3ra-329/21 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-329/21 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-329/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna

DECIZIE

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursului declarat de către Serviciul de Informații și Securitate al

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Sevgi Celebi

împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Sevgi Celebi, s-a casat hotărârea din 17 iulie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 10 octombrie 2018 Sevgi Celebi a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Biroului migrație și azil, prin care

a solicitat anularea deciziei Direcției azil și integrare nr. 64/18DAI din 04.09.2018

privind respingerea cererii de azil a lui Mujdat Celebi.

În motivarea acțiunii reclamanta Sevgi Celebi a indicat că la data de 06 aprilie

2018 Mujdat Celebi s-a adresat cu o cerere de azil către Direcția azil și integrare din

cadrul Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat

acordarea protecției sub formă de statut de refugiat.

În motivarea solicitării Mujdat Celebi a invocat faptul că timp de 4 ani

locuiește pe teritoriul Republicii Moldova și activează în cadrul Liceului „Orizont”.

Din anul 2016 nu a vizitat Turcia, din motivul loviturii de stat. Fiind în Republica

Moldova, la părinții săi în Turcia au venit colaboratorii de poliție. Pentru faptul că

nu a fost găsit acasă a fost emisă decizia privind interdicția de a părăsi țara.

Reclamanta a indicat că în anul 2017 a fost înștiințat Mujdat Celebi că

pașaportul lui era pierdut, în timp ce documentul se afla în posesia sa. Ulterior, în

1

luna decembrie 2017 la Judecătoria Belegi, Republica Turcia a fost deschis un dosar

penal unde figura și numele său, iar pentru faptul neprezentării în ședința de judecată

a fost convocată o nouă ședință în luna septembrie 2018.

În anul 2017 ambasadorul Turciei în Republica Moldova într-o declarație a sa

a comunicat că toți lucrătorii Liceului „Orizont” din Moldova sunt teroriști. Astfel,

solicitantul se teme că dacă se va reîntoarce în Turcia va fi arestat și privat de

libertate pentru faptul că este profesor în Liceul „Orizont”, iar în sistemul actual

judecătoresc din Turcia Mujdat Celebi nu are încredere.

A relatat că în dimineața zilei de 06 septembrie 2018 șapte cetățeni turci,

printre care Mujdat Celebi, au fost reținuți la domiciliu de către persoane

neidentificate și escortați într-o direcție necunoscută. Pe parcursul aceleași zile au

fost publicate comunicate și precizări ale Serviciului de Informații și Securitate al

Republicii Moldova, în care a fost indicat că în ziua respectivă s-a desfășurat o

operațiune complexă de către Centrul Antiterorist al Serviciului de Informații și

Securitate, în urma căreia 7 cetățeni de origine turcă au fost expulzați de pe teritoriul

Republicii Moldova. Din momentul reținerii lui Mujdat Celebi rudele și

reprezentanții acestuia din Republica Moldova nu au interacționat și nici nu cunosc

soarta lui.

La data de 10 septembrie 2018 soția lui Mujdat Celebi, Sevgi Celebi a ridicat

din cutia poștală de la reședința acestora o scrisoare din partea Biroului migrație și

azil, în care se afla decizia Direcției de azil și integrare din cadrul Biroului migrație

și azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 64/18/DAI din 04 septembrie 2018, prin

care, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. c) Legea privind azilul în Republica Moldova, s-

a dispus respingerea cererii de azil a solicitantului Mujdat Celebi.

A notat că în motivarea deciziei Direcția de azil și integrare a stabilit că din

analiza conceptului fundamental de temere bine întemeiată de persecuție, sub

aspectul celor două elemente care îl compun, elementul subiectiv și cel obiectiv,

rezultă existența unei temeri bine întemeiate de persecuție și această temere se referă

la unul din cele cinci motive de persecuție prevăzute de Convenția din anul 1951 și

anume opiniei politice.

În acest sens, s-a apreciat faptul că cererea lui Mujdat Celebi, deși îndeplinește

condițiile prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea privind azilul în Republica

Moldova nr. 270 din 18.12.2008, ca urmare a faptului, că din partea Serviciului de

Informații și Securitate al Republicii Moldova a parvenit avizul nr. 13/1471s din 24

august 2018 în care se indică că Mujdat Celebi prezintă pericol pentru securitatea

Republicii Moldova, se impune în continuare examinarea clauzelor de excludere.

Astfel, pe cale de consecință a răspunsului parvenit din partea Serviciului de

Informații și Securitate, care asigură baza de decizie a autorităților statului, s-a

conchis că situația lui Mujdat Celebi se încadrează în art. 18 alin. (2) lit. e) al Legii

privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008 și este exclus de la

recunoașterea statutului de refugiat.

Fiind invocate prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului

administrativ, ținând cont de faptul că Biroul migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne este o autoritate publică, iar decizia emisă de Direcția azil și

2

integrare din cadrul Biroului migrație și azil, în concret decizia nr. 64/18/DAI din

04 septembrie 2018, în conformitate cu art. 2 din Legea contenciosului

administrativ, este act administrativ, contestarea acestei decizii urmează a fi

soluționată în ordinea contenciosului administrativ. În aceeași ordine de idei,

conform art. 61 alin. (1) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din

18.12.2008, deciziile Direcției azil și integrare privind cererile de azil pot fi atacate

pe calea contenciosului administrativ fără respectarea vreunei proceduri prealabile.

Reclamanta a precizat că acțiunea este înaintată din numele soției lui Mujdat

Celebi, Sevgi Celebi.

Ce ține de calitatea de persoană vătămată „victimă”, jurisprudența CEDO în

această materie, cu trimitere la art. 34 din Convenție, stabilește că este suficient ca

această persoană să pretindă că este victimă, iar numai examinarea pe fond va

permite stabilirea faptului dacă reclamantul într-adevăr este sau nu victima încălcării

invocate (CEDH, 13 iun. 1979, Marckx c/Belgique, seria A, n. 31).

Prin decizia Direcției azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil nr.

67/18/DAI din 04 septembrie 2018, privind respingerea cererii de azil a lui Mujdat

Celebi, i-a fost vătămat și dreptul soției acestuia de a obține statutul de refugiat, drept

prevăzut de lege. În acest sens, art. 12 alin. (2) al Legii privind azilul în Republica

Moldova statuează că membrii de familie ai beneficiarului de protecție

internațională beneficiază de aceeași formă de protecție și de același statut ca și

beneficiarul. Astfel, în consecință, Sevgi Celebi, fiind membru de familie al lui

Mujdat Celebi, în sensul art. 3 din Legea privind azilul în Republica Moldova și

întrunind condițiile cumulative enumerate la art. 12 alin. (3) din același act normativ,

pretindea, alături de soțul său, la statutul de refugiat, iar prin respingerea cererii de

azil al soțului ei, aceasta a fost vătămată în dreptul de a obține și ea statutul de

refugiat.

Din respectivele considerente, Sevgi Celebi subliniază că are calitatea de

subiect de sesizare în contenciosul administrativ, din perspectiva încălcării dreptului

de a obține statutul de refugiat ca efect al principiului unității familiei legiferat de

legislația națională în materie de azil.

Decizia Direcției azil și integrare nr. 64/18/DAI din 04 septembrie 2018, în

partea ce ține de întrunirea clauzelor de includere la recunoașterea statutului de

refugiat a lui Mujdat Celebi, este motivată pe deplin. Astfel, indică că pârâtul

constată cu certitudine că solicitantul de azil îndeplinește toate condițiile pentru a

putea beneficia de protecția internațională acordată de calitatea de refugiat, iar în

consecință, reclamanta invocă referirea la partea actului administrativ și nu va

motiva temeinicia solicitării de acordare a dreptului de azil, din perspectiva

existenței unei temeri bine întemeiate de persecuție pe motive de opinie politică.

Unicul argument al pârâtului, ce a condus la respingerea cererii de azil în

temeiul art. 60 alin. (1) lit. e) din Legea privind azilul în Republica Moldova, se

referă la avizul nr. 13/1471s din 24 august 2018 al Serviciului de Informații și

Securitate, în care se indică faptul că Mujdat Celebi prezintă pericol pentru

securitatea Republicii Moldova.

3

Circumstanța nominalizată nu a fost în vreun fel motivată în actul

administrativ, făcându-se doar trimitere la existența unui asemenea aviz emis de

Serviciul de Informații și Securitate. Obligativitatea motivării deciziei privind

respingerea cererii de azil nu este una formală, ci presupune depunerea diligenței din

partea autorității publice în vederea stabilirii și expunerii circumstanțelor de fapt

concrete ce au condus la emiterea unei asemenea decizii. Contrar celor invocate, a

considerat că autoritatea publică competentă omite să motiveze în mod

corespunzător excluderea lui Mujdat Celebi de la recunoașterea statutului de

refugiat, astfel, actul administrativ comportând un caracter ilegal și arbitrar.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din acțiune, Sevgi Celebi a solicitat

anularea deciziei Direcției azil și integrare nr. 64/18/DAI din 04 septembrie 2018

privind respingerea cererii de azil a lui Mujdat Celebi și obligarea Direcției azil și

integrare de a emite o decizie privind acordarea statutului de refugiat lui Mujdat

Celebi. (f.d. 35, vol. I)

Prin încheierea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova. (f.d. 115-116, vol. I)

Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Sevgi Celebi împotriva

Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea

deciziei Direcției azil și integrare nr. 64/18/DAI din 04 septembrie 2018 privind

respingerea cererii de azil a lui Mujdat Celebi și obligarea Direcției azil și integrare

de a emite o decizie privind acordarea statutului de refugiat lui Mujdat Celebi. (f.d.

173, 178-185, vol. I)

Sevgi Celebi, reprezentată de avocatul Nicolae Frumosu, a depus apel

nemotivat la data de 22 iulie 2020. La data de 14 septembrie 2020 avocatul Nicolae

Frumosu a recepționat hotărârea motivată a instanței de fond (f.d. 189, vol. I), iar la

data de 13 octombrie 2020 a depus apel motivat asupra hotărârii din 17 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Astfel, apelanta s-a conformat prevederilor

legale și a depus apelul în termen.

Prin decizia din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Sevgi Celebi. S-a casat hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de către Sevgi Celebi. S-a anulat decizia Direcției azil

și integrare din cadrul Biroului migrație și azil nr. 64/18 DAI din 04 septembrie 2018

privind respingerea cererii de azil a lui Mujdat Celebi și s-a obligat Direcția azil și

integrare din cadrul Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne să-i

acorde lui Mujdat Celebi statutul de refugiat. (f.d. 8, 9-19, vol. II)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova a contestat cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea într-un complet de judecători

cărora li s-a perfectat dreptul de acces la secretul de stat pentru a cerceta informația

4

deținută de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu grif secret

și care demonstrează pericolul care-l prezintă Mujdat Celebi pentru securitatea

statului. (f.d. 23, 33-34, 38-41, vol. I)

Recurentul a indicat că instanța de apel a fost informată despre existența

documentelor ce conțin informații atribuite la secret de stat, care au fost examinate

în calitate de probe în cadrul instanței de fond. Reprezentantul Serviciului de

Informații și Securitate al Republicii Moldova a expus disponibilitatea prezentării

completului de judecată a probelor respective, cu luare în considerație a exigențelor

Legii cu privire la secretul de stat nr. 245 din 27.11.2008, însă, completul de

judecători neavând perfectat accesul la secretul de stat nu a examinat nemijlocit

avizul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova și nici

înscrisurile ce conțin informații privind faptele calificate de către Serviciu ca

prezentând pericol pentru securitatea națională, făcând constatări ale circumstanțelor

cauzei, fără a examina de facto probele respective.

Instanța de recurs, cu referire la termenul de depunere a recursului reține că

conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 09 decembrie 2020.

La data de 29 decembrie 2020 Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova a expediat prin poșta electronică recursul nemotivat. (f.d. 22, 23, vol. II)

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„alexandrina.rotaru@justice.md” rezultă că la 25 ianuarie 2021, ora 09:48, Curtea

de Apel Chișinău a expediat în adresa Serviciului de Informații și Securitate al

Republicii Moldova la adresa de e-mail „sis@sis.md”, pentru notificare, decizia

motivată din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 27, vol. II)

La data de 02 februarie 2021 Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova a depus recurs motivat prin poștă electronică la Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, procedura de contestare a fost exercitată în termen. (f.d. 33-34, vol. II)

La 03 februarie 2021, 05 februarie 2021, 08 februarie 2021, 10 februarie 2021,

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Sevgi Celebi, avocatului Nicolae

Frumosu și Biroului migrație și azil copia recursului declarat de către Serviciul de

Informații și Securitate al Republicii Moldova. (f.d. 28, 36, 43, 44, 45, vol. II)

La data de 16 februarie 2021 Sevgi Celebi, reprezentată de avocatul Nicolae

Frumosu, a depus referință, solicitând respingerea recursului declarat de către

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, cu menținerea deciziei

instanței de fond.

Prin încheierea din 03 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova împotriva

5

deciziei din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a numit pentru

examinare în complet din 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele

recurentului Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova au fost

expuse cu suficientă claritate, iar intimata prin referința depusă și-a expus punctele

de vedere asupra litigiului.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar

și opiniile formulate de intimată în referința depusă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței

de apel, din considerentele ce urmează.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie, prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În conformitate cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Articolul 22 alin. (1) din Codul administrativ indică că autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată

este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile. (2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de

formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea

datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și

aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de

drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Cu referire la starea de fapt instanța de recurs a constatat că Mujdat Celebi,

cetățean al Turciei, născut la 25 aprilie 1972 în or. Uskudar, Turcia, de naționalitate

turc, la data de 06 aprilie 2018 s-a adresat către Direcția de azil și integrare din cadrul

Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne cu o cerere pentru

acordarea unei forme de protecție în Republica Moldova.

Mujdat Celebi, în susținerea identității sale a prezentat Direcției de azil și

6

integrare pașaportul național în original, seria xxxxx, eliberat la data de xxxxx și

valabil până la data de xxxxx. Totodată a prezentat permisul de ședere provizoriu nr.

xxxxx emis de către Biroul migrație și azil, eliberat la 20 septembrie 2017 și valabil

până la 21 septembrie 2018.

Prin decizia Direcției de azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil nr.

64/18/DAI din 04.09.2018 s-a respins cererea de azil a lui Mujdat Celebi, în temeiul

art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din

18.12.2008.

La data de 06 septembrie 2018 Mujdat Celebi, sub escortă, a fost îndepărtat de

pe teritoriul Republicii Moldova în Turcia, unde a fost plasat în arest.

La data de 10 octombrie 2018 Sevgi Celebi, soția lui Mujdat Celebi, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Biroului migrație și azil, prin care a solicitat

anularea deciziei Direcției azil și integrare nr. 64/18DAI din 04.09.2018 privind

respingerea cererii de azil a lui Mujdat Celebi.

Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Sevgi Celebi pe motiv că a

fost depusă de o persoană care nu are calitate de subiect de sesizare în contenciosul

administrativ, ori actul contestat îl vizează nemijlocit pe Mijdat Celebi. Sevgi Celebi

nefiind privată de dreptul său în temeiul prevederilor art. 51 din Legea privind azilul

în Republica Moldova, să înainteze cerere de azil, care se depune individual și

personal.

Totodată, instanța a stabilit că conform avizului și probelor prezentate de

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova Mujdat Celebi prezintă

pericol pentru securitatea statului, din care considerente decizia Direcției de azil și

integrare este legală și întemeiată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 09 decembrie 2020 a admis apelul

declarat de către Sevgi Celebi, a casat hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis cererea depusă

de către Sevgi Celebi. S-a anulat decizia Direcției azil și integrare din cadrul Biroului

migrație și azil nr. 64/18 DAI din 04 septembrie 2018 privind respingerea cererii de

azil a lui Mujdat Celebi și a obligat Direcția azil și integrare din cadrul Biroului

migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne să-i acorde lui Mujdat Celebi

statutul de refugiat.

Cu referire la dreptul reclamantei Sevgi Celebi de a contesta decizia Direcției

de azil și integrare nr. 64/18 DAI din 04 septembrie 2018 instanța a menționat că

prin prisma art. 34 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța poate fi

sesizată, printr-o cerere, de orice persoană fizică, care se pretinde victimă ale unei

încălcări, respectiv Sevgi Celebi poate pretinde la calitatea de „victimă”, fiind soția

solicitantului de acordare a statutului de refugiat, care a fost îndepărtat de pe

teritoriul Republicii Moldova înainte de a i se prezenta decizia de refuz de acordare

a azilului.

Instanța de apel a mai reținut că la examinarea cererii privind acordarea

statutului de refugiat, cât și în instanța de judecată nu au fost prezentate probe că

Mujdat Celebi prezintă pericol pentru securitatea statului, criticând avizul

7

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova ca fiind bazat exclusiv

pe informația parvenită din Republica Turcă, care nu poate constitui, în sine, temei

unic pentru a constata existența pericolului pentru securitatea națională.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău prin prisma criticilor aduse în recurs raportate la materialele dosarului și

opiniile expuse în referința intimatei, instanța de recurs constată neexaminarea

fondului litigiului de către instanța de apel prin neelucidarea tuturor circumstanțelor

importante speței, abținerea de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate

de părți, fapt care a generat emiterea unei hotărâri premature.

În speță, Colegiul lărgit reține că Mujdat Celebi a solicitat azil în Republica

Moldova, deoarece considera că dacă se va întoarce în Turcia va fi arestat și privat

de libertate pentru faptul că în luna decembrie 2017 la Judecătoria Belegi din Turcia

a fost deschis dosar penal unde figura și numele său. De asemenea, a menționat că

nefiind găsit acasă la părinții săi colaboratorii de poliție din Turcia au emis o decizie

privind interdicția de a părăsi țara. Tot în anul 2017 a fost înștiințat că pașaportul lui

era pierdut, în timp ce documentul se afla în posesia sa. Totodată, a indicat că în

Turcia nu există în sistem judecătoresc echitabil și din acest considerent există cazuri

multiple a arestărilor persoanelor care au viziuni politice diferite asupra regimului

Erdogan, fiind în arest femei cu copii, jurnaliști, profesori.

Direcția de azil și integrare din cadrul Biroului migrație și azil al Ministerului

Afacerilor Interne, prin decizia nr. 64/18/DAI din 04 septembrie 2018 a respins

cererea de azil al lui Mujdat Celebi în temeiul art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea privind

azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008, concluzionând că deși cererea

lui Mujdat Celebi, îndeplinește condițiile prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea

privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18.12.2008, totodată potrivit

avizului nr. 13/1471s din 24 august 2018 al Serviciului de Informații și Securitate al

Republicii Moldova solicitantul prezintă pericol pentru securitatea Republicii

Moldova și lui îi sunt aplicabile prevederile art. 18 alin. (2) lit. e) din Legea privind

azilul în Republica Moldova, motiv pentru care este exclus de la recunoașterea

statutului de refugiat.

În acest context Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a

înaintat Biroului migrație și azil opinia sa de specialitate cu propunerea de

neacordare a oricărei forme de protecție, pe motiv că acesta prezintă pericol pentru

securitatea Republicii Moldova.

Prin urmare, existența față de Mujdat Celebi a două criterii: unul de admitere a

statutului de refugiat prevăzut la art. 17 din Legea privind azilul în Republica

Moldova nr. 270 din 18.12.2008 și altul de excludere de la recunoașterea statutului

de refugiat indicat la art. 18 din legea menționată, obliga instanța de apel să cerceteze

probele, inclusiv cele cu caracter secret, pentru a pune în balanță, ce este decisiv,

securitatea statului sau respectarea drepturilor și a securității persoanei care a

solicitat azil.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată nu rezultă că materialele secrete ale

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova au fost cercetate și nu

rezultă acest fapt nici din conținutul deciziei Curții de Apel Chișinău.

8

Recurentul Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova pretinde

în recurs că a desfășurat un spectru de activități ca urmare a cărora a constatat că

Mujdat Celebi a desfășurat și existau indicii temeinice că intenționează să desfășoare

în continuare activități de natură să pună în pericol securitatea națională a Republicii

Moldova, pe când instanța de apel nici nu a pretins să cerceteze materialele secrete,

deși avea obligația, inclusiv din oficiu, să cerceteze starea de fapt, mai ales că și

avocatul reclamantei Sevgi Selebi avea perfectat acces la secretul de stat expres

pentru această cauză.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel prematur a ajuns la

concluzia privind admiterea cererii de chemare în judecată, în situația în care,

neavând perfectat dreptul de acces la secretul de stat, nu a examinat și nu a dat o

apreciere avizului nr. 13/1471s din 24 august 2018 al Serviciului de Informații și

Securitate al Republicii Moldova, în baza căruia Direcția azil și integrare a emis

decizia de respingere a cererii de azil a lui Mijdat Celebi, decizie care a fost

menținută de instanța de fond.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea din 11 iunie 2019 (cererea

nr. 42305/18) emisă în cauza Ozdil și alții vs Republica Moldova în pct. 65 al

hotărârii a notat că în contextul specific al măsurilor care afectează securitatea

națională, cerința previzibilității nu poate fi aceeași ca în multe alte domenii (a se

vedea Leander v. Suedia, 26 martie 1987, § 51, Seria A nr. 116).

Totodată, în pct. 68 al hotărârii din 11 iunie 2019 nu se neagă că în materie de

azil oricum sunt necesare procedurile contradictorii.

În pct. 70 al hotărârii Curtea Europeană a Drepturilor Omului a criticat

autoritățile Republicii Moldova pentru neprezentarea instanțelor naționale a notei

serviciului secret, care a servit drept motiv pentru expulzare, în particular, a

cetățeanului Mujdat Celebi.

În speță, la rejudecarea cauzei în ordine de apel Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova a fost disponibil să prezinte instanței de judecată

această notă, pe când instanța de apel a omis să solicite nota și să o cerceteze în

ședință, analizând-o în cumul cu alte probe.

Pe baza celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a cercetat deplin

starea de fapt, nu a solicitat probe suplimentare necesare examinării complete și

soluționării juste a litigiului, acțiuni, prin care a neglijat prevederile art. 219, 238

alin. (2) din Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Serviciul de Informații și

Securitate al Republicii Moldova, de a casa integral decizia din 09 decembrie 2020

9

a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, într-un complet de judecători care dețin dreptul de acces la secretul de stat.

În conformitate cu art. 247 și art. 248, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Serviciul de Informații și Securitate al

Republicii Moldova.

Se casează decizia din data de 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Sevgi Celebi împotriva Biroului migrație și azil al Ministerului Afacerilor

Interne, persoană terță Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova,

cu privire la anularea actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecători Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

10