2ra-212/21 — Încasarea prejudiciului cauzat de minor

Dosarul nr. 2ra–212/21 Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul central), (jud. T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, I. Dutca, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Baranovschi Ion și Baranovschi Lilia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rascoala Daniela și Rascoala Anatolie împotriva lui Baranovschi Ion, Baranovschi Lilia și Baranovschi XXXX, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Strășeni cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Rascoala Daniela și Rascoala Anatolie, casată hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, con st ată: La 08 aprilie 2019, Rascoala Daniela și Rascoala Anatolie a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Baranovschi Ion, Baranovschi Lilia și Baranovschi XXXX, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Strășeni cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că, Rascoala Daniela și Rascoala Anatolie la 18 august 2018, deplasându-se cu automobilul de model ,,Toyota,” cu numere de înmatriculare XXXX, prin satul Lozova din raionul Strășeni, au fost loviți de o motoretă condusă de minorul Baranovschi XXXX, născut în anul XXXX. În urma accidentului rutier comis de minorul Baranovschi XXXX, Baranovschi Lilia care este mama acestuia, a fost supusă răspunderii contravenționale, fapt ce se confirmă prin copia procesului –verbal cu privire la contravenție prevăzută de art. 63 alin.(2) din Codul contravențional din data de 28 august 2018. În baza raportului de evaluare a pagubei nr.279/18 din 24 septembrie 2018, 1 cheltuielile de reparație a automobilului de model „Toyota,” cu numere de înmatriculare XXXX, deteriorat în urma accidentului rutier comis de minorul Baranovschi XXXX, constituie 11 694,45 de lei.

Astfel, în instanță reclamanții au solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Baranovschi Ion, Baranovschi Lilia și Baranovschi XXXX, a prejudiciului material în sumă de 11 694,45 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 3 000 de lei. Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) cererea de chemare în judecată depusă de Rascola Daniela și Rascoala Anatolie a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 28 februarie 2019, a fost anulat procesul–verbal cu privire la contravenție întocmit în privința Liliei Baranovschi, cu încetarea procesului contravențional. Hotărârea menționată a fost menținută prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, reclamanții au solicitat încasarea prejudiciului cauzat în rezultatul faptei ilicite cu vinovăție, însă nu au prezentat careva probe concludente în acest sens. Prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Rascoala Daniela și Rascoala Anatolie, casată hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Strășeni (sediul central) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasată de la Baranovschi Lilia și Baranovschi Ion, în mod solidar, în beneficiul lui Rascoala Anatolie și Rascoala Daniela suma de 11 694,45 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel instanța de apel a menționat că, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. În acest sens, argumentarea primei instanțe cu privire la anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și ca urmare lipsa probelor în susținerea acțiunii, nu poate fi reținută de instanța de apel, or faptul neatragerii la răspundere contravențională, nicidecum nu înlătură obligațiunea părinților de a repara prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier provocat de minorul Baranovschi XXXX.

Instanța de apel a evidențiat că, temei de anulare a procesului verbal a constituit încălcarea de către agentul constatator a procedurii tragerii intimatei la răspundere contravențională, și nicidecum lipsa vinovăției ultimei, or, răspunderea civilă poate surveni și în situația în care nu se aplică răspunderea contravențională, la caz fiind o faptă prejudiciabilă neexecutarea corespunzătoare a supravegherii minorului care a generat accidentul rutier, fiind un prejudiciu cauzat sub forma deteriorării automobilului. La 19 decembrie 2020 (prin oficiul poștal), Baranovschi Ion și Baranovschi Lilia au declarat recurs împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului au indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod eronat legea, iar aprecierea probelor a fost una arbitrară. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 2 Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 04 noiembrie 2020, expediată părților la 04 decembrie 2020, fără a se cunoaște cu certitudine data recepționării acestuia, iar recursul a fost declarat la 19 decembrie 2020. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Baranovschi Ion și Baranovschi Lilia, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Baranovschi Ion și Baranovschi Lilia, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a 3 pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Baranovschi Ion și Baranovschi Lilia. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Baranovschi Ion și Baranovschi Lilia. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 4