3ra-240/21 — contestarea actului administrativ

3ra-240/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-240/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

ÎNCHEIERE

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Direcția generală

locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de

Denis Tcaciuc,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități” împotriva Direcției generale locativ-comunale și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău, terț Direcția generală transport

public și căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de către Direcția generală locativ-comunală și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis

acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități”,

constată:

La 26 aprilie 2019, Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități” a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Direcției generale locativ-comunale și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că este o asociație

constituită în vederea protecției, promovării și monitorizării respectării

drepturilor persoanelor cu dizabilități pe teritoriul Republicii Moldova, având un

rol activ în promovarea și protecția drepturilor acestor persoane. Conform pct. 3.1

din Statut asociația a fost constituită în scopul de a promova și proteja drepturile

persoanelor cu dizabilități, favorizarea incluziunii sociale și împlinirea lor

spirituală prin acțiuni de lobby, advocacy și programe de dezvoltare a

potențialului lor, promovarea imaginii pozitive a persoanelor cu dizabilități în

1

societate, promovarea dreptului la accesibilitate la diverse nivele pentru

persoanele cu dizabilități.

Reclamanta a notat că la mijlocul lunii noiembrie 2018 în centrul

municipiului Chișinău (în perimetrul bulevardului Stefan cel Mare și Sfânt și

bulevardului Constantin Negruzzi) au fost instalate 23 de indicatoare, destinate în

primul rând vizitatorilor străini, pentru a se orienta mai ușor prin Chișinău și de a

cunoaște unde se află cele mai populare destinații turistice din oraș. Responsabilă

de implementarea acestui proiect fiind Direcția locativ-comunală și amenajare din

subordinea Consiliului Municipal Chișinău.

În acest sens reclamanta a relevat că indicatoarele menționate au fost

instalate cu încălcarea cerințelor de accesibilitate și securitate pentru persoanele

cu dizabilități de vedere, deoarece au fost instalate la o înălțime de 186 cm, fapt

ce creează risc de accidentare pentru persoanele nevăzătoare sau cu vedere slabă

ce au o înălțime mai mare de 186 cm și contravine Normativului în Construcții

NCM C.01.06-2014, Codului practic în construcții CP C.01.02:2018 și

Standardului Moldovenesc ISO 21542:2011.

Astfel, la 13 februarie 2019, s-a adresat Direcției generale locativ-comunale

și amenajare a Consiliului municipal Chișinău cu cerere, prin care a solicitat

reinstalarea indicatorilor stradali în conformitate cu cerințele de accesibilitate și

securitate pentru persoanele cu dizabilități: figura D 13 din Codul practic în

construcții CP C.01.02:2018 și pct. 40.4 din Standardul Moldovenesc ISO

21542:2011.

Însă, din motiv că nu a primit răspuns la această cerere, la 01 aprilie 2019,

s-a adresat Agenției Supraveghere Tehnică, solicitând efectuarea unui control

funcțional în ceea ce privește respectarea dispozițiilor Legii privind incluziunea

socială a persoanelor cu dizabilități nr. 60 din 30 martie 2012 și a normativelor de

accesibilitate din partea subiecților responsabili pentru efectuarea lucrărilor de

instalare a indicatorilor rutieri stradali pe bd. Stefan cel Mare și Sfânt,

bd. Constantin Negruzzi și alte străzi din centrul mun. Chișinău.

Prin răspunsul nr. 800/AST din 05 aprilie 2019 Agenția Supraveghere

Tehnică a informat Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile persoanelor cu

dizabilități” că cererea din 01 aprilie 2019 a fost remisă spre examinare după

competență Direcției generale transport și căi de comunicație a Consiliului

municipal Chișinău, nefiind întreprinse acțiuni de control.

Totodată, la 16 aprilie 2019, Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități” a recepționat răspunsul Direcției generale transport și

căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău, conform căruia

indicatoarele turistice menționate au fost instalate în zone cu flux scăzut de

pietoni, pentru a nu le crea impedimente.

Reclamanta a învederat că, în răspuns, autoritatea publică nu s-a referit la

încălcările constatate de Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități” și nu a stabilit un plan de acțiuni pentru înlăturarea

încălcărilor admise la instalarea acestor indicatori turistici în partea ce tine de

asigurarea accesibilității și securității persoanelor cu dizabilități, în special a celor

cu deficiențe de vedere și nevăzătoare.

De asemenea, reclamanta a indicat că, deși Direcția general locativ-

comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, precum și Agenția

Supraveghere Tehnică au fost informate despre încălcările admise la instalarea

2

indicatorilor turistici, acestea nu au întreprins nicio măsură pentru a remedia

situația creată și s-au limitat doar la eliberarea unor răspunsuri, ce nu se referă la

obiectul cererilor adresate.

Reclamanta Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile persoanelor cu

dizabilități” a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea Direcției

generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău să

înlăture încălcările admise la efectuarea lucrărilor de instalare a celor 23 de

indicatoare turistice stradale, instalate în luna noiembrie 2018 pe străzile centrale

ale mun. Chișinău, astfel încât să fie respectată înălțimea minimă prevăzută

pentru plasarea indicatoarelor stradale, de cel puțin 2 100 mm.

Prin încheierea protocolară din 23 august 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani s-a atras în proces în calitate de terț Direcția generală transport și

căi de comunicație a Consiliului municipal Chișinău (f.d. 85 recto-verso).

Prin hotărârea din 27 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități”.

S-a obligat Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului

municipal Chișinău să înlăture încălcările normativelor de accesibilitate admise la

executarea lucrărilor de instalare a 23 de indicatori turistici stradali, instalați în

luna noiembrie 2018 pe străzile centrale din mun. Chișinău și să asigure plasarea

acestor indicatori stradali la o înălțime minimală de 2 100 mm (f.d. 88, 99-101).

La 27 ianuarie 2020, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de Denis Tcaciuc, a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii din 27 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând repunerea în termen a apelului și casarea

integrală a hotărârii atacate (f.d. 90).

La 05 mai 2020, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de Denis Tcaciuc, a depus prin poștă

electronică motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 104, 105-111).

Completul consideră că Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău a respectat termenele de apel instituite la art. 232

alin. (1) și (2) din Codul administrativ, deoarece hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost pronunțată în data de 27 decembrie 2019 (f.d. 88) și

notificată participanților la proces în aceiași zi (f.d. 89). Cererea de apel

nemotivată a fost depusă la 27 ianuarie 2020 (f.d. 90). Conform avizului de

recepție a corespondenței DS9350134216AS, hotărârea motivată a fost notificată

apelantului la 01 aprilie 2020 (f.d. 103), iar motivarea apelului a fost depusă la 05

mai 2020 (f.d. 104, 105-111).

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de către Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 27 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 156, 157-169).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că, în

corespundere cu normativele tehnice naționale, pentru plasarea indicatoarelor

stradali este stabilită o înălțime minimă de cel puțin 2 100 mm.

3

La caz, însă, indicatoarele menționate de reclamantă au fost instalate cu

încălcarea cerințelor de accesibilitate și securitate pentru persoanele cu

dizabilități de vedere, fiind instalate la o înălțime de 186 cm.

Prin urmare, instanțele inferioare au constatat că Direcția generală locativ-

comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău nu a respectat

normativele de accesibilitate și securitate pentru persoanele cu dizabilități în

procesul instalării acestor indicatoare, creând un risc de accidentare pentru

persoanele nevăzătoare sau cu vedere slabă cu înălțimea mai mare de 186 cm.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative și lipsite de suport probatoriu

argumentele Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului

municipal Chișinău, precum că indicatoarele pentru orientarea urbană au fost

instalate în conformitate cu legislația în vigoare și în corespundere cu normativul

tehnic SM GOST R 52289:2009, or, aceste indicatoare au fost instalate la o

înălțime de 1 860 mm, dar nu de 2 100 mm, cum prevede pct. 40.4 al

Standardului Moldovenesc ISO 21542:2011.

La 03 și 10 decembrie 2020, Direcția generală locativ-comunală și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de Denis Tcaciuc, a

depus prin poștă electronică la Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea integrală a deciziei recurate și emiterea unei decizii noi, prin care să fie

respinsă ca neîntemeiată acțiunea Asociației Obștești „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități” (f.d. 170-171, 172, 174, 175).

La 05 februarie 2021, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de Denis Tcaciuc, a depus la Curtea

Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 11 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 187-192).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale acțiunii, suplimentar invocând faptul că instanțele inferioare nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei,

precum și nu au apreciat corect probele anexate la materialele dosarului.

Recurenta a menționat că unicul temei la care face referire atât reclamanta-

intimată, cât și instanțele inferioare sunt recomandările SM ISO 21542:2016

„Construcții imobiliare. Accesibilitate și utilizabilitate a mediului de construcție”,

însă, acest normativ nu justifică transformarea străzilor principale ale

municipiului Chișinău într-un șantier cu necesitatea dublării cheltuielilor,

deoarece pilonii în cauză sunt din fontă și reprezintă în sine o lucrare artistică ce

reprezintă un decor informativ modern și agreabil. Așa, reinstalarea pilonilor

informativi prevede cheltuieli considerabile, fără o justă motivație cu

decopertarea asfaltului și pavajului decorativ al străzilor principale ale

municipiului Chișinău .

Totodată, recurenta a atras atenția că Standardul Moldovenesc ISO

21542:2016 este prevăzut doar în cazul „Construcțiilor imobiliare. Accesibilitate

și utilizabilitate a mediului de construcție” și este un izvor de recomandare.

Cu atât mai mult că, la caz, înălțimea pilonilor fiind practic respectată,

aceștia având înălțimea de 2,80 – 3 metri, însă, în procesul de instalare s-au

afundat în substratul în care sunt fixați.

4

Recurenta a observat și faptul că reclamanta-intimată nu a probat înălțimea

fiecărui pilon în parte și locația acestuia, generalizând toți pilonii precum ar avea

o înălțime medie de 180 cm.

În opinia recurentei, instanțele inferioare nu au ținut cont de faptul că

Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal

Chișinău, ca autoritate competentă, a stabilit locurile de amplasare a

indicatoarelor de informare, iar schema amplasării acestor a fost coordonată cu

viceprimarul municipiului Chișinău, Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare, Direcția generală transport public și căi de comunicație, Direcția

de poliție a municipiului Chișinău. Respectiv, indicatoare pentru orientare urbana

au fost instalate în conformitate cu legislația în vigoare și în corespundere cu

normativul tehnic SM GOST R52289:2009 „Mijloace tehnice pentru organizarea

traficului rutier. Reguli de aplicare a indicatoarelor de circulație rutieră,

marcajelor, semafoarelor, barierelor rutiere și dispozitivelor de ghidaj”.

Important este că cei 23 de piloni cu indicatoare turistice către principalele

atracții turistice din oraș nu sunt instalați pe partea pietonală, pentru a sta în calea

pietonilor.

La fel, nu s-a ținut cont de faptul că pe pilonii instalați sunt amplasate

indicatoare cu QR Code (informație calificată pentru accesarea digitală a

locațiilor turistice), care trebuie să fie vizibile și clare și pentru persoane de

statură mică și medie. Aceste implementări sunt strict necesare având în vedere

cerințele modernizării și accesibilizării la nivel european și mondial al

accesibilității și informării persoanelor, turiștilor ce călătoresc și accesează

punctele turistice propuse de către autorități.

Astfel, la executarea acestui proiect s-a luat în considerare înălțimea medie a

turiștilor, care este între 1,5 – 1,75 m., pentru a putea beneficia efectiv de

indicatoare turistice, în caz contrar fiind provocată o discriminare din cauza că

aceștia nu pot accesa informația.

Respectiv, în speță, pilonii au înălțimea medie de 2,8 – 3 metri, iar plăcuțele

din strictă necesitate au fost instalate pe pilon câte 2 pe verticală conform

proiectului aprobat, însă, având în vedere înălțimea medie de 1,6 – 1,7 m. a

persoanelor ce pot avea necesitatea de a accesa QR codul, s-a stabilit înălțimea

medie a pilonilor de 1,8 – 1,89 m., pentru a fi prestată o informație accesibilă

societății.

De asemenea, recurenta a menționat că pilonii din speță sunt integri, orice

imixtiune, cum ar fi tăierea lor pentru a fi înălțați sau instalarea repetată la

înălțimea recomandabilă de 2 metri, ar modifica rezistența și partea estetică a

acestora, iar confecționarea repetată ar crea un șir de impedimente, cum ar fi:

adoptarea unei noi decizii a Consiliului municipal Chișinău, elaborarea unui nou

proiect, solicitarea unor finanțări suplimentare repetate, crearea repetată a

șantierelor de construcție în centrul orașului, deoarece aceștia sunt betonați,

asfaltați în cele mai vizibile locații ale municipiului Chișinău și scoaterea lor va

implica cheltuieli suplimentare, repetat decopertarea asfaltului etc. și respectiv

neasigurarea accesului cetățenilor la QR Codul postat pe plăcuțe.

Finalmente, recurenta a evocat că din anul 2018 și până în prezent nu a fost

înregistrată nicio plângere/sesizare cu privire la traumatisme sau accidente legate

de pilonii instalați; persoanele cu dizabilități de vedere se deplasează pe partea

pietonală special destinată deplasării și nu haotic precum susține intimata, iar

5

Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități” nu a

demonstrat riscul de accidentare a persoanelor cu dizabilități de vedere.

Recurenta Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului

municipal Chișinău, reprezentată de Denis Tcaciuc, a solicitat prin cererea de

recurs casarea integrală a deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și emiterea unei decizii noi, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată

acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Centrul pentru drepturile

persoanelor cu dizabilități”.

La 08 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat prin poștă

electronică Asociației Obștești „Centrul pentru drepturile persoanelor cu

dizabilități” și Direcției generale transport public și căi de comunicație a

Consiliului municipal Chișinău copia recursului motivat depus de către Direcția

generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău,

explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs

(f.d. 199). Însă, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural și, până la

examinarea admisibilității recursului, nu au depus referințe prin care să-și expună

poziția procesuală.

Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 noiembrie 2020

(f.d. 156). La 03 decembrie 2020, Direcția generală locativ-comunală și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău a depus prin poștă electronică recurs

nemotivat împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 170-171, 172). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa de e-mail

„mariana.samatiuc@justice.md”, decizia motivată din 11 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată recurentei în data de 06 ianuarie 2021 (f.d.180).

La 05 februarie 2021, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău a depus motivarea recursului (f.d. 187-193).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

6

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

7

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău, reprezentată de Denis Tcaciuc, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8