă referitor la cazurile de radiere din Registrul bunurilor imobile a
înscrisurilor privind dreptul de proprietate a statului, a fost deja transmis de către ÎS
,,Cadastru” prin scrisoarea nr.01-07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016, iar OCT
Chișinău nu a remis niciun răspuns, ceea ce constituie un refuz ilegal la soluționarea
cererii prealabile.
În opinia reclamantei, refuzul OCT Chișinău de a soluționa cererea prealabilă,
precum și răspunsurile ÎS „Cadastru” nr. 01- 07/593/16/30263 din 16 decembrie
2016 și a Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.36/01-08/2278 din 27 decembrie
2016 sunt ilegale, bazate pe interpretarea eronată a Legii nr. 91 din 5 aprilie 2007
privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor.
Or, conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007, de domeniul
privat al Statului țin terenurile aferente întreprinderilor de stat, alte terenuri care
aparțin Statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de Stat, dacă
nu fac parte din domeniul public.
Potrivit art. 321 din Codul civil, dreptul de proprietate este transmis
dobânditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu
prevede altfel. În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndește la
data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.
Articolul 499 alin. (1) din Codul civil prevede că, drepturile reale asupra
imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobândi numai prin înscrierea în
registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de
voință dintre părți, respectiv Agenția Proprietății Publice nu a exprimat careva
acorduri referitor la stingerea dreptului de proprietate asupra terenului specificat
Nu poate fi luat în considerare nici argumentul ÎS „Cadastru” precum că,
înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora se efectuează în
temeiul documentelor care confirmă dreptul de proprietate, invocându-se în acest
sens prevederile art. 25-29 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25
februarie 1988. Or, dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova a fost
3
stabilit și înregistrat legal în Registrul bunurilor imobile, conform art. 57 alin. (1)
din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.
Prin prisma art. 504, 505 alin. (2) și art. 509 din Codul civil, rectificarea
înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, când vreo înscriere din registru nu
corespunde situației juridice reale, se efectuează numai cu consimțământul
titularului, iar în lipsa consimțământul titularului, rectificarea se va încuviința numai
în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile.
În speță, însăși rectificarea urma a fi efectuată doar cu consimțământul Statului,
titular al dreptului supus rectificării, iar în cazul de față nici OCT Chișinău, nici
autoritatea publică locală, Consiliul municipal Chișinău nu au avut consimțământul
Statului de a rectifica dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate supra.
Prin urmare, Consiliul municipal Chișinău, conform art. 321 și art. 449 din
Codul civil, nu putea dispune de bunurile imobile litigioase care nu-i aparțineau cu
drept de proprietate or, în sensul legii doar proprietarul bunului imobil are dreptul
de dispoziție, folosință și posesie asupra acestuia.
La acest capitol, reclamanta a subliniat că terenurile nominalizate, care aparțin
cu drept de proprietate Statului, în temeiul prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, puteau fi transmise din
proprietatea Statului în proprietatea unității administrativ teritoriale doar în baza
unei hotărâri de Guvern, adoptată conform legislației în vigoare.
Cu toate acestea, în speță lipsește temeiul legal în baza căruia terenurile
menționate, proprietate publică a Statului a fost înregistrat ca proprietate a autorității
publice locale, deoarece nu există o hotărâre de Guvern care ar face posibil transferul
dreptului de proprietate al Statului către administrația publică locală și nici acordul
Agenției Proprietății Publice referitor la stingerea dreptului de proprietate asupra
terenurilor specificate.
Din considerentul că, în speță rectificarea dreptului de proprietate al Statului de
către registratorii OCT Chișinău asupra terenurilor litigioase prin transferarea
dreptului de proprietate către autoritatea publică locală contravine actelor normative
în vigoare și aduce prejudicii considerabile Statului Republica Moldova, a fost
depusa prezenta acțiune, Agenția Proprietății Publice solicitând în urma concretizării
acțiunii recunoașterea ilegalității refuzului nr.01- 07/593/16/30263 din 16 decembrie
2016 a ÎS „Cadastru” și a refuzului nr.36/01-08/2278 din 27 decembrie 2016 a
Agenției Relații Funciare și Cadastru; obligarea ÎS ,,Cadastru” și a Agenției Relații
Funciare și Cadastru de a prezenta informația privind rectificările efectuate în
privința terenurilor proprietate publică a statului aferente construcțiilor private
amplasate în: mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun.
Chișinău, sec. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. Botanica,
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
4
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; constatarea că Statul Republica Moldova
a fost ilegal deposedat de terenurile menționate, precum și obligarea ÎS ,,Cadastru”
și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a reînscrie dreptul de proprietate al
Statului Republica Moldova asupra terenurilor respective.
Prin încheierea din 2 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza
de contencios sus-indicată au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii
Întreprinderea cu Capital Străin ,,Nord-Activ” Societate cu Răspundere Limitată (în
continuare ÎCS ,,Nord-Activ” SRL) și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Finpar
Invest” care prin încheierea protocolară din 1 noiembrie 2017 ale aceleași instanțe
judecătorești, a fost substituită și înlocuită cu succesorul său în drepturi Societatea
cu Răspundere Limitată ,,Regata Imobiliare” (în continuare SRL ,,Regata
Imobiliare”).
Prin încheierea protocolară din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, ca urmare a reorganizării prin fuziune (absorbție) cu Agenția Servicii
Publice, pârâții ÎS „Cadastru” și OCT Chișinău au fost substituiți și înlocuiți cu
succesorul său în drepturi Agenția Servicii Publice.
Prin încheierea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
în cauza de contencios sus-indicată au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii
Cooperativa de Construcție a Garajelor nr. 42 (în continuare CCG nr. 42),
Întreprinderea Mixtă ,,Alimcom” Societate pe Acțiuni (ÎM ,,Alimcom”),
Cooperativa de Construcție a Garajelor nr.13/1 (CCG nr.13/1), Societatea pe Acțiuni
,,Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău” (SA ,,Combinatul Auto nr. 4 din Chișinău”),
Întreprinderea Individuală ,,Jolnaci Alexandru” (ÎI ,,Jolnaci Alexandru”), Societatea
pe Acțiuni ,,Piese Agro-Prim” (SA ,,Piese Agro-Prim”), Societatea pe Acțiuni Uzina
Mecanică ,,Artmet” (SA Uzina Mecanică ,,Artmet”), Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Buta-Plus” (SRL ,,Buta-Plus”), Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal
Chișinău” (SA ,,Apă-Canal Chișinău”), Întreprinderea Individuală ,,Sălcioara-
Vascan” (ÎI ,,Sălcioara-Vascan”), Firma de Tricotaje ,,Steaua” Societate pe Acțiuni
(Firma de Tricotaje ,,Steaua” SA), Întreprinderea Mixtă ,,Steaua-Grup” Societate cu
Răspundere Limitată (ÎM ,,Steaua-Grup” SRL), Societatea cu Răspundere Limitată
,,Alil Invest” (SRL ,,Alil Invest”), Grigore Bivol Dumitru, Valentina Bivol Fiodor,
Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto ,,Zimbru” Societate pe Acțiuni
(ÎRTA ,,Zimbru” SA), Societatea cu Răspundere Limitată ,,Iuritud” (SRL ,,Iuritud”)
și Centrul Experimental ,,Prometeu” Societate cu Răspundere Limitată (Centrul
Experimental ,,Prometeu” SRL).
Prin hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Proprietății Publice a fost respinsă
ca nefondată.
Nefiind de acord cu hotărârea enunțată, la data de 3 decembrie 2018 și la data
de 26 decembrie 2018, în interiorul termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod de
procedură civilă, SRL ,,Regata Imobiliare” și Agenția Proprietății Publice au
contestat-o cu apeluri nemotivate, care ulterior la data de 15 februarie 2019 și
respectiv la data de 7 mai 2019 au fost completate cu motivări, solicitând în final
admiterea apelurilor, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei
decizii noi, de admitere integrală a acțiunii.
5
Prin decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise
apelurile depuse de Agenția Proprietății Publice și SRL ,,Regata Imobiliare”, a fost
casată integral hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și a fost adoptată o decizie nouă, de admitere integrală a acțiunii, fiind
considerat ilegal refuzul Agenției Servicii Publice din 16 decembrie 2016 și refuzul
Agenției Relații Funciare și Cadastru din 27 decembrie 2016. A fost obligată Agenția
Servicii Publice și Agenția Relații Funciare și Cadastru de a prezenta informația
privind rectificările efectuate în privința următoarelor terenuri proprietate publică a
statului aferente construcțiilor private amplasate în: mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx. A fost
constatat că statul Republica Moldova a fost ilegal deposedat de terenurile
proprietate publică a statului, nominalizate mai sus. A fost obligată Agenția Servicii
Publice și Agenția Relații Funciare și Cadastru de a reînscrie dreptul de proprietate
al statului Republica Moldova asupra terenurilor menționate supra.
Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei enunțate, la data de 26 decembrie
2019, 31 decembrie 2019, 23 ianuarie 2020 și la 14 februarie 2020, ÎCS ,,Nord-
Activ” SRL, ÎRTA ,,Zimbru” SA, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău și,
respectiv Agenția Servicii Publice, le-au contestat cu recursuri separate, având însă
solicitări comune, solicitându-se admiterea recursurilor, casarea deciziei din 3
decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei decizii noi, de
respingere a acțiunii sau după caz a menținerii hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursurilor s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în
referințele asupra cererii de chemare în judecată și asupra cererilor de apel motivate
anexate la dosar, suplimentar invocându-se că în speță autoritățile publice Agenția
Servicii Publice și Agenția Relații Funciare și Cadastru au acționat conform legii,
deoarece prin refuzurile care se contestă au explicat care sunt neclaritățile și care
este procedura de înregistrare a dreptului de proprietate, indicându-se că terenurile
litigioase au fost înscrise cu drept de proprietate în folosul statului, avînd ca bază o
normă legală - Legea cadastrului bunurilor imobile, exclusiv pentru a face posibilă
înregistrarea de către titulari a drepturilor asupra construcțiilor amplasate pe aceste
terenuri, iar careva acte care ar confirma dreptul de proprietate al Statului -
Republica Moldova asupra terenurilor respective lipsesc.
Drept urmare, la prezentarea documentelor doveditoare a dreptului de
proprietate al autorității publice locale asupra terenurilor respective, a avut loc
înregistrarea acestora.
Respectiv, este legal refuzul pârâților de a reînscrie dreptul de proprietate al
statului asupra a 13 terenuri menționate, pe motiv că, înscrierea pe numele
6
municipiului Chișinău a fost efectuată în concordanță cu prevederile Legii privind
terenurile proprietate publică și delimitarea lor. Or, statutul (regimul) de terenuri
aferente obiectivelor private amplasate pe terenurile proprietate a statului poate
surveni doar în mod derivat - după delimitarea acestora în condițiile Legii nr.91 din
5 aprilie 2007, aprobarea prin hotărâre de Guvern și înregistrarea în Registrul
bunurilor imobile, precum și după deetatizarea întreprinderilor și instituțiilor de stat,
ale căror terenuri au fost delimitate.
Astfel, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chiușinău sub
nume de prorietar legitim, a gestionat aceste terenuri, unele fiind transmise în arendă
funciară, altele fiind înstrăinate în condițiile legii.
La rândul său, recurenții ÎCS ,,Nord-Activ” SRL, ÎRTA ,,Zimbru” SA au
invocat că Agenția Proprietății Publice nu a contestat actele administrative care au
stat la baza înstrăinării terenurilor cu nr. cadastral xxxx amplasat în mun. Chișinău,
șos. xxxx și cu nr. cadastral xxxx amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx,
iar ÎRTA ,,Zimbru” SA” și ÎCS ,,Nord-Activ” SRL au devenit cumpărători de bună-
credință a terenurilor, ceea ce se confirmă prin extrasele din Registrul bunurilor
imobile.
În acest context, a fost menționat că în privința terenului din șos. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx, Cancelaria de Stat, Oficiul teritorial Chișinău s-a adresat în judecată,
solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.3/32-10 din 19 mai
2015 ,,Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al ÎRTA
,,Zimbru” SA”, acțiune care prin hotărârea irevocabilă din 9 decembrie 2015 a
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost respinsă ca neîntemeiată.
Totodată din recursurile Consiliului și a Primăriei municipiului Chișinău,
precum și a Agenției Servicii Publice rezultă că instanța de apel nu a ținut cont de
faptul că, efectuarea rectificării nu poate fi dispusă în condițiile în care înregistrarea
dreptului de proprietate a fost efectuată în temeiul unor acte juridice valabile.
Iar restabilirea situației preexistente poate avea loc doar în condițiile declarării
nule a actelor în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea dreptului de proprietate al
proprietarilor. Mai mult, obligând Agenția Servicii Publice de a reînscrie dreptul de
proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor care formează obiectul
litigiului, fără a se pronunța în privința radierii dreptului de proprietate al
proprietarilor se va crea situația în care nu va fi posibilă executarea actului
judecătoresc.
În continuare, recurenții au mai subliniat că, la caz nu a avut loc deposedarea
Statului Republica Moldova de terenurile litigioase, terenurile respective au fost și
sunt în gestiunea autorității publice locale, iar în Registrul bunurilor imobile
înregistrarea în folosul Republicii Moldova a apărut potrivit art. 57 alin. (1) din
Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, în redacția
de până la data de 01.04.2004, care prevedea că, în cazul în care titularul de drepturi
nu deținea documentele care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de
proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul Republicii Moldova, conform
legislației, în limitele hotarelor demarcate pe teren. Respectiv, terenurile enunțate au
fost înscrise cu drept de proprietate în folosul statului, în temeiul Legii cadastrului
bunurilor imobile exclusiv pentru a face posibilă înregistrarea de către titulari a
7
drepturilor lor asupra construcțiilor amplasate pe aceste terenuri. Or, reclamanta în
cadrul examinării cauzei, nu a prezentat instanțelor judecătorești nici un act din care
ar rezulta dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor
litigioase, cu atât mai mult că înscrierea a fost efectuată în temeiul unor acte valabile,
care nu au fost contestate.
La rândul său, restabilirea pretinsului drept încălcat de către reclamantă putea
fi efectuată prin înaintarea unei acțiuni corespunzătoare. Or, instanțelor de judecată
nu lea fost prezentată nici o hotărâre judecătorească care ar anula actele doveditoare
de drept al actualilor proprietari prin care s-ar dispune radierea dreptului acestora cu
stabilirea dreptului de proprietate a Agenției Proprietăți Publice, astfel, instanța de
fond întemeiat a conchis că, nu există temei pentru operarea modificărilor în
Registrul bunurilor imobile și nici careva probe care ar dovedi ilegalitatea acțiunilor
Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru.
Constatând toate cele relatate supra, recurenții au specificat opinia tendențioasă
a instanței de apel de reținere și însușire a temeiurilor de fapt și de drept a reclamantei
Agenția Proprietăți Publice invocate în acțiune, fără a da o apreciere tuturor probelor
în ansamblu, fără a răspunde la toate temeiurile invocate de intimați, ignorând
nemotivat unele afirmații sau cel puțin nemotivând prevalarea unor circumstanțe, pe
care s-a bazat soluția emisă, asupra celorlalte probe existente la dosar.
În concluzie, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra
circumstanțelor cauzei, fără a le examina sub toate aspectele. Or, în scopul stabilirii
temeiniciei sau netemeiniciei cerințelor solicitate în acțiune, era indispensabil de a
supune controlului legalitatea hotărârii atacate cu apel în baza argumentelor aduse
în cererile de apel și a referințelor asupra acestora cu expunerea poziției instanței pe
fiecare din argumentele invocate, având ca suport raționamentele reținute ca rezultat
al coroborării tuturor probelor.
Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă prin
lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial circumstanțele cauzei,
nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente
ale cauzei, pronunțând decizie neîntemeiată de admitere a acțiunii.
Prin referințele din 13 februarie 2020 și din 25 februarie 2020, Agenția
Proprietății Publice și CCG nr.13/1 au solicitat respingerea recursurilor nominalizate
cu menținerea actului judecătoresc contestat.
Prin referința din 27 februarie 2020, SA ,,Apă-Canal Chișinău” a solicitat
admiterea recursurilor sus-enunțate în sensul declarat.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
reține că prezentul litigiu a fost soluționat inclusiv în baza Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a
intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie
2000 a fost abrogată.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
8
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului
administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială
urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii
răspunsurilor ce se contestă, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793
din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).
Or, în speță procedura administrativă a fost inițiată în anul 2016 și se referă la
o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină, că
la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că recursurile motivate depuse la data de 26 decembrie 2019, 31
decembrie 2019, 23 ianuarie 2020 și la 14 februarie 2020 de ÎCS ,,Nord-Activ” SRL,
ÎRTA ,,Zimbru” SA, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău și, respectiv
Agenția Servicii Publice sunt în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată
la data de 3 decembrie 2019 și recepționată de recurenți la data de 15 ianuarie 2020.
Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursurile
depuse de ÎCS ,,Nord-Activ” SRL, ÎRTA ,,Zimbru” SA, Consiliul și Primăria
municipiului Chișinău și Agenția Servicii Publice au fost numite pentru examinare
în complet din 5 judecători.
Ținând cont de complexitatea cauzei și de problemele invocate în cererile de
recurs referitor la încălcarea dreptului de proprietate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat prin prisma
art. 247 Cod administrativ că în speță există circumstanțe ce ar dicta necesitatea
audierii participanților la proces.
Astfel, în cadrul ședinței instanței de recurs cu participarea părților din 6 august
2020, părțile și participanții la proces și-au expus argumentele referitor la recursurile
depuse de ÎCS ,,Nord-Activ” SRL, ÎRTA ,,Zimbru” SA, Consiliul și Primăria
municipiului Chișinău și Agenția Servicii Publice.
Audiind explicațiile participanților prezenți la proces, studiind materialele
dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile depuse de ÎRTA
,,Zimbru” SA, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău, precum și de Agenția
9
Servicii Publice și de a admite recursul depus de ÎCS ,,Nord-Activ” SRL cu casarea
parțială a deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea
considerării ilegale a refuzurilor Agenției Servicii Publice din 16 decembrie 2016 și
a Agenției Relații Funciare și Cadastru din 27 decembrie 2016, obligării Agenției
Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a prezenta informația
privind rectificarea efectuată în privința terenului proprietate publică a statului
aferent construcțiilor private amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx și în partea obligării Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații
Funciare și Cadastru de a reînscrie dreptul de proprietate al statului Republica
Moldova asupra terenului vizat cu menținerea în aceste părți a hotărârii primei
instanțe. În rest, decizia instanței de apel urmează a fi menținută.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) și b) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge
recursul și casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea
casată.
Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea
stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva
încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În
procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte
a dreptului material.
La rândul său, litigiului sunt aplicabile și prevederile art. 244 alin. (2) în
coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura
de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din
prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva.
La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod
administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de
fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de
declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii
stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale
litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.
Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și
determinate de instanțele ierarhic inferioare în fazele procesuale anterioare se atestă
că la data de 26 octombrie 2016, Agenția Proprietății Publice accesând baza de date
a Registrului bunurilor imobile a depistat că ÎS ,,Cadastru” a radiat dreptul de
10
proprietate al statului asupra terenurilor proprietate publică a Republicii Moldova
aferente bunurilor imobile proprietate privată invocate în acțiune, înregistrîndu-le
după autoritatea publică locală.
Din considerentul că după cum a fost invocat în acțiune, registratorii Oficiului
Cadastral Teritorial Chișinău, fără consimțământul proprietarului, Guvernului
Republicii Moldova/Agenției Proprietății Publice, au radiat dreptul de proprietate al
statului asupra terenurilor respective, la data de 18 noiembrie 2016, Agenția
Proprietății Publice a depus în adresa OCT Chișinău, ÎS ,,Cadastru” și a Agenției
Relații Funciare și Cadastru cerere prealabilă solicitând neadmiterea cazurilor de
radiere a dreptului de proprietate al statului, unilateral, fără acordul proprietarului de
către oficiile cadastrale teritoriale și înregistrarea acestuia după autoritățile publice
locale; reexaminarea și reînscrierea dreptului de proprietate al statului asupra
terenurilor aferente construcției private specificate; prezentarea informației din
Registrul cadastral privind rectificările efectuate asupra terenurilor invocate
(vol.I,f.d.9-10).
Prin răspunsul nr.01-07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016, ÎS ,,Cadastru” a
refuzat soluționarea cerințelor înaintate de Agenție, invocând prevederile art. 5 alin.
(3) lit. a) din Legea nr. 91-XVI din 5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate
publică și delimitarea lor, care reglementează că, terenurile neprivatizate aferente
obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente construcțiilor nefinalizate,
precum și terenurile aferente obiectivelor din fondul de imobile nelocuibile date în
locațiune (arendă) dacă nu fac parte din domeniul public sunt proprietate a unităților
administrativ-teritoriale (vol.I,f.d.11).
Totodată, Agenția Relații Funciare și Cadastru prin scrisoarea nr.36/01-
08/2278 din 27 decembrie 2016 a informat reclamanta că răspunsul privind cererea
prealabilă referitor la cazurile de radiere din Registrul bunurilor imobile a
înscrisurilor privind dreptul de proprietate a statului, a fost deja transmis de către ÎS
,,Cadastru” prin scrisoarea nr.01-07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016
(vol.I,f.d.12), iar OCT Chișinău nu a remis niciun răspuns, ceea ce în opinia
reclamantei a constituit un refuz ilegal la soluționarea cererii prealabile.
Considerând că:
- în speță lipsește temeiul legal în baza căruia terenurile sus-menționate,
proprietate publică a statului, au fost reînregistrate ca proprietate a
municipiului Chișinău,
- nu există o hotărâre de Guvern care ar face posibilă transferul dreptului de
proprietate al statului asupra terenurilor sus-vizate către administrația
publică locală;
- rectificarea dreptului de proprietate al statului de către registratorii de stat
asupra terenurilor în cauză prin transferarea dreptului de proprietate către
autoritatea publică locală contravine actelor normative în vigoare și aduce
prejudicii considerabile Statului Republica Moldova și
- prin răspunsurile din 16 decembrie 2016 și, respectiv din 27 decembrie 2016
a ÎS ,,Cadastru”, cât și a Agenția Relații Funciare și Cadastru, îi este lezat
dreptul la proprietate consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 46 din
Constituția Republicii Moldova,
11
reclamanta Agenția Proprietății Publice prin prisma prevederilor art. 7 alin. (3) lit.
f) din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121- XVI
din 4 mai 2007, potrivit cărora Agenția este organul abilitat cu administrarea
terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile proprietate
privată, inclusiv darea lor în locațiune/arendă sau vînzarea acestora, s-a adresat
instanței de judecată cu prezenta cerere de apărare a drepturilor pretins încălcate,
solcitând în urma concretizării acțiunii, recunoașterea ilegalității refuzului nr.01-
07/593/16/30263 din 16 decembrie 2016 a ÎS „Cadastru” și a refuzului nr.36/01-
08/2278 din 27 decembrie 2016 a Agenției Relații Funciare și Cadastru; obligarea
ÎS ,,Cadastru” și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a prezenta informația
privind rectificările efectuate în privința terenurilor proprietate publică a statului
aferente construcțiilor private amplasate în: mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; constatarea că
Statul Republica Moldova a fost ilegal deposedat de terenurile menționate, precum
și obligarea ÎS ,,Cadastru” și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a reînscrie
dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor vizate
(vol.I,f.d.2-7, vol.II,105-110).
Cercetând starea de fapt, Colegiul constată că la caz, obiectul litigiului constă
în verificarea legalității radierii de către registratorii ÎS ,,Cadastru” (succesor
Agenția Servicii Publice) în perioada 26 ianuarie 2015 – 19 octombrie 2015 a
dreptului de proprietate al statului asupra a 13 terenuri proprietate publică a
Republicii Moldova aferente bunurilor imobile proprietate privată invocate în
acțiune și înregistrării dreptului de proprietate asupra acestor terenuri după
autoritatea publică locală, fără consimțământul proprietarului, Guvernul RM
/Agenția Proprietății Publice și în lipsa unei hotărâri de Guvern prin care fie transmis
dreptul de proprietate a Statului către administrația publică locală.
Prima instanță, fiind învestită cu examinarea cauzei în fond și având ca obiect
recunoașterea ilegalității refuzurilor, constatarea încălcării prevederilor legale la
rectificarea dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor
proprietate publică a statului, obligarea prezentării informației privind rectificarea
înregistrării dreptului de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor și
obligarea reînscrierii dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra
terenurilor, s-a pronunțat în favoarea netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o ca
nefondată (vol.II,f.d.128-141).
Judecând apelurile depuse de Agenția Proprietății Publice și SRL ,,Regata
Imobiliare”, instanța de apel prin decizia din 3 decembrie 2019 a casat integral
12
hotărârea din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a adoptat
o decizie nouă, de admitere integrală a acțiunii.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că dreptul de proprietate al
statului Republica Moldova asupra terenurilor invocate în acțiune legal a fost stabilit
și înregistrat în Registrul bunurilor imobile în temeiul art.57 alin (1) al Legii nr.1543
din 25 februarie 1998, însă ulterior greșit acest drept a fost radiat și înscris după
autoritatea publică locală, municiul Chișinău, or stabilirea și înregistrarea a avut loc
până la modificarea art. 15 din Codul funciar și art. 57 din Legea nr. 1543-XII din
25 februarie 1998.
Respectiv, având în vedere că dreptul de proprietate era deja intabulat în
temeiul Legii după Statul Republica Moldova și nu după municipiul Chișinău,
registratorii la modificarea dreptului de proprietate după municipiul Chișinău au
încălcat prevederile art. 504, art. 505 alin. (2), art. 509 Cod civil în coroborare cu
prevederile din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25 februarie
1998.
Astfel, însăși rectificarea urma a fi efectuată doar cu consimțământul Statului -
titular al dreptului supus rectificării, iar în cazul de față nici ÎS ,,Cadastru” și nici
autoritatea publică locală, Consiliul municipal Chișinău nu au avut consimțământul
statului, în vederea rectificării dreptului de proprietate asupra terenurilor specificate
supra, cu atât mai mult că nu există vre-o hotărîre judecătorească irevocabilă care să
prevadă acest fapt. Or, la caz, nici Guvernul Republicii Moldova, nici Parlamentul
Republicii Moldova nu au împuternicit Consiliul municipal Chișinău și Primarul
General de a dispune de terenurile proprietate de stat aferente bunurilor imobile
proprietate privată.
Din aceste considerente și ținând cont de faptul că atât ÎS ,,Cadastru” cât și
autoritatea publică locală din municipiul Chișinău, la radierea dreptului de
proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor nominalizate în
acțiune, în temeiul deciziilor Consiliului municipal Chișinău, fără consimțămîntul
titularului de drept, Statul Republica Moldova, au încălcat prevederile art. 502-509
Cod civil, art. 28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie
1998 și art. 41 din Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor nr.
91-XVI din 5 aprilie 2007, au fost admise apelurile, a fost casată hotărârea primei
instanțe și a fost pronunțată o decizie nouă, de admitere integrală a acțiunii, or,
acțiunile registratorilor Agenției Servicii Publice sunt contrare normelor materiale
aferente rectificărilor reglementate de Codul civil (în vigoare la acel moment) și de
Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25 februarie 1998
(vol.IV,f.d.120-138).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare
ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanța de
apel în partea admiterii pretențiilor invocate în acțiune privind:
- considerarea ilegală a refuzului Agenției Servicii Publice din 16 decembrie
2016 și a refuzului Agenției Relații Funciare și Cadastru din 27 decembrie
2016;
13
- obligarea Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru
de a prezenta informația privind rectificarea efectuată în privința terenului
proprietate publică a statului aferent construcțiilor private amplasat în mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx și
- obligarea Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru
de a reînscrie dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra
terenului vizat,
contravine circumstanțelor cauzei și este greșită, pe când concluzia primei instanțe
în aceste părți despre necesitatea respingerii pretențiilor enunțate, este justă.
Totodată, instanța de recurs consideră că în rest, decizia instanței de apel în
partea admiterii acțiunii Agenției Proprietății Publice este întemeiată și legală, având
la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a
fost dată aprecierea juridică cuvenită, motiv pentru care urmează a fi menținută. Or,
instanța de apel în partea menționată a stabilit corect situația de fapt și de drept în
prezenta speță, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate și a emis o decizie
care corespunde legislației în vigoare, pe când soluția dată de către instanța de fond
în partea enunțată este greșită.
În speță, Colegiu constată că cadrul legal aplicabil prezentului raport juridic
litigios și anume modalitatea efectuării înscrierii, radierii și efectuării rectificărilor
din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate al bunurilor imobile a
statului sunt prevăzute în Legea privind terenurile proprietate publică și delimitarea
lor nr. 91 din 5 aprilie 2007, Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25
februarie 1998, Legea cu privire la guvern nr. 64 din 31 mai 1990, Codul funciar și
Codul civil (în vigoare la momentul efectuării radierii și la data depunerii acțiunii).
Cu referire la pretenția Agenției Proprietății Publice invocată în acțiune cu
privire la considerarea ilegală a refuzului Agenției Servicii Publice din 16 decembrie
2016 și a refuzului Agenției Relații Funciare și Cadastru din 27 decembrie 2016,
Colegiul reține că aceasta corect a fost respinsă de către prima instanță, or,
dezacordul Agenției Proprietăți Publice cu răspunsurile oferite nu poate fi reținut ca
fiind unul întemeiat, deoarece instanța de judecată nu poate pune în discuție
conținutul răspunsurilor, acest fapt echivalând cu o ingerință din partea instanței în
competențele autorităților publice, situație inadmisibilă. Cu atât mai mult că,
răspunsurile oferite reclamantei la cererea prealabilă conțin informație completă în
privința celor solicitate. Totodată, neexaminarea cererii prealabile de către OCT
Chișinău nu poate fi calificat ca un refuz ilegal de a soluționa cererea prealabilă,
deoarece Oficiul a fost o subdiviziune a ÎS „Cadastru”, care a răspuns la data de 16
decembrie 2016 la cererea prealabilă a Agenției Proprietăți Publice.
La rândul său, instanța de apel nu a argumentat în ce constă ilegalitatea în parte
a fiecărui răspuns (acțiune și inacțiune) a autorităților publice pârâte, limitându-se la
constatări generale ce țin de presupusa încălcare a dreptului de proprietate al
Statului.
Cu referire la pretențiile Agenției Proprietății Publice invocate în acțiune cu
privire la
- obligarea Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru
de a prezenta informația privind rectificările efectuate în privința următoarelor
14
terenuri proprietate publică a statului aferente construcțiilor private amplasate
în: mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx;
mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx;
mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx;
- constatarea că statul Republica Moldova a fost ilegal deposedat de terenurile
proprietate publică a statului;
- obligarea Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru
de a reînscrie dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra
terenurilor menționate supra,
Colegiul reține prevederile art. 3 alin. (6) din Legea nr. 91 din 5 iulie 2007 privind
terenurile proprietate publică și delimitarea lor, potrivit cărora înregistrarea
terenurilor proprietate publică a statului și a terenurilor proprietate publică a
unităților administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu legislația.
Totodată, conform art. 9 alin. (5) și (7) din aceași lege, Guvernul, autoritățile
administrației publice locale vor aproba listele terenurilor din domeniul public și ale
celor din domeniul privat. Delimitarea terenurilor proprietate publică se finalizează
cu înregistrarea lor în Registrul bunurilor imobile.
Colegiul reține în speță și prevederile art. 1 alin. (6) al Legii cu privire la
proprietatea publică a unităților administrativ - teritoriale nr. 523-XIV din 16 iulie
1999, potrivit cărora se declară proprietate publică a unităților administrativ-
teritoriale toate bunurile mobile și imobile, aflate pe teritoriul lor până la intrarea în
vigoare a Legii privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova,
cu excepția bunurilor ce se aflau în proprietatea statului și în proprietate privată.
Aceste bunuri pot fi transmise unităților administrativ-teritoriale în proprietate
publică în condițiile legii, adică prin hotărîre de Guvern.
Iar potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrarea și deetatizarea
proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007 în coroborare cu art. 8 alin. (2) al Legii
cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ teritoriale, în domeniul
administrării proprietății publice, de competența Guvernului sînt: adoptarea
hotărîrilor privind atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau
domeniului privat al statului, privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau
în proprietatea unităților administrativ-teritoriale.
Transmiterea patrimoniului din proprietatea publică a statului în proprietatea
publică a unității administrativ-teritoriale se face prin hotărîre a Guvernului, cu
acordul consiliului local respectiv.
În conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor
imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, înregistrarea transmiterii drepturilor asupra
bunurilor imobile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-
15
teritoriale se efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului, adoptată conform
legislației în vigoare.
Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,
este evident că instanța de apel, examinând cauza, corect a concluzionat despre
necesitatea admiterii pretențiilor enunțate invocate de Agenția Proprietății Publice
în acțiune, or, transmiterea patrimoniului din proprietatea publică a statului în
proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, precum și înregistrarea
transmiterii drepturilor asupra bunurilor imobile din proprietatea statului în
proprietatea unităților administrativ-teritoriale se efectuează doar în baza unei
Hotărâri a Guvernului, adoptată conform legislației în vigoare.
Cu toate acestea, la caz, lipsește temeiul legal în baza căruia terenurile
proprietate publică a statului sus-indicate au fost reînregistrate ca proprietate a
autorității publice locale municipiul Chișinău.
Respectiv, în situația în care:
- nu există o hotărâre de Guvern, care ar face posibil transferul dreptului de
proprietate al Statului asupra terenurilor nominalizate în acțiune către
municipiul Chișinău
- terenurile în cauză, în condițiile legislației în vigoare, erau înregistrate după
statul Republica Moldova și
- nu a existat nici un act normativ, care să împuternicească autoritatea publică
locală să gestioneze terenurile în cauză,
aceasta din urmă nu era în drept singur să dispună de aceste terenuri.
Corespunzător, în circumstanțele expuse, instanța de recurs consideră ca
întemeiată concluzia instanței de apel privind ilegalitatea rectificării în Registrul
bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Statului Republica Moldova asupra
terenurilor menționate, or, instanței nu i-au fost prezentate careva probe care ar
permite înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor enunțate, deja
intabulate după Statul Republica Moldova.
Totodată, instanța de recurs reține la caz și prevederile art. 57 alin. (1) din Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, potrivit cărora în cazul
în care titularul de drepturi nu deține documentele care să-i confirme dreptul asupra
terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul
Republicii Moldova sau al unității administrativ-teritoriale respective, conform
legislației, în limitele hotarelor demarcate pe teren.
În temeiul art. 4 alin. (2) din Legea privind terenurile proprietate publică și
delimitarea lor nr. 91 din 5 aprilie 2007, de domeniul privat al statului țin terenurile
aferente întreprinderilor de stat, alte terenuri care aparțin statului conform
cadastrului funciar sau terenurile dobîndite de stat, dacă nu fac parte din domeniul
public.
Iar în accepțiunea art 321 Cod civil (în redacția legii la momentul efectuării
radierii) dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării
bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În cazul bunurilor imobile,
dreptul de proprietate se dobîndește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile,
cu excepțiile prevăzute de lege.
16
La rândul său, art.. 499 alin. (1) Cod civil (în redacția legii la momentul
efectuării radierii) drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii
se vor dobîndi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau
strămutării lor în temeiul acordului de voință dintre părți.
Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul
normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în
coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca
făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și
prevederile art. 15 Cod funciar (în vigoare până la data de 18 mai 2007), conform
cărora întreprinderilor și organizațiilor industriale, de transport, altor organizații
neagricole de stat, cooperatiste și obștești li se atribuie terenuri cu drept de folosință
pentru desfășurarea activității lor. Aceste terenuri sunt proprietate a statului.
Conform prevederilor art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, greșelile
din cadastru se corectează numai în temeiul deciziei registratorului. Decizia trebuie
să conțină data descoperirii greșelii, caracterul ei, cauza nașterii ei (din culpa
titularului de drepturi sau a organului cadastral teritorial), modul de corectare a
greșelii, sursele de reparație a prejudiciului cauzat. Problema corectării greșelilor
tehnice (de litere, omisiuni de cuvinte, cifre, greșeli în calculele aritmetice etc.),
abordată de titularul de drepturi și/sau de alte persoane, se soluționează în termen de
15 zile din data depunerii cererii. Greșelile care nu au caracter tehnic (indicarea
greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi, componența bunului
imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a coordonatelor
hotarelor, exceptînd transformarea coordonatelor punctelor de hotar dintr-un sistem
de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile și interesele legitime ale
titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corectează cu consimțămîntul
exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt atinse sau în
temeiul hotărîrii judecătorești irevocabile.
Respectiv, în situația în care dreptul de proprietate al statului Republica
Moldova asupra terenurilor invocate în acțiune legal a fost stabilit și înregistrat în
Registrul bunurilor imobile în temeiul art. 57 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor
imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, prin prisma prevederilor art. 504 în
coroborare cu art. 505 alin. (2) și art. 509 Cod civil (în vigoare la data depunerii
acțiunii), conform cărora rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile,
când vreo înscriere din registru nu corespunde situației juridice reale se efectuează
numai cu consimțământul titularului, iar în lipsa consimțământului titularului,
rectificarea se va încuviința numai în temeiul unei hotărâri judecătorești
irevocabile, condiții însă ce nu se atestă la caz, pe lângă faptul că la caz lipsește
temeiul legal în baza căruia terenurile proprietate publică a statului sus-indicate au
fost reînregistrate ca proprietate a autorității publice locale municipiul Chișinău, la
caz rectificarea urma a fi efectuată doar cu consimțământul Statului - titular al
dreptului supus rectificării, condiții ce nu se atestă la caz, or, atât ÎS ,,Cadastru” cât
și autoritatea publică locală (Consiliul municipal Chișinău) nu au avut
consimțământul statului, în vederea rectificării dreptului de proprietate asupra
terenurilor specificate.
17
În acest context, nu pot fi reținute argumentele recurenților și a instanței de fond
precum că, reclamanta nu a prezentat instanței judecătorești nici un act din care ar
rezulta dreptul de proprietate al Statului Republica Moldova asupra terenurilor
litigioase, or, proprietar al terenurilor enunțate până la reînregistrarea de către ÎS
,,Cadastru” după municipiul Chișinău a fost Statul Republica Moldova, adică acest
drept prin prisma art. 321 alin. (2) Cod civil (în redacția Legii nr. 1107-XV din 6
iunie 2002), care stabilea expres că, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate
se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, a fost înregistrat după
Statul Republica Moldova de la data de 8 februarie 1999 până la data de 25 mai
2005, după care greșit a fost reînregistrat ilegal, fără acordul titularului de drept, ca
proprietate a autorității publice locale, municiul Chișinău.
Prin urmare, având în vedere că dreptul de proprietate era deja intabulat în
temeiul Legii după Statul Republica Moldova și nu după municipiul Chișinău,
registratorii la modificarea dreptului de proprietate după municipiul Chișinău au
încălcat prevederile art. 504, art. 505 alin. (2), art. 509 Cod civil în coroborare cu
prevederile din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XII din 25 februarie
1998.
Drept rezultat, soluția instanței de apel, de admitere a acțiunii în părțile sus-
indicate este întemeiată, în situația în care Consiliul municipal Chișinău a dispus de
bunurile imobile asupra cărora nu deținea dreptul de proprietate, or, în Registrul
bunurilor imobile cu titlu de proprietar a terenurilor litigioase a fost înregistrat
Republica Moldova și la acel moment nu exista o hotărâre de Guvern prin care fie
transmis dreptul de proprietate a Statului către administrația publică locală așa cum
prevede art. 6 alin. (1) lit. a) al Legii cu privire la administrarea și deetatizarea
proprietății publice și art. 8 alin. (2) al Legii cu privire la proprietatea publică a
unităților administrativ teritoriale.
Cu referire la argumentele recurentei ÎRTA ,,Zimbru” SA invocate în recurs
precum că în privința terenului din mun. Chișinău, sect. xxxx, șos. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx, Cancelaria de Stat, Oficiul teritorial Chișinău într-un alt litigiu s-a
adresat în instanța de judecată, solicitând anularea deciziei Consiliului municipal
Chișinău nr.3/32-10 din 19 mai 2015 ,,Cu privire la privatizarea terenului aferent
obiectivului privat al ÎRTA ,,Zimbru” SA”, acțiune care a fost respinsă ca
neîntemeiată de Judecătoria Centru, mun. Chișinău prin hotărârea din 9 decembrie
2015 care a devenit irevocabilă prin neatacare, aceste circumstanțe nu pot constitui
drept temei de admitere a recursului în sensul invocat, în situația în care obiectul
prezentului litigiu nu a constituit verificarea legalității radierii de către registratorii
ÎS ,,Cadastru” (succesor Agenția Servicii Publice) în perioada 26 ianuarie 2015 – 19
octombrie 2015 a dreptului de proprietate al statului asupra terenului cu nr. cadastral
xxx, situat în mun. xxxx, sect. xxxx, șos. xxxx asupra căruia la data de 12 mai 2016
între Primăria mun. Chișinău și ÎRTA ,,Zimbru” SA a fost încheiat contractul de
vânzare-cumpărare nr. 9290 și care la data de 19 iulie 2016 a fost supus înregistrării
cadastrale, ceea ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile anexat
la dosar (vol.IV,f.d.161), dar asupra terenului situat în mun. Chișinău, sect. Centru,
șos. xxxx, cu nr. cadastral xxxx, proprietar asupra căruia la data depunerii acțiunii
era municipiul Chișinău.
18
Or, atât decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/32-10 din 19 mai 2015 ,,Cu
privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al ÎRTA ,,Zimbru” SA”
care a fost verificată prin hotărîrea irevocabilă din 9 decembrie 2015 a Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău, cât și contractul de vânzare-cumpărare nr. 9290 din 12 mai
2016 se referă la terenul cu nr. cadastral xxxx, situat în mun. Chișinău, sect. xxxx,
șos. xxxx și nicidecum la terenul situat în mun. Chișinău, sect. xxxx, șos. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx, care a cosntituit obiectul prezentului litigiu.
Din aceste considerente, instanța de recurs ajunge la concluzia de a respinge
recursurile depuse de ÎRTA ,,Zimbru” SA, Consiliul și Primăria municipiului
Chișinău, precum și de Agenția Servicii Publice.
Cu referire la recursul depus de ÎCS ,,Nord-Activ” SRL, Colegiul reține
prevederile art. 315 alin. (1) Cod civil (în vigoare la data înregistrării dreptului de
proprietate asupra terenului amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx), conform cărora proprietarul are drept de posesiune, de folosință și
de dispoziție asupra bunului, precum și dispozițiile art. 316 alin.alin. (1) și (2) Cod
civil, care statuează expres că, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.
Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa,
afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă
despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.
Totodată, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care
este unicul organ împuternicit de a trata dispozițiile Convenției pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, noțiunea de “speranță legitimă”
este asimilată noțiunii de “bun”, acesteia fiindu-i acordată protecția oferită de art. 1
din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale și este tratată drept una din componentele dreptului de
proprietate garantat atît de art. 1 al Convenției, cît și de Constituția Republicii
Moldova.
Astfel, art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale prevede că, orice persoană fizică
sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de
lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În temeiul art. 320 alin. (2) Cod civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi,
în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune,
precum și prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de
proprietate.
Din normele precitate supra rezultă că, dreptul de proprietate este acel drept
subiectiv ce conferă titularului exercitarea în putere proprie și în interes propriu a
atributelor de posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor sale în limitele
determinate de lege
Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunțate,
coroborate cu prevedrile art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova,
care indică că, statul ocrotește proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în
detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului. Dreptul de proprietate
privată este garantat și nimeni nu poate pune careva obstacole proprietarului pentru
19
folosirea proprietății sale, este evident că prima instanță, examinând cauza, justificat
a concluzionat despre necesitatea respingerii acțiunii Agenției Proprietății Publice
în partea obligării Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru
de a prezenta informația privind rectificarea efectuată în privința terenului
proprietate publică a statului aferent construcțiilor private amplasat în mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx și în partea obligării Agenției
Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a reînscrie dreptul de
proprietate al statului Republica Moldova asupra terenului vizat, iar instanța de apel
greșit a admis acțiunea Agenției Proprietății Publice în această parte.
Aceasta deoarece deși a fost constatat că statul Republica Moldova a fost ilegal
deposedat inclusiv și de terenul proprietate publică a statului cu nr. cadastral xxxx
amplasat în mun. Chișinău, xxxx, str. xxxx, asupra căruia Agenția Proprietății
Publice a solicitat în acțiune obligarea Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații
Funciare și Cadastru de a prezenta informația privind rectificarea efectuată în
privința acestuia și reînscrierea dreptului de proprietate al statului Republica
Moldova asupra terenului vizat, această circumstanță nu poate fi imputată recurentei
ÎCS ,,Nord-Activ” SRL și nu poate constitui drept temei de respingere a recursului
vizat în situația în care la data adoptării deciziei contestate cu recurs, terenul enunțat
aparținea cu drept de proprietate ÎCS ,,Nord-Activ” SRL în baza contractului de
vânzare-cumpărare nr. 3428 din 10 octombrie 2016 încheiat între Primăria
municipiului Chișinău în calitate de vânzător și ÎCS ,,Nord-Activ” SRL în calitate
de cumpărător (vol.I,f.d.108-111), cu respectarea condiției de formă, contract care
la data de 13 noiembrie 2018 a fost supus înregistrării cadastrale, ceea ce se confirmă
prin extrasul din Registrul Bunurilor Imobile anexate la dosar (vol.IV,f.d.145-146).
În circumstanțele enunțate, prima instanță temeinic și legal a concluzionat
necesitatea respingerii acțiunii reclamantei în aceste părți, iar argumentele Agenției
Proprietății Publice precum că statul Republica Moldova a fost ilegal deposedat
inclusiv și de terenul proprietate publică a statului cu nr. cadastral xxxx amplasat în
mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, urmează a fi respinse.
Or, odată ce a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare enunțat, terenul în
cauză a intrat în circuitul civil, fiind dobândit în condițiile legii, cu bună credință,
iar, buna credință în asemenea cazuri este prezumată până la proba contrară.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține prevederile art. 9 alin. (1) Cod
civil (în vigoare în perioada de referință), potrivit cărora, persoanele fizice și juridice
participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își
execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea
publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba contrară.
Totodată, conform art. 307 alin. (1) Cod civil, este considerată posesor de bună
– credință persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptățită să
posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile, a temeiurilor
îndreptățirii sale. Buna-credință este prezumată.
În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs reține că, buna-
credință este un element subiectiv, care constă în convingerea posesorului că cel de
la care a dobândit imobilul avea toate însușirile cerute de lege pentru a-i putea
transmite proprietatea. Ea trebuie să existe la data dobândirii imobilului.
20
Totodată, în sensul normei citate, este de înțeles că legea ocrotește buna-
credință a dobânditorului.
În temeiul art. 375 Cod civil, dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o
persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de
la dobînditorul de bună-credință numai în cazul în care bunul a fost pierdut de
proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau
dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din posesiunea acestora, fără
voia lor.
Colegiul reține că dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral xxxx
amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx a fost dobândit de ÎCS ,,Nord-Activ”
SRL în condițiile legii, aceasta fiind dobânditor de bună-credință al bunului litigios
nominalizat. Or, buna-credință reprezintă obligația generală de conduită ce revine
părților la încheierea și executarea unei convenții. Fiind o circumstanță de fapt,
reaua-credință poate fi dovedită prin orice mijloc de probă legal admisibil, iar sarcina
probei incumbă reclamantului.
În acest sens, se va remarca că pe parcursul examinării cauzei reclamanta nu a
prezentat nici o probă pertinentă, concludentă și admisibilă care să certifice că ÎCS
,,Nord-Activ” SRL, la momentul cumpărării bunului imobil cu nr. cadastral xxxx de
la Primăria municipiului Chișinău a cunoscut despre faptul că statul Republica
Moldova a fost ilegal deposedat de terenul enunțat, cu atât mai mult că contractul de
vânzare-cumpărare respectiv a fost încheiat cu respectarea legislației în vigoare,
bunul litigios fiind cumpărat de la unitatea administrativ teritorială – Primăria
municipiul Chișinău, care la acel moment deținea dreptul de proprietate asupra
acestuia. Mai mult, la momentul încheierii acestui contract de vânzare-cumpărare nu
erau careva vicii juridice, care puteau împiedica încheierea contractului, era în
vigoare și actele din 14 aprilie 2015 privind stingerea dreptului de proprietate al
statului Republica Moldova asupra terenului în cauză.
Astfel, în speță, a fost stabilită buna-credință a ÎCS ,,Nord-Activ” SRL la
momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare a terenului cu nr. cadastral
xxxx amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține prevederile art. 22 alin. (1) și
alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,
potrivit cărora registrul bunurilor imobile este documentul de bază al cadastrului.
Dacă datele din Registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente
cadastrale sau cu datele constatate pe teren, se consideră veridice datele din Registrul
bunurilor imobile, cu excepția cazurilor de eroare tehnică evidentă. Registrul
bunurilor imobile conține înscrieri privind fiecare bun imobil, dreptul de proprietate
și alte drepturi patrimoniale, titularii de drepturi, documentele ce confirmă
drepturile, tranzacțiile cu bunuri imobile și alte temeiuri ale nașterii, modificării,
grevării și stingerii drepturilor.
Prin urmare, în ipoteza în care datele din Registrul bunurilor imobile sunt
publice și accesibile oricărui cetățean și în acesta în momentul încheierii contractului
de vânzare-cumpărare nr. 3428 din 10 octombrie 2016 nu era nici o înscriere cu
referire la anularea dreptului de proprietate a municipiului Chișinău asupra terenului
cu nr. cadastral xxxx amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, instanța de
21
recurs consideră că ÎCS ,,Nord-Activ” SRL este cumpărător de bună-credință și nu
s-a demonstrat faptul că cumpărătorul ÎCS ,,Nord-Activ” SRL a cunoscut sau trebuia
să cunoască despre existența impedimentelor la încheierea contractului, având ca
obiect terenul respectiv, și a eventualelor pretenții asupra acestuia.
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs ține să menționeze că, admiterea
acțiunii în acestă parte de către Curtea de Apel Chișinău ar constitui o ingerință
nejustificată în dreptul de proprietate al ÎCS ,,Nord-Activ” SRL, care este unul
garantat prin art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 46 alin. (2) din
Constituția RM și art. 316 alin. (2) din Codul civil.
Totodată, instanța de recurs mai reține că, nu poate fi imputat recurentei ÎCS
,,Nord-Activ” SRL cele invocate de reclamantă în acțiune în aceste părți, deoarece
în procesul dobândirii dreptului de proprietate, aceasta a dat dovadă de bună-
credință, precum și acțiunile acesteia nu denotă careva vicii.
Din considerentele menționate, Colegiul ajunge la concluzia de a admite
recursul depus de ÎCS ,,Nord-Activ” SRL cu casarea parțială a deciziei din 3
decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea obligării Agenției Servicii
Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a prezenta informația privind
rectificarea efectuată în privința terenului proprietate publică a statului aferent
construcțiilor private amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr.
cadastral xxxx și în partea obligării Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații
Funciare și Cadastru de a reînscrie dreptul de proprietate al statului Republica
Moldova asupra terenului vizat cu menținerea în aceste părți a hotărârii primei
instanțe. În rest, decizia instanței de apel urmează a fi menținută.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. a), b) și alin. (2) Cod
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se resping recursurile depuse de Întreprinderea Republicană de Transporturi
Auto ,,Zimbru” Societate pe Acțiuni, Consiliul și Primăria municipiului Chișinău și
de Agenția Servicii Publice.
Se admite recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Nord-Activ”
Societate cu Răspundere Limitată.
Se casează parțial decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în
cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
Agenția Proprietății Publice împotriva Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații
Funciare și Cadastru, terți Consiliul și Primăria municipiului Chișinău, Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Regata Imobiliare”, Întreprinderea cu Capital Străin ,,Nord-
Activ” Societate cu Răspundere Limitată, Cooperativa de Construcție a Garajelor nr.
42, Întreprinderea Mixtă ,,Alimcom” Societate pe Acțiuni, Cooperativa de
Construcție a Garajelor nr.13/1, Societatea pe Acțiuni ,,Combinatul Auto nr. 4 din
Chișinău”, Întreprinderea Individuală ,,Jolnaci Alexandru”, Societatea pe Acțiuni
22
,,Piese Agro-Prim”, Societatea pe Acțiuni Uzina Mecanică ,,Artmet”, Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Buta-Plus”, Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”,
Întreprinderea Individuală ,,Sălcioara-Vascan”, Firma de Tricotaje ,,Steaua”
Societate pe Acțiuni, Întreprinderea Mixtă ,,Steaua-Grup” Societate cu Răspundere
Limitată, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alil Invest”, Grigore Bivol Dumitru,
Valentina Bivol Fiodor, Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto ,,Zimbru”
Societate pe Acțiuni, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Iuritud” și Centrul
Experimental ,,Prometeu” Societate cu Răspundere Limitată privind recunoașterea
ilegalității refuzurilor, constatarea încălcării prevederilor legale la rectificarea
dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor proprietate publică
a statului, obligarea prezentării informației privind rectificarea înregistrării dreptului
de proprietate al municipiului Chișinău asupra terenurilor și obligarea reînscrierii
dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenurilor, în partea
considerării ilegale a refuzului Agenției Servicii Publice din 16 decembrie 2016 și a
refuzului Agenției Relații Funciare și Cadastru din 27 decembrie 2016; obligării
Agenției Servicii Publice și a Agenției Relații Funciare și Cadastru de a prezenta
informația privind rectificarea efectuată în privința terenului proprietate publică a
statului aferent construcțiilor private amplasat în mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx și în partea obligării Agenției Servicii Publice și a
Agenției Relații Funciare și Cadastru de a reînscrie dreptul de proprietate al statului
Republica Moldova asupra terenului vizat cu menținerea în aceste părți a hotărârii
din 26 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În rest, decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în partea în care
a fost obligată Agenția Servicii Publice și Agenția Relații Funciare și Cadastru de a
prezenta informația privind rectificările efectuate în privința următoarelor terenuri
proprietate publică a statului aferente construcțiilor private amplasate în: mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu
nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun.
Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str.
xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral
xxxx; mun. Chișinău, sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; mun. Chișinău,
sect. xxxx, str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx; a fost constatat că statul Republica
Moldova a fost ilegal deposedat de terenurile proprietate publică a statului; a fost
obligată Agenția Servicii Publice și Agenția Relații Funciare și Cadastru de a
reînscrie dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra terenurilor
menționate supra, se menține.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
23
Nina Vascan
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
24