3ra-277/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-277/21 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, Ș. Strarciuc, A. Curdov) Î N C H E I E R E 10 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Calcișcova&S”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Calcișcova&S” împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, persoana terță Primăria municipiului Ceadîr-Lunga cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Calcișcova&S” împotriva hotărârii din 05 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, c o n s t a t ă: La 09 iulie 2019 SRL „Calcișcova&S” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, a primit prescripția Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia nr. 38 din 16 aprilie 2019 privind demontarea panourilor de publicitare, ce se află la intersecția străzilor Lomonosov și Budjakskaia. Consideră că această prescripție este ilegală, contravine normelor imperative ale legii și urmează a fi anulată. A menționat că Primăria mun. Ceadîr-Lunga a emis dispoziția din 10 august 2018, prin care a refuzat prelungirea permisiunii pentru amplasarea panoului publicitar pe strada Lomonosov (lângă tipografie). A susținut că acest refuz a fost atacat în instanță, iar în prezent, cauza a fost transmisă judecătorului, care este specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ.

A afirmat că art. 15 alin. (2) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile, prevede că la cererea de formare a bunului imobil se anexează acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul și/sau al proprietarilor imobilelor adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea bunului imobil. A relevat că formarea unui astfel de obiect fără acordul deținătorului de drepturi asupra oricărui obiect adiacent, nu acordă dreptul Primăriei mun. Ceadîr-Lunga să refuze prelungirea permisiunii pentru amplasarea panoului publicitar, ceea ce, ulterior, va duce la demontarea acestuia și, în consecință, cauzarea prejudiciului SRL „Calcișcova&S”.

A invocat că conform art. 904 alin. (2) din Codul civil, la expirarea contractului de locațiune, locatarul are dreptul prioritar la încheierea contractului pe un nou termen dacă: și-a onorat anterior obligațiile contractuale; bunul se dă în locațiune pe un nou termen; este de acord cu noile condiții contractuale stabilite de locator. A declarat că a respectat toate condițiile prevăzute de norma de drept enunțată. A solicitat anularea ca fiind ilegală a prescripției Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia nr. 38 din 16 aprilie 2019 privind demontarea panourilor publicitare, ce se află în mun. Ceadîr-Lunga, la intersecția străzilor Lomonosov și Budjakskaia și interzicerea pârâtei de a întreprinde careva acțiuni în privința obiectului de publicitare menționat până la emiterea hotărârii judecătorești definitive.

Prin încheierea protocolară din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost atrasă în proces Primăria mun. Ceadîr-Lunga în calitate de persoană terță (f. d. 22, verso). Prin hotărârea din 05 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost respinsă acțiunea depusă de SRL „Calcișcova&S” împotriva Direcției de Poliție a UTA Găgăuzia, persoana terță Primăria mun. Ceadîr-Lunga cu privire la contestarea actului administrativ ca neîntemeiată (f. d. 49, 54-57). La 12 august 2020 SRL „Calcișcova&S” a depus apel împotriva hotărârii din 05 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul depus de SRL „Calcișcova&S” împotriva hotărârii din 05 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central (f. d. 93-100). Instanța de apel a considerat că, prima instanță a emis o hotărâre legală și întemeiată privind respingerea acțiunii depuse de SRL „Calcișcova&S” ca neîntemeiată. Apreciind argumentele cererii de apel, instanța de apel a menționat că apelul nu este bazat pe normele Codului administrativ. Apelanta s-a referit la articolele 360-365 Cod de procedură civilă, fără a indica temeiurile de drept pentru casarea sau modificarea hotărârii în instanța de apel. Instanța de apel a mai menționat că din 01 aprilie 2019 a fost adoptat Codul administrativ și acest litigiu de contencios administrativ urmează a fi examinat în conformitate cu normele acestuia.

Argumentul apelantei precum că poliția nu are nicio legătură cu această situație și nu are împuterniciri de a priva o persoană de dreptul de a plasa obiectul publicitar, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, deoarece conform art. 16 alin. (2) lit. a) Legii nr. 1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate, amplasarea publicității exterioare se admite cu autorizarea organului respectiv al administrației publice locale, coordonată în prealabil, conform procedurii ghișeului unic, cu subdiviziunea teritorială a Poliției Rutiere a Ministerului Afacerilor Interne. Conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 325 din 30 august 2002, a fost aprobat Regulamentul privind Serviciul Securitate a Circulației Rutiere al Poliției Rutiere a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Reieșind din prevederile pct. 4, 5, 56, 57 și 71 din Regulamentul menționat, instanța de apel a constatat că în atribuția colaboratorului Serviciului Securitate a Circulației Rutiere intră, de asemenea, și efectuarea controlului asupra respectării legislației Republicii Moldova, regulilor, standardelor și normelor tehnice în domeniul asigurării securității circulației rutiere, iar în caz dacă acțiunile sau inacțiunile persoanei au dus la abatere de la cerințele actelor normative de drept și (sau) a normelor tehnice în domeniul asigurării securității circulației rutiere, lucrătorul S.S.C.R. ia decizia de înmânare a raportului privind eliminarea neajunsurilor descoperite. Prin urmare, colaboratorul Serviciului Securitate a Circulației Rutiere, în cazul depistării faptului că acțiunile persoanei au dus la abaterea de la cerințele normelor tehnice în domeniul asigurării securității circulației rutiere, are atribuția de a priva de dreptul de a plasa obiectul publicitar.

Astfel, instanța de apel a considerat legală concluzia primei instanțe, privind faptul că conform rezultatelor studierii materialelor dosarului, precum și probelor prezentate de către părți, SRL „Calcișcova&S” de la început a încălcat procedura instalării și exploatării construcției, utilizată pentru amplasarea publicității exterioare (panoului publicitar) pe terenul agricol arendat, proprietate publică a mun. Ceadîr- Lunga, ce este alăturat direct la drumul public. Astfel, SRL „Calcișcova&S”, instalând panoul publicitar, ce pune în pericol securitatea circulației rutiere, s-a abătut de la cerințele normelor tehnice în domeniul asigurării securității circulației rutiere. Cele indicate la rîndul său și au servit drept temei în eliberarea de către Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a prescripției nr. 38 din 16 aprilie 2019 privind demontarea panoului publicitar, ce se află în mun.

Ceadîr-Lunga, intersecția străzilor Lomonosov și Budjakskaia, care a fost obligatorie pentru executare de către apelantă. Instanța de apel a menționat că nu poate lua în considerare ca temei pentru casarea hotărârii atacate, argumentul apelantei precum că nu există dreptul de a retrage unilateral permisiunea de a plasa dispozitivul publicitar, deoarece din partea Primăriei mun. Ceadîr-Lunga nu au parvenit careva pretenții de neexecutare din partea apelantei a contractului de locațiune, iar întreprinderea a respectat toate condițiile prevăzute de art. 904 alin. (2) din Codul civil.

Curtea de Apel a indicat că dreptul de posesie și folosință a bunului în cazurile concrete, prevăzute de legislație și în interesele obștești poate fi condiționat prin respectarea de către persoana cointeresată a cerințelor obligatorii, care în cazul din speță sunt cerințele de instalare a construcțiilor de publicitare lângă drumuri și străzi, care creează obstacole circulației rutiere și pune în pericol securitatea circulației. Astfel, efectuând controlul zilnic asupra condițiilor circulației și depistând neajunsuri, în cazul dat, a panoului publicitar la intersecția străzilor Lomonosov- budjakskaia, ce pune în pericol securitatea circulației rutiere, lucrătorul S.S.C.R.

și Serviciului de Supraveghere și Control al Circulației Rutiere (S.S.C.C.R.) ia măsuri operative de lichidare a neajunsurilor apărute în procesul de exploatare a drumurilor, care creează obstacole circulației rutiere și pune în pericol securitatea circulației, care în cazul dat a servit eliberarea prescripției privind demontarea panoului publicitar pentru evitarea consecințelor nefavorabile. La 23 noiembrie 2020 SRL „Calcișcova&S”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, a depus recurs împotriva deciziei din 05 noiembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt ilegale și nemotivate. A menționat că contractul de locațiune încheiat cu Primăria mun. Ceadîr-Lunga nu a fost reziliat, iar SRL „Calcișcova&S” a executat obligațiile sale de plată integral. A susținut că contractul de locațiune a fost încheiat inițial, anume cu scopul de a amplasa dispozitivul publicitar. Careva pretenții din partea Primăriei mun. Ceadîr- Lunga în privința executării acestui contract nu au parvenit. A susținut că nu este clar din ce cauză, în situația apărută, s-a implicat Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia, care a emis prescripția contestată pe motive de încălcare a regulilor de circulație rutieră și necoordonarea amplasării acestui dispozitiv.

A afirmat că nu este clar care reguli de circulație rutieră au fost încălcate și de ce organul de poliție a intervenit doar acum, peste 12 ani, de cînd a fost amplasat acest obiect. A declarat că intimata nu a prezentat informații de la Inspectoratul de Poliție Ceadîr-Lunga, privind coordonarea sau necoordonarea amplasării acestui obiect în momentul instalării. A invocat că în ședința de judecată a instanței de apel, reprezentantul poliției a confirmat faptul că la emiterea prescripției nici nu s-a solicitat astfel de informații, adică prescripția a fost emisă în baza insinuărilor și presupunerilor. Prin referința depusă la 10 februarie 2021 Direcția de Poliție a UTA Găgăuzia a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul relevă că Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 05 noiembrie 2020, fiind notificată recurentei la data de 17 decembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f. d. 112). Astfel, recursul depus la 23 decembrie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs mai reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten versus Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, hotărârea din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de SRL „Calcișcova&S”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, este inadmisibil. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Calcișcova&S”, reprezentată de avocatul Dmitri Chiseev, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan