2rc-13/21 — transmiterea silită în posesie a bunului

Dosarul nr. 2rc-13/2021 prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (jud: L. Danilișin) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) D E C I Z I E 24 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Gloria Qvarc” împotriva Gospodăriei Țărănești „Banuh Victor Victor” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor gajate, împotriva încheierii din 1 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 26 aprilie 2019, SRL „Gloria-Qvarc” a depus cerere de chemare în judecată împotriva GȚ „Banuh Victor Victor” prin care a solicitat să fie obligată GȚ „Banuh Victor Victor” să transmită silit în posesia SRL „Gloria-Qvarc” bunurile gajate în baza contratului de gaj și anume 111 de tone de producție de floarea soarelui și 87 de tone de producție de grâu, în scopul stingerii datoriilor apărute conform contractelor nr. 79/1 din 28 decembrie 2016 și nr. 79/2 din 17 mai 2017 și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni s-a admis acțiunea; s-a obligat GȚ „Banuh Victor Victor” să transmită silit în posesiunea SRL „Gloria-Qvarc” bunurile gajate în baza contractului de gaj și anume: 111 de tone de producție de floarea soarelui și 87 de tone de producție de grâu, în scopul stingerii datoriilor apărute conform contractelor nr. 79/1 din 28 decembrie 2016 și nr. 79/2 din 17 mai 2017; s-a încasat de la GȚ „Banuh Victor Victor” în beneficiul SRL „Gloria-Qvarc” taxa de stat în mărime de 100 de lei. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 23 iulie 2019, GȚ „Banuh Victor Victor” a depus cerere de apel, solicitând admiterea acestuia cu casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de SRL „Gloria-Qvarc”.

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de avocatul Odobescu Ghenadie reprezentantul apelantului GȚ „Banuh Victor Victor” și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL 1 „Gloria Qvarc” împotriva GȚ „Banuh Victor Victor” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor gajate. La 4 mai 2020, GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, a depus cerere de recurs și a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

Prin încheierea din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, s-a considerat inadmisibil. La 29 septembrie 2020, GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei și hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea depusă de SRL „Gloria-Qvarc”. Prin încheierea din 1 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Odobescu Ghenadie, împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Gloria Qvarc” împotriva GȚ „Banuh Victor Victor” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor gajate.

La 15 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a încheierii cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de revizuire. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei pe caz nu a efectuat o examinare multilaterală a materialelor cauzei, făcând trimitere la prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 22 decembrie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.

116, Vol. II). Astfel, recursul declarat la 15 decembrie 2020, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 28 septembrie 2020, GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, care prin 2 încheierea din 1 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca inadmisibilă. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Curtea de Apel Bălți corect a constatat inadmisibilitatea acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

Așadar, materialele cauzei cert denotă că revizuentul a depus cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, invocând că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior adoptării deciziei a cărei revizuire solicită. Pentru a invoca acest temei de drept, Colegiul menționează că circumstanțele sau faptele date trebuie să existente până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Concomitent, Colegiul notează că circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Prin urmare, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă este important ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii, a cărei revizuire se cere, despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, Colegiul atestă că cele invocate de GȚ „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, mai mult argumentele expuse în cererea de revizuire nu reprezintă nimic altceva decât dezacordul revizuentului cu soluția adoptată de instanța de apel. În consecință, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea 3 principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea din 1 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Banuh Victor Victor”, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu. Se menține încheierea din 1 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Gloria Qvarc” împotriva Gospodăriei Țărănești „Banuh Victor Victor” cu privire la transmiterea silită în posesie a bunurilor gajate.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 4