2ra-403/20 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-403/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I.Țurcan)

ÎNCHEIERE

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Mixtă „MSA

Finance” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Maria

Perebicovscaia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Mixtă „MSA Finance” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Dumitru

Pasarenco cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 04 ianuarie 2019, prin intermediului poștei (f.d.19-20), Întreprinderea Mixtă

„MSA Finance” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎM „MSA

Finance” SRL), reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Dumitru Pasarenco solicitând încasarea datoriei

în sumă de 12522, 90 de lei și a cheltuielilor de judecată pentru taxa de stat și

asistență juridică în mărime de 1000 de lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că în temeiul contractului de împrumut nr.

10185 din 30 septembrie 2016 ÎM ”MSA Finance” SRL i-a acordat lui Dumitru

Pasarenco un împrumut în mărime de 5000 de lei, scadent la data de 30 septembrie

2017.

Totodată, a menționat că Dumitru Pasarenco nu și-a onorat obligațiile

contractuale privind rambursarea împrumutului și a dobânzii pentru utilizarea lui,

prin ce a încălcat prevederile contractului. Astfel, la 02 mai 2018, în adresa pârâtului

a fost expediată reclamația prin care s-a solicitat achitarea anticipată și integrală a

împrumutului și dobânzilor calculate pentru utilizarea lui, însă a fost remisă cu

mențiunea oficiului poștal ca fiind „nereclamată”. La fel, au eșuat încercările de a

negocia restituirea datoriei prin intermediul telefonului, deoarece pârâtul se

eschivează de la discuții, nu răspunde la apeluri.

Reclamantul a afirmat că la situația din 10 decembrie 2018, datoria pârâtului

constituia suma de 16902, 15 lei, formată din: capitalul în termen-0 lei; capitalul

restant-4535,50 de lei, dobânda neachitată pentru utilizarea împrumutului -3905,45

de lei, penalitatea-8461,20 de lei. De asemenea, a specificat că penalitatea a fost

1

micșorată și a solicitat încasarea penalității pentru 180 de zile în mărime de 4081,95

de lei.

Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată cu valoare redusă

depusă de ÎM „MSA Finance” SRL împotriva lui Dumitru Pasarenco cu privire la

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de ÎM „MSA Finance” SRL, reprezentată de avocatul Maria

Perebicovscaia și s-a menținut hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel redând prevederile legale ale art. 514,

art. 572 alin.(2), art. 624 alin.(1), art. 630 alin.(1), art. 867 alin.(1), art. 869 alin.(1),

(2), art. 712 alin. (1), art. 716 alin. (1), (2), art. 719 lit. f), art. 732 alin.(1), (2) Cod

civil, a reținut că contractul de împrumut nr. 10185 încheiat între ÎM „MSA

Finance” SRL și Dumitru Pasarenco s-a stabilit o dobândă nerezonabilă față de rata

de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei. În această ordine de idei, instanța de

apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond precum că, clauza

contractuală privind rata dobânzii stabilite în contractul de împrumut, contravine

normei imperative, art.869 alin.(2) Cod civil, în partea în care depășește nerezonabil

rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei și este nulă de drept, în această

parte.

Instanța de apel a menționat că la determinarea caracterului rezonabil a ratei

dobânzii se reține: costul creditorului atragerii mijloacelor financiare (la 30

septembrie 2016 rata de referință interbancară era de 17,67%), profitul creditorului

(jumătate din costul atragerii mijloacelor financiare), cheltuielile suportate de

creditor și costurile aferente menținerii rezervei instituționale (5%). Astfel, în

septembrie 2016 o dobîndă de 31,50% anual ar putea fi tratată ca fiind rezonabilă

pentru contractul de împrumut nr. 10185 din 30 septembrie 2016. Respectiv,

calculând dobândă la împrumutul acordat din mărimea rezonabilă, urmează că

debitorul urma să restituie creditorului, dobânda contractuală (5000 X 31,50% +

5000) și împrumutul în 12 rate lunare egale a câte 547,92 lei lunar (547,92 X 12 =

6575 lei).

Totodată, instanța de apel a relevat că din graficul achitărilor și calculului

sumelor incluse la capitolul „credit” de la diferite compartimente repartizate, este

de reținut că la momentul adresării cu cererea de chemare în judecată, în vederea

executării obligațiilor asumate în conformitate cu prevederile contractului de

împrumut nr. 10185 din 30 septembrie 2016, Dumitru Pasarenco a restituit ÎM

„MSA Finance” SRL suma de 6805 lei (f.d.7).

Astfel, instanța de apel a constatat că Dumitru Pasarenco și-a executat

anticipat obligațiile, restituind pe deplin atât împrumutul, cât și dobânda

împrumutului pentru perioada corespunzătoare, iar în această ordine de idei a fost

apreciată ca fiind întemeiată și legală hotărârea instanței de fond.

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele și

pretențiile ÎM „MSA Finance” SRL cu privire la încasarea din contul lui Dumitru

Pasarenco a penalității în mărime de 3905,45 de lei, or, după cum a fost constatat

supra, debitorul a restituit creditorului o sumă ce depășește mărimea împrumutului

și dobânzii contractuale ce putea fi solicitată potrivit contractului de împrumut din

2

speță.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate alegațiile ÎM „MSA Finance”

SRL privind faptul că contractul de credit a fost negociat de părți, iar la semnarea

acestuia Dumitru Pasarenco nu a invocat pretenții referitor la clauzele contractuale.

Or, precum rezultă din clauzele contractului de împrumut nr. 10185 nr 30

septembrie 2016 încheiat între ÎM „MSA Finance” SRL și Dumitru Pasarenco,

acestea sunt niște clauze standard, fapt confirmat prin modul în care a fost acesta

completat de către Dumitru Pasarenco, în contract fiind înscrise olograf de către

împrumutat variabile ale raportului juridic (f.d.8-9), iar clauzele standard fiind

imprimate fără posibilitatea de a le modifica.

În context, instanța de apel a remarcat că caracterul negociat al contractului,

nu poate fi apreciat doar prin aducerea la cunoștință și semnarea de către debitor a

contractului, deoarece părțile nu se află pe poziții de egalitate, nici în ce privește

cunoștințele de specialitate, nici în ce privește puterea de negociere, iar debitorul nu

a avut posibilitatea să negocieze, în cunoștință de cauză, contractul, ci doar să-l

semneze sau nu. Simpla informare în legătură cu prevederile contractului nu

echivalează, în nici un fel, cu negocierea în cazul contractelor de acest tip.

Instanța de apel a accentuat că prima instanță corect a stabilit că clauzele pct.

1.5 și 2.19 al contractului și anume „dobânda - 11%/lună” și „penalitatea - 0,5%/zi”

reprezintă clauze abuzive ale contractului de împrumut, or, precum s-a invocat supra

contractul în cauză este unul cadru (tipizat), clauzele fiind stabilite unilateral de către

ÎM „MSA Finance” SRL, fără ca consumatorul să poată influența schimbarea lor

respectiv având doar opțiunea să-l semneze sau nu, iar simpla informare despre

condițiile contractuale cu echivalează cu negocierea acestuia.

La 10 ianuarie 2020, prin intermediul poștei (f.d.77), ÎM „MSA Finance” SRL,

reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, a declarat recurs împotriva deciziei

din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea integrală a

deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi decizii de admitere a pretențiilor.

În motivarea recursului s-a invocat că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat

legea. Instanțele ierarhic inferioare au considerat că rata dobânzii pentru utilizarea

împrumutului este nerezonabilă. Or, rezonabilitatea ratei dobânzii stabilite a fost

calculată rezultând din mai mulți parametri și anume: specificul pieței financiare

non-bancare, anume a pieței organizațiilor de microfinanțare, specificul dosarelor de

financiare cu risc sporit pe un termen scurt, cât și reglementările legislației

pertinente.

De asemenea, recurentul a invocat jurisprudența națională în cauze similare

prin care s-a dispus încasarea datoriei integral, iar prin prisma jurisprudenței CtEDO,

cauza Beian vs România, hotărârea din 06 decembrie 2007, deosebirile de tratament

sunt discriminatorii, ducând la încălcare art. 14 din CEDO:

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 03 octombrie 2019, iar ÎM „MSA

Finance” SRL, reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, a declarat recurs la

10 ianuarie 2020, prin intermediul poștei (f.d.77).

3

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la

23 octombrie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.68), însă lipsesc date despre

recepționarea decizie de către parte recurentă. Astfel, recursul este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎM „MSA Finance” SRL,

reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „MSA Finance” SRL,

reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

4

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎM „MSA Finance” SRL, reprezentată de

avocatul Maria Perebicovscaia.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „MSA

Finance” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Maria

Perebicovscaia, împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5