2r-162/21 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-162/21 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-162/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – I. Pulbere Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru DECIZIE 21 aprilie 2021 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând recursul declarat de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL către Melega Natalia și Bordeianu Natalia cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2021, prin care s-a restituit apelul declarat de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance”, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iulie 2020, ca fiind depus în afara termenului legal, c o ns ta tă : La 01 octombrie 2019, avocatul Perebicovscaia Maria în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, a depus cerere de chemare în judecată către Melega Natalia și Bordeianu Natalia cu privire la încasarea, în mod solidar, a datoriei în mărime de 8607,79 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iulie 2020, cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, a fost respinsă. La 10 septembrie 2020, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iulie 2020, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2021, s-a restituit cererea de apel declarată de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iulie 2020, ca fiind depus în afara termenului legal.
La 27 ianuarie 2021, prin intermediul serviciului poștal, avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2021, solicitând casarea integrală a încheierii atacate, soluționarea chestiunii repunerii în termen a cererii de apel și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. 1 În motivarea recursului a indicat că, potrivit extrasului de pe pagina web a Judecătoriei Chișinău, dispozitivul hotărârii atacate cu apel, a fost publicat la 18 august 2020, hotărârea motivata fiind publicată la 06 decembrie 2020. De asemenea, a menționat că actul judecătoresc, expediat participanților la adresa poștală, a fost recepționat la 08 septembrie 2020, ce se confirmă prin avizul de recepție, iar din acest motiv nici nu s-a solicitat repunerea în termen apelului.
În concluzie, reiterând procedura de examinare a cererilor cu valoare redusă, reprezentantul apelantei a remarcat că cererea de apel a fost depusă cu respectarea termenului de 30 de zile din momentul primirii hotărârii – 10 septembrie 2020, or, prin restituirea apelului, recurentei i-a fost îngrădit dreptul lui la un proces echitabil. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel, a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 12 ianuarie 2021, fiind expediată participanților la proces, pentru cunoștință, la 14 ianuarie 2021, însă date cu privire la recepționarea actului judecătoresc, nu au fost stabilite la dosar.
Astfel, Colegiul constată că recursul înaintat la 27 ianuarie 2021 (f.d.59), a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și normele legale aplicabile la caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii.
Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2021, s-a restituit apelul declarat de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL către Melega Natalia și Bordeianu Natalia cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 iulie 2020, ca fiind depus în afara termenului legal.
La caz, reprezentantul recurentei se referă la faptul că examinarea litigiului în cauză a avut loc în procedura cererilor cu valoare redusă și că prima instanță a încălcat normele legale cu privire la expedierea actelor de procedură în adresa participanților la proces, iar instanța de apel nu a ținut cont de aceste împrejurări. Colegiul civil nu poate reține aceste argumente, deoarece, potrivit materialelor cauzei, interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, în prima instanță, au fost reprezentate de avocatul Perebicovscaia Maria, fiind citată legal despre ședința de judecată.
(f.d.28) Astfel, reiterând cele menționate supra, ținând cont de prevederile art.56 alin.(3) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs consideră că părțile interesate trebuiau să se folosească cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, să se intereseze de mersul procesului de judecată și să declare apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 30 iulie 2020, în termenul stabilit de legislație. Apelanta/recurentă însă, nu a dat dovadă de promptitudine în vederea 2 exercitării căii de atac în termen, astfel că, depunerea cererii de apel fără a prezenta dovada imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege, demonstrează o neglijență a obligațiilor sale procedurale.
În context, instanța de recurs consideră neîntemeiate mențiunile reprezentantului recurentei, precum că actul judecătoresc atacat cu apel, a fost recepționat la 08 septembrie 2020 și, respectiv, că apelul a fost declarat în interiorul termenului de 30 zile, or, în conformitate cu art.362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, Legea indică expres o modalitate de calcul a acestui termen și modul de atac, acesta fiind de 30 zile de la pronunțarea hotărârii, instanța de apel nefiind în drept de a deroga de la aceste prevederi. Suplimentar, este de menționat faptul că potrivit art.362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, repunerea în termenul de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116 din Codul de procedură civilă.
Potrivit prevederilor art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.
De asemenea, este de menționat faptul că, instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În acest sens, este de remarcat faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității apelantei de a contesta hotărârea în termen și, respectiv, nu erau temeiuri de a repune în termen cererea de apel. Mai mult, Colegiul civil reține că, articolele 113 alin.(1) și 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă, coroborate, prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură, încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).
Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. În acest context, instanța apreciază critic argumentele recurentei cu referire la data când a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii atacate cu apel, deoarece acestea nu reprezintă un temei de repunere în termenul depunerii cererii de apel. În altă ordine de idei, Colegiul reține că, de rând cu stabilirea anumitor drepturi, legislația procedurală instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unei stări de fapt.
Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice. Potrivit dispozițiilor art.10 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de 3 îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.
Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 6 par.(1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.
În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art.6 par.(1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Colegiul civil mai menționează că prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Melnic vs RM (Hotărârea din 14.11.2006), Ciachir vs RM (Hotărârea din 15.01.2008), Popov vs RM (Hotărârea din 02.12.2005), Ponomaryov vs Ucraina (Hotărârea din 03.04.2008), Van Harn vs Germany (Hotărârea din 11.09.2007)), neprezentarea de către instanța de judecată a motivelor pentru repunerea apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.
Din această perspectivă, Colegiul susține poziția instanței de apel cu privire la omiterea neîntemeiată a termenului depunerii cererii de apel și lipsa temeiurilor de repunere a acestuia în termen. Astfel că, recursul declarat de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2021, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs. În temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2021, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Perebicovscaia Maria, în interesele ÎM ”MSA Finance” SRL către Melega Natalia și Bordeianu Natalia cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.