2r-186/21 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile scutirii de la plata taxei de stat, restituirea cererii de apel
2r-186/21 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.2r-186/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)
DECIZIE
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Silion Ion, reprezentat de avocatul Verebceanu
Sergiu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nasu Elena și Pîrlea
Larisa împotriva lui Silion Ion cu privire la încasarea datoriei contractuale și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierilor din 09 decembrie 2020 și 19 ianuarie 2021 a Curții de
Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 30 octombrie 2018, Nasu Elena și Pîrlea Larisa au depus cerere de chemare
în judecată împotriva lui Silion Ion cu privire la încasarea datoriei contractuale în
sumă de 27 200 euro, precum și a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în
sumă de 13 000 lei.
Prin hotărârea din 24 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea
a fost admisă integral. S-a încasat de la Silion Ion, solidar în beneficiul lui Nasu
Elena și Pîrlea Larisa, suma de 27 200 euro, convertiți în lei moldovenești conform
ratei oficiale de schimb din data executării cu titlu de datorie contractuală, suma de
13 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat. S-a încasat
de la Silion Ion în beneficiul statului suma de 2 932,64 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată sub forma taxei de stat, de a cărei plată, reclamantele au fost scutite (f.d.58-
61).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 august 2020, în termen
legal, avocatul Verebceanu Sergiu în interesele lui Silion Ion a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă la 24 iulie 2020, cu emiterea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii. Concomitent a solicitat scutirea de la plata taxei de
stat în conformitate cu prevederile art.85 CPC (f.d.53).
Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea avocatului Verebceanu Sergiu în interesele lui Silion Ion privind scutirea de
la plata taxei de stat pentru declararea apelului. Nu s-a dat curs cererii de apel,
1
oferind apelantului un termen rezonabil de 15 zile din data recepționării prezentei
încheieri, pentru a depune, prin intermediul biroului de audiență al Curții de Apel
Chișinău, cererea de apel motivată și bonul de plată a taxei de stat în cuantum de 12
009,09 lei (f.d.67-71).
Prin încheierea din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
cererea de apel depusă de Silion Ion, reprezentat de avocatul Verebceanu Sergiu, din
motiv că partea apelantă nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de prezentare
a cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de 12 009,09
lei, expuse în încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
La 03 februarie 2021, Silion Ion, reprezentat de avocatul Verebceanu Sergiu, a
depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 ianuarie 2021 și încheierii din 09
decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a încheierilor contestate, cu restituirea pricinii spre rejudecare.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a restituit cererea de apel
din motiv că nu a fost prezentat în termenul acordat apelul motivat și dovada de plată
a taxei de stat.
Totodată, a menționat că este în imposibilitate de a achita taxa de stat, probele
prezentate în susținerea scutirii de la plata taxei de stat fiind incontestabile.
Copia recursului declarat a fost expediat în adresa intimatului la 26 februarie
2021, conform scrisorii de însoțire (f.d.92), iar corespondența expediată în adresa
Elenei Nasu a fost restituită instanței cu mențiunea „nereclamat” (f.d.94).
Pîrlea Larisa a recepționat copia recursului la 04 martie 2021, fapt confirmat
prin avizul de recepție nr. DS8001233068AS anexat la materialele cauzei (f.d.73).
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 19 ianuarie 2021, iar
cererea de recurs a fost depusă la 03 februarie 2021 (f.d. 86-88).
Astfel, recursul este declarat în termen.
Verificând legalitatea încheierilor contestate, în limitele indicate în recurs, prin
prisma respectării de către instanța de apel a normelor de drept procedural, Colegiul
consideră că instanța de apel prin încheierea din 09 decembrie 2020, corect nu a dat
curs cererii de apel depuse de Verebceanu Sergiu în interesele lui Silion Ion, și
ulterior corect a restituit prin încheierea din 19 ianuarie 2021 cererea de apel
menționată or, apelantul nu s-a conformat în termenul stabilit dispozițiilor instanței
de apel.
Or, conform prevederile art. 84 și art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă, se
impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și
reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd cauzele cu
procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de
declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind
executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea
de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.
În funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana
fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească)
de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.
Așadar, din sensul normelor de drept citate rezultă că persoana fizică sau
juridică urmează să probeze situația materială precară și imposibilitatea achitării
2
taxei de stat. Colegiul menționează că, chestiunea cu privire la scutirea de la plata
taxei de stat urmează a fi soluționată ținând cont de situația materială a solicitantului,
de valoarea acțiunii, cât și de probele prezentate în acest sens.
Conform art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și
interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Așa cum la materialele cauzei, întru argumentarea temeiniciei cererii de scutire
de la plata taxei de stat nu au fost anexate careva înscrisuri justificative, care să
probeze imposibilitatea acestuia de a achita taxa de stat, Curtea de Apel Chișinău
întemeiat nu l-a scutit de la plata acesteia, obligându-l să achite suma de 12 009, 09
lei cu titlu de taxă de stat.
Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de
nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept
absolut (cauza Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul
care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de
nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom
28 mai 1985). Însă, limitările sunt în concordanță cu art. 6 § 1 CEDO, decât dacă
acestea urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate
între mijloacele folosite și scopul urmărit (cauza Bellet vs France § 31, Garcia
Manibardo vs Spain § 44).
În acest context, instanța de recurs menționează și faptul că apelantul avea
obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și
jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie
2007) de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini
cerințele legale, fapt ignorat de acesta.
Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că prin
restituirea cererii de apel i se îngrădește dreptul de acces la justiție, deoarece din
materialele cauzei rezultă că instanța de apel a creat condițiile necesare prevăzute
atît de legislația națională cît și de cea internațională, asigurîndu-i apelantului
posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale.
Or, recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea
drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului de acces la justiție, în
condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la
proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.
În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se
aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
În această ordine de idei, este cert că neprezentând în termenul stabilit cererea
de apel motivată și bonul de plată al taxei de stat în cuantum de 12 009,09 lei,
apelantul a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în
legislația națională, urmând să-și asume un rol activ în procesul în care este parte,
valorificându-și drepturile prevăzute de lege.
Instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea
contestată privind restituirea cererii de apel în rezultatul nelichidării neajunsurilor
este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul
prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
3
Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor
procedurale cu bună credință și în termen.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierile instanței
de apel sunt întemeiate și legale, iar argumentele indicate de către recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ respinge
recursul cu menținerea încheierilor din 09 decembrie 2020 și 19 ianuarie 2021 a
Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Silion Ion, reprezentat de avocatul Verebceanu
Sergiu.
Se mențin încheierile din 09 decembrie 2020 și 19 ianuarie 2021 a Curții de
Apel Chișinău emise în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Nasu Elena și Pîrlea Larisa împotriva lui Silion Ion cu privire la încasarea datoriei
contractuale și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței ,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
4