3ra-267/21 — obligarea emiterii actului administrativ

3ra-267/21 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-267/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Direcția generală transport public

și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan împotriva Direcției generale

transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău, terț Societatea

cu Răspundere Limitată „Moldretail Grup” cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 iulie 2018, Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan au depus

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Direcției generale transport public și căi de comunicație a Consiliului municipal

Chișinău (în continuare DGTPCC a CMC) cu privire la obligarea emiteri actului

administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că, la 19 martie 2018, un grup de 45 de locatari ai

blocului locativ nr. xx din bd. xxxx, mun.xxxx s-au adresat Preturii sect. Rîșcani, mun.

Chișinău cu cerere privind introducerea restricțiilor suplimentare pentru circulația

rutieră prin curtea blocului locativ menționat.

Prin răspunsul nr. 07-2-1247 din 23 aprilie 2018, DGTPCC a CMC le-a comunicat

că nu consideră oportună admiterea cererii din 19 martie 2018 adresată Preturii sect.

Rîșcani mun. Chișinău privind introducerea restricțiilor suplimentare pentru circulația

rutieră prin curtea blocului locativ invocat supra.

Manifestându-și dezacordul cu acest răspuns, la 07 mai 2018, au depus cerere

prealabilă, prin care au solicitat revizuirea refuzului și admiterea în termen legal a

petiției, prin emiterea actului de sistematizare a traficului rutier în curtea blocului

1

locativ nr. xx de pe bd. xxxx. Până la 07 iulie 2018 nu au primit răspuns la cererea

prealabilă.

Nu sunt de acord cu poziția DGTPCC a CMC privind inoportunitatea

sistematizării traficului rutier în curtea blocului locativ și o consideră ca neîntemeiată

și ilegală or, prin răspunsul din 23 aprilie 2018 li se încalcă drepturile și interesele

legale.

Prin cererea nr.06/Loc-886/14 din 30 septembrie 2014 împreună cu alți locatari ai

blocului locativ de pe bd. xxxx, au comunicat Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău

necesitatea reglementării suplimentare a traficului rutier în curtea acestui bloc locativ,

problemă apărută după darea în exploatare a blocului locativ din str. xxxx.

Prin răspunsul nr. 06/Loc-886/14 din 13 octombrie 2014, Pretura sect. Rîșcani,

mun. Chișinău a informat petiționarii că limitarea accesului autovehiculelor prin curtea

blocului locativ poate fi realizată cu instalarea limitatoarelor de viteză din cont propriu.

Nefiind de acord cu poziția Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la 20 iulie 2015,

s-au adresat Primarului general al municipiului Chișinău cu cererea nr. Loc6761/15,

care a fost remisă după competență Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău pentru

examinarea repetată, precum și Direcției de Poliție mun. Chișinău.

Prin răspunsul repetat al Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău nr.04/Loc590/15 din

21 august 2015, li s-a comunicat că este inoportună blocarea accesului din curtea

blocului locativ. Răspunsul Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău nr.04/Loc-590/15 din

21 august 2015 îl consideră formal, vădit nefondat și eronat.

Prin răspunsul nr. L-1066/15 din 14 august 2015 al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău le-a fost comunicat că în scopul sporirii siguranței traficului rutier, conducerea

Direcției generale transport public și căi de comunicație a Primăriei mun. Chișinău

urmează să dispună examinarea posibilității reamenajării accesului indicat, inclusiv cu

denivelări artificiale.

Fiind îngrijorați de starea securității antiincendiare în curtea blocului locativ, care

este strict legată cu încălcările sistematice și grave ale Regulamentului circulației

rutiere de către conducătorii autovehiculelor care preponderent nu au nimic comun cu

imobilul dat, 51 de locatari ai blocului locativ, la 17 iulie 2017, s-au adresat Direcției

salvatori și pompieri cu privire la efectuarea controlului la fața locului privind

respectarea normelor antiincendiare stabilite.

Prin scrisoarea nr. 5/Loc-37/17 din 25 august 2017, Direcția salvatori și pompieri

a comunicat petiționarilor că a fost efectuată evaluarea riscului de incendiu la blocul

locativ din bd. xxxx, mun.xxxx și s-a stabilit că sunt blocate căile de acces pentru

autospecialele de intervenție în caz de incendiu.

Cereri similare au fost depuse la Oficiul cadastral Chișinău, cu numărul de intrare

1320 R din 14 august 2017 și la Centrul Sănătate Publică Chișinău, cu numărul de

intrare 7339 din 17 august 2017.

Prin răspunsul ÎS „Cadastru” nr.01-11/1183 din 16 august 2017, s-a refuzat

eliberarea actelor solicitate, iar răspunsul Centrului Sănătate Publică Chișinău nr.12/3-

3459 din 25.08.2017 este formal.

La 19 martie 2018, în cadrul audienței la Pretorul sect. Rîșcani, mun. Chișinău, au

depus o petiție colectivă repetată privind necesitatea reglementării suplimentare a

traficului rutier în curtea blocului locativ din bd. xxxx, mun. xxxx.

2

Copia acestei petiții a fost remisă și Inspectoratului General al Poliției al MAI.

Prin răspunsul din 10 aprilie 2018, Pretura sect. Rîșcani, mun. Chișinău a

comunicat că petiția a fost examinată la fața locului și că faptele expuse s-au adeverit.

Pretura sect. Rîșcani, mun. Chișinău a solicitat DGTPCC a CMC să instaleze

semnele de circulație corespunzătoare, pentru a bloca circulația transportului în zona

dată și concomitent a comunicat că s-a adresat la conducerea SRL „Moldretail Grup”

privind examinarea posibilității de aprovizionare a mărfii pentru magazinul „Linella”

din bd. xxxx, mun. xxxx, din strada xxxx, inclusiv a propus instalarea limitatoarelor de

viteză.

Prin răspunsul nr.6505 din 25 aprilie 2018, Direcția de Poliție a Inspectoratului

General al Poliției al MAI a comunicat că organele administrației publice locale

municipale urmează să decidă referitor la modalitatea și posibilitatea amenajării,

precum și semnalizării accesului în corespundere cu normele de siguranță a traficului

rutier, răspunsul fiind expediat și în adresa DGTPCC a CMC.

Însă, din răspunsul DGTPCC a CMC din 23 aprilie 2018 rezultă că aceasta, contrar

poziției Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău și a organului de poliție, a considerat

inoportună admiterea petiției.

Din partea conducerii SRL „Moldretail Grup” nu au fost luate măsuri suficiente

privind aprovizionarea magazinului „Linella” cu marfă din str. Romană sau din altă

stradă, iar drept consecință pe parcursul ultimilor 4 ani în curtea blocului locativ este

permanent încălcat regimul zonei rezidențiale stabilit în secțiunea 11 din Regulamentul

circulației rutiere (RCR), pct. pct: 47, 73, 95 alin.1, lit. lit: a), b), d), 97 și anume: zilnic

prin curtea blocului circulă ilegal în tranzit sute de autoturisme din blocurile locative,

amplasate pe adresele: str. xxxx, str. xxxx și altele, neținând cont de faptul că

conducătorii auto au căi de acces libere, conform pct. 97 din RCR, la drumurile de

comunicație dintre imobilele de locuit cu multe etaje spre străzile xxxx și xxxx; prin

curtea blocului locativ zilnic circulă ilegal zeci de autocamioane, neținând cont de

faptul că la magazinul „Linella”, din bd. xxxx, duce str. xxxx în calitate de drum public

din interiorul localității, direct la rampă, special pentru efectuarea lucrărilor legate cu

încărcarea și descărcarea bunurilor; pe porțiunea de drum adiacentă blocului locativ

permanent, inclusiv în perioada de noapte, au loc zeci de staționări și parcări

neregulamentare în afara locurilor special amenajate.

Ca urmare, porțiunea de drum adiacentă blocului locativ s-a transformat ilegal

într-un traseu cu două benzi cu intensitate semnificativă de trafic și într-o parcare

neregulamentară. Pe parcursul perioadei de douăzeci și patru de ore sunt fixate până la

o mie de circulații, situație vădit incompatibilă atât cu regimul de trafic prevăzut pentru

zonele rezidențiale, cât și cu bunul simț, deoarece orice zonă rezidențială este

preconizată pentru traiul și odihna cetățenilor, precum și pentru jocurile copiilor.

Traficul zilnic ilegal al autovehiculelor prin curtea blocului locativ este însoțit de

emisii nocive ce duce la poluarea suplimentară a aerului, inclusiv cu monoxidul de

carbon, benzipirenul, aldehidele, funinginile și alte substanțe nocive.

Pe parcursul ultimilor doi ani, din cauza manevrelor neîntrerupte și haotice ale

autovehiculelor pe parcursul zilei și nopții, au fost defectate esențial, inclusiv repetat

două burlanuri (alături de scările 1, 2), pragurile la scările 2, 3, bordurile florăriilor

amplasate alături cu scările 2, 3.

3

Poziția actuală a DGTPCC a CMC ameliorează situația, dar menține încălcările și

inegalitățile, iar referințele la Inspectoratul National de Patrulare al MAI și la atribuțiile

acestuia în cazul dat nu sunt fondate, deoarece preîntâmpinarea și amendarea unor

conducători de autovehicule se va repeta după intervenție de alții, iar instalarea postului

staționar de poliție în curtea blocului locativ este imposibilă.

Soluția efectivă în cazul dat ar fi sistematizarea legală a circulației rutiere în curtea

blocului prin aprobarea actului respectiv de către organul abilitat și anume pârâtul

DGTPCC a CMC.

Poziția DGTPCC a CMC privind nesoluționarea în termen legal a cererii din 19

martie 2018 lezează drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și legislația

națională în vigoare.

Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan au solicitat obligarea DGTPCC

a CMC să emită un act administrativ privind sistematizarea traficului rutier în curtea

blocului nr. xx din bd. xxxx, mun. xxxx, prin care va fi exclusă circulația

autocamioanelor; vor fi asigurate căile de acces pentru autospecialele de intervenție în

caz de incendiu; va fi asigurat accesul pentru autovehicule din str. xxxx spre str. xxxx;

va fi asigurată siguranța zilnică a locatarilor de la traficul rutier, păstrarea bunurilor

acestora, precum și posibilitatea pentru jocurile copiilor.

La 13 decembrie 2018, Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan au depus

cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând obligarea DGTPCC a CMC

să emită actul administrativ privind sistematizarea traficului rutier în curtea blocului

locativ nr. xx din bulevardul xxxx, mun. Xxxx, care să prevadă:

„5.55”

bulevardul xxxx, mun. xxxx, a circulației rutiere în două sensuri;

rampei magazinului „Linella”, amplasat pe bd. xxxx, mun. xxxx, pentru descărcarea

autocamioanelor ce deservesc magazinul dat, în mod legal, organizat și corect;

locativ nr. xx din bulevardul xxxx, mun. xxxx;

mun. xxxx, blocat la moment cu o plită de beton amplasată în curtea imobilului din str.

xxxx, mun. xxxx (f. d. 155-158, vol. I).

Prin hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis acțiunea depusă de Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan.

S-a obligat DGTPCC a CMC să emită actul administrativ privind sistematizarea

traficului rutier în curtea blocului locativ nr. xx din bulevardul xxxx, mun. xxxx, care

să prevadă următoarele:

„5.54.2” prevăzute în Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009;

bulevardul xxxx, mun. xxxx, a circulației rutiere în două sensuri;

4

din bulevardul xxxx nr. xx, mun. xxxx, pentru descărcarea autocamioanelor ce

deservesc magazinul dat, inclusiv cu indicatoarele de semnalizare respective;

blocului locativ nr. xx din bulevardul xxxx, mun. xxxx;

mun. xxxx, blocat la moment cu o plită de beton amplasată în curtea imobilului din str.

xxxx, mun. xxxx (f.d.187, 197-202, vol. I).

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus

de DGTPCC a CMC și s-a menținut hotărârea din 28 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f. d. 245, 246-254, vol. I).

La 08 august 2019, DGTPCC a CMC a depus la Curtea de Apel Chișinău, prin

intermediul oficiului poștal, recurs motivat împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții

de Apel Chișinău (f. d. 1-6, 7, vol. II).

Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de Direcția generală transport public și căi de comunicație a Consiliului

municipal Chișinău, casată integral decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău (f. d. 41-53, vol. II).

Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras în

calitate de terță persoană SRL „Moldretail Grup” (f. d. 76-80, vol. II).

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului

municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

28 februarie 2019 (f.d.83, 84-106, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond este

întemeiată, deoarece încălcările semnalate de reclamanți, și constatate la fața locului de

către reprezentanții Preturii sectorului Râșcani, sunt susceptibile de a leza drepturile

locuitorilor blocului locativ nr. xx din bd. xxxx mun. xxxx.

Prin urmare, se impune emiterea unui act administrativ privind sistematizarea

traficului rutier în curtea blocului nr. xx din bd. xxxx mun.xxxx.Or, abundența traficului

în curtea acestui bloc și caracterul repetitiv al încălcărilor face inutilă sancționarea

șoferilor pentru nerespectarea regulilor de circulație rutieră, mai ales că curtea

respectivă nu este dotată cu mijloace de semnalizare corespunzătoare, fapt ce

contravine legislației în vigoare.

Colegiul a remarcat că actul privind sistematizarea traficului rutier, în curtea

blocului nr. xx din bd. xxxx mun. xxxx, urmează să fie emis de DGTPCC a CMC

colaborând cu organele poliției și ținând cont de propunerile locuitorilor respectivului

bloc locativ.

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice (f. d. 112, vol. II),

DGTPCC a CMC a depus recurs motivat împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei contestate și a hotărârii

din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțând o hotărâre

nouă de respingere a acțiunii integral (f. d. 113 - 117, vol. II).

În motivarea recursului recurentul a invocat că, analizând legalitatea și temeinicia

hotărârii și a deciziei pronunțate în raport cu prevederile art. art. 239-241 din Codul de

5

procedură civilă, instanțele de fond și apel nu au stabilit corect raportul dedus judecății,

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost stabilite elucidate pe

deplin, nu a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor

prezentate, hotărârea și decizia fiind ilegale și neîntemeiate, adoptate cu nerespectarea

drepturilor legale ale participanților la proces.

Instanța de apel a omis și nu s-a expus în decizie referitor la argumentul apelantului

DGTPCC a CMC ce ține de respingerea cererii reclamantului.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu aplicat prevederile art. 16 din Legea

privind siguranța traficului rutier nr. 131 din 07 iunie 2007 în coroborare cu prevederile

Legii drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1996, întrucât din expunerea exhaustivă a Legii

drumurilor rezultă că aceasta nu reglementează noțiunea de trafic rutier în curtea

blocului.

Prin urmare, eroarea admisă de instanța de apel rezidă din atribuirea aleatorie a

statutului de drum public curții de bloc care nu se încadrează nici după parametrii

tehnici precum și de definiția oferită de legea data.

Respectiv, impunerea emiterii unui act administrativ privind sistematizarea

traficului rutier în curtea blocului nr. xx din bd. xxxx mun. xxxx ar duce la atribuirea

noului statut de drum public tuturor curților de bloc fapt ce prezumă încadrarea în unul

din categoriile atribuite de lege precum și necesitatea de a respecta condițiile tehnice de

exploatare a acestora.

Reieșind din reglementarea circulației rutiere în zonele rezidențiale legiuitorul cât

și Guvernul au stabilit clar întinderea definițiilor atribuite categoriilor de drumuri în

care nu se regăsește noțiunea de drum public în curtea blocurilor (zonelor rezidențiale).

Prin notificarea din data de 27 ianuarie 2021 s-a acordat reprezentantului Direcției

Generale Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău

termen până la 15 martie 2021, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție a

recursului semnat olograf împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 Curții de Apel

Chișinău.

La 25 februarie 2021, Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan au depus

referință la cererea de recurs înaintată de către Direcția Generală Transport Public și

Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău, solicitând respingerea recursului,

menționând că obiecțiile recurentului contravin materialelor cauzei (f.d.128-130, vol.

II).

La 18 martie 2021, Valentin Crîlov, Olga Macarenco și Maria Prodan au înaintat

demers prin care au solicitat în temeiul art. 56 alin. (1), art. 438 alin.(2) din Codul de

procedură civilă restituirea recursul pe motiv că recurentul nu a înlăturat deficiențele în

termenul acordul de instanța de recurs (f. d. 138, vol. II).

Studiind recursul, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere.

În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, recursul se

declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite

6

la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu recurs a

încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

învederează dispozițiile coroborate ale art. 241 alin. (3) și art. 233 alin. (2) din Codul

administrativ, în înțelesul cărora cererea de recurs se semnează de recurent sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit.

La fel, art. 72 alin. (3) din Codul administrativ, statuează că dacă se transmite în

formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un

document electronic

Colegiul decelează că regula privind modul de depunere a petiției în formă

electronică se aplică corespunzător și situației când cererea de recurs este transmisă în

formă electronică.

Astfel, depunerea în format electronic a recursului, prin intermediul poștei

electronice, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în

care nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de

valabilitatea acestora.

În acest sens sunt incidente dispozițiile art. 13, alin. (1) și (2) din Legea privind

semnătura electronică și documentul electronic nr. 91 din 29 mai 2014, care stipulează

că documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este

asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu

semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau

cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu

documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile

stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea

semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1).

La rândul său, art. 15 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 stabilește cerințele față de

documentul electronic. Așa, prin prisma acestei norme, pentru a fi considerat valabil,

documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie

creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul

mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității

acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor

stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar

permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să

permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul electronic

este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat

de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul

7

echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a

semnatarului indicat în document.

În privința acestui aspect Colegiul notează că întru respectarea modalității de

semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic

guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3, subpct. 1 și 2

din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură

electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este

serviciu ce are ca funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de

către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale

beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii

electronice aplicate.

În atare circumstanțe, se concluzionează că, la depunerea recursului împotriva

deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, Direcția Generale Transport

Public și Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău nu a respectat cerințele

stabilite de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 față de documentul electronic.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 235 din Codul administrativ,

dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (2), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță,

cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a considerat necesar de a comunica reprezentantului DGTPCC a

CMC, prin mijlocul care asigură cea mai mare eficiență – corespondență electronică,

că cererea de recurs transmisă electronic nu corespunde cerințelor față de documentul

electronic, acordându-i un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, prin depunerea

cererii de recurs semnată olograf de reprezentantul recurentului.

Prin notificarea expediată electronic în data de 27 ianuarie 2021 la adresa de e-

mail mihalachevitalie@gmail.com, de pe care a fost expediat recursul, Curtea Supremă

de Justiție a comunicat DGTPCC a CMC necesitatea de a prezenta recursul semnat

olograf, până la 15 martie 2021, în sediul Curții Supreme de Justiție din str. Petru Rareș,

18, mun. Chișinău (f.d.125, vol. II).

DGTPCC a CMC nu și-a exercitat obligațiile sale procesuale și nu a înlăturat în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție neajunsurile din cererea de recurs și nu

a prezentat instanței recursul semnat olograf, după cum prevăd dispozițiile coroborate

ale art. 244 alin. (2) și art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul consideră că DGTPCC a CMC, fiind interesată în soarta soluționării

prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de

acces la instanță, prin depunerea unei cereri de recurs care să corespundă exigențelor

impuse de legiuitor și să înlăture neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă

de Justiție, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului ca inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f)

coroborat cu art. 244 alin. (2) și art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

8

vizează atât drepturile societății recurente, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de

judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul

normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din

motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Or, în sensul principiului

nemo censetur ignorare legem necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu

exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii. Astfel, nerespectarea

condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de recurs se datorează în

exclusivitate comportamentului indiferent al recurentei, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale

procedurale.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs electronică

transmisă de către DGTPCC a CMC nu corespunde cerințelor față de documentul

electronic stabilit de Codul administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014,

iar recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de recurs,

completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că cererea de recurs depusă de către DGTPCC a CMC, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Direcția generală transport public și căi de comunicație a

Consiliului municipal Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9