2ra-175/21 — Anularea actelor, încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actelor, încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-175/21 — Anularea actelor, încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-175/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud: D.Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Panov, L.Pruteanu, I.Țurcan)
Î N C H E I E R E
10 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Irina Muntean și Svetlana
Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Irina
Muntean împotriva lui Constantin Cemîrtan, Valeriu Cemîrtan și Ana Cemîrtan,
intervenienți accesorii Svetlana Țurcan, Raisa Cosnicean și Elena Musteață cu privire
la anularea actelor juridice, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La data de 26 septembrie 2018, Irina Muntean a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Constantin Cemîrtan, Valeriu Cemîrtan și Ana Cemîrtan,
intervenienți accesorii Svetlana Țurcan, Raisa Cosnicean și Elena Musteață cu privire
la anularea actelor juridice, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 25 august 2017 a împrumutat lui
Constantin Cemîrtan suma de 17 000 de euro, în acest sens fiind întocmită și semnată
o recipisă, ultimul obligându-se să restituie împrumutul până la data de 25 august 2018.
Deoarece pârâtul nu a respectat obligația de a rambursa datoria la data stabilită în
recipisă, reclamanta este îndreptățită să-și revendice dreptul încălcat pe cale judiciară.
Până la depunerea cererii de chemare în judecată a mai făcut o tentativă de a
rezolva litigiul pe cale extrajudiciară acordând la cererea pârâtului un termen de plată
până la data de 31 august 2018.
Prin notificarea din 31 august 2018, a confirmat datoria, menționând că dispune
doar de o mie de euro, iar pentru restul sumei a solicitat un termen suplimentar.
Dat fiind faptul că banii împrumutați au fost oferiți cu termen de grație timp de
un an, iar scadența expiră la data de 25 august 2018, a fost oferit răspunsul din 3
septembrie 2018 prin care a solicitat garanții acceptabile de plată și garanți solidari,
inclusiv prin plata dobânzilor timp de 3 zile, pentru care nu a primit nici un răspuns.
1
Reieșind din istoricul hotărârilor definitive și irevocabile de care dispune pârâtul
la momentul înaintării acțiunii, a fost surprinsă să afle că de fapt este o specializare a
pârâtului de a lua cu împrumut bani și de a nu-și onora la timp executarea obligațiilor,
iar notificările sau alte discuții la temă, sunt doar pentru a tergiversa întoarcerea
împrumutului, unica formă de a apăra drepturile încălcate fiind prin intermediul
instanței de judecată.
Susține că pârâtul nu dispune de careva bunuri mobile, iar cota parte din unicul
bun imobil ce aparține pârâtului și anume casa de locuit din str. Xxxxxx Xxxxxxx xx,
ap. 4A, mun. Chișinău, cu suprafața de 41,4 m2, a fost donată tatălui acestuia Valeriu
Cemîrtan și mamei sale Ana Cemîrtan la data de 11 septembrie 2017, cu înscrierea
acesteia în Registrul bunurilor imobile la data de 15 septembrie 2017.
A relevat că banii au fost împrumutați de către pârât pentru a achita datoriile sale
conform titlurilor executorii în baza hotărârilor indicate supra, iar cea mai mare parte
a fost utilizată anume pentru reparația bunului imobil din str. Xxxxxx Xxxxxxx xx, ap.
4A, mun. Chișinău.
Deoarece pârâtul Constantin Cemîrtan, activează în calitate de pompier cu un
salariu de aproximativ 4 000 de lei lunar, în scopul simulării unui act juridic și a evita
răspunderea pentru banii împrumutați, în perioada negocierilor și stabilirii unui termen
exact pentru restituirea banilor împrumutați, a donat fictiv cota cei aparține din
imobilul din str. Xxxxxx Xxxxxxx xx, ap.4 A, mun. Chișinău, continuând să locuiască
acest imobil, fapt ce se confirmă prin viza de reședință care nu a fost schimbată și de
faptul că nu dispune de un alt loc de domiciliu și nici alte proprietăți.
A solicitat Irina Muntean anularea contractului de donație a cotei părți ce a
aparținut lui Constantin Cemîrtan înstrăinată în favoarea lui Valeriu Cemîrtan și Ana
Cemîrtan din bunul imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxx Xxxxxxx, xx, ap. 4A, cu
numărul cadastral 0100205.184.009, cu radierea înscrierii din 11 septembrie 2017
(0100/17/126942) și (0100/17/126950) data înregistrării 15 septembrie 2017; încasarea
din contul lui Constantin Cemîrtan în beneficiul Irinei Muntean a datoriei în sumă de
10 000 de euro; încasarea din contul lui Constantin Cemîrtan în beneficiul Irinei
Muntean a dobânzii de întârziere pentru perioada 26 august 2018 și până la data de 10
septembrie 2018 în sumă de 149,97 de euro și compensarea cheltuielilor de asistență
juridică.
Prin hotărârea din 4 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, acțiunea
a fost admisă parțial, s-a încasat din contul lui Constantin Cemîrtan în beneficiul Irinei
Muntean suma de 10 000 de euro cu titlu de datorie și a sumei de 2 646,52 de euro cu
titlu de dobândă de întârziere, suma de 10 498,26 de lei cu titlu de cheltuieli legate de
achitarea taxei de stat, 15 000 de lei cheltuieli de asistență juridică, cheltuieli poștale și
combustibil. În rest pretențiile Irinei Muntean cu privire la anularea actelor juridice,
încasarea cheltuielilor de asistență juridică, cheltuielilor poștale și pentru combustibil
în partea ce excede suma adjudecată se resping ca fiind neîntemeiate.
Prin decizia din 29 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Irina Muntean și intervenientul accesoriu Svetlana Țurcan și s-a menținut
hotărârea din 4 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.
La 3 decembrie 2020, Irina Muntean și Svetlana Țurcan, reprezentate de avocatul
Vitalie Malai au declarat recurs împotriva deciziei din 29 septembrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău.
În motivarea cererii de recurs au indicat că instanța de apel în mod arbitrar a dispus
2
examinarea cauzei în lipsa participanților la proces iar în decizie nu s-a expus asupra
tuturor motivelor invocate în cererea de apel
Au menționat că, instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele și nu a aplicat
corect legislația referitor la nulitatea contractului de donație.
Au solicitat Irina Muntean și Svetlana Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie
Malai admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe în partea respingerii acțiunii cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri
de admitere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.
Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării
referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 22 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Până la
examinarea cererii de recurs, intimații nu a depus referință.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de
Irina Muntean și Svetlana Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai în raport cu
materialele cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 septembrie 2020,
care a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 7 octombrie 2020.
Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată la data de 3 decembrie
2020 de către Irina Muntean și Svetlana Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai
în interiorul termenului legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Irina Muntean și Svetlana
Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
3
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Irina Muntean și Svetlana
Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentelor cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de judecată de
a reține existența temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) Cod de procedură civilă. În
atare condiții, conjunctura respectivă confirmă că marja de apreciere a instanței de
recurs nu a fost disproporționată cu obiectivele securității raporturilor juridice și bunei
administrări a justiției, după caz, s-a accentuat rolul instanței supreme de a interpreta
uniform legea și de a soluționa litigiile apărute în cadrul aplicării legilor, în raport cu
obiecțiile formulate în recurs. Deci, în opinia instanței, normele de drept nu au format
un obstacol care să afecteze esența dreptului recurentei de acces la instanță.
Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de articolul
6 parag. 1 din C.E.D.O., instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre
judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și de trăsăturile
speciale ale procedurii în ordine de recurs (a se vedea, inter alia, Latourniere vs Franța,
10 decembrie 2002, parag. 2; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag. 71 – 74).
4
În concepția instanței europene, articolul 6 parag. (1) nu impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind lipsit de șanse de succes (a se vedea, mutatis mutandis,
Kukkonen vs Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Papaioannou vs Grecia, 2
iunie 2016, parag. 45; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag. 46; Guelfucci vs
Franța, 3 iulie 2018, parag. 42 - 44). Aceste raționamente se transpun direct în cazul de
față, de vreme ce esența și temeiurile din recursul dedus judecății, inclusiv și
argumentele din el, nu sunt în stare să afecteze legalitatea deciziei atacate sau a
procedurii în ansamblu.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de
către Irina Muntean și Svetlana Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai,
urmează a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod
de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Irina Muntean și Svetlana
Țurcan, reprezentate de avocatul Vitalie Malai.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5