2ra-846/22 — incasarea datoriei, dobânzii de intirziere

2ra-846/22 — incasarea datoriei, dobânzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-846/22

(2-19107517-01-2ra-14062022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Mihaila, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de reprezentantul recurentei Ludmila Vezetiu,

avocatul Oleg Spânu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Vezetiu

împotriva lui Alexandru Balan cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de

întârziere,

împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de reprezentantul apelantului Alexandru Balan, avocatul

Adrian Cebotari, casată hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și încheierea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o nouă încheiere prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea

privind anularea încheierii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La data de 22 iunie 2018, Ludmila Vezetiu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexandru Balan cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de

întârziere.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că în temeiul recipisei din 01 iunie

2015 a împrumutat pârâtului Alexandru Balan, suma în mărime de 27 000 euro, până

la data de 23 iunie 2015.

A afirmat reclamanta că, pârâtul Alexandru Balan nu și-a onorat obligația

asumată, în termenul indicat nu s-a încadrat și toate încercările extrajudiciare de a

restitui împrumutul nu s-au soldat cu succes, motiv din care a recurs la mijloacele

juridice de apărare.

Totodată, reclamanta Ludmila Vezetiu a invocat că, pârâtul Alexandru Balan

urmează a fi obligat la plata dobânzii de întârziere exact cum statuează art. 619 Cod

civil.

A solicitat reclamanta Ludmila Vezetiu încasarea de la Alexandru Balan a

datoriei în mărime de 27 000 euro, dobânzii de întârziere în mărime de 16 491 euro

și 82 de cenți și cheltuielile de judecată.

1

Prin încheierea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Vezetiu împotriva lui Alexandru

Balan, a fost scoasă de pe rol, pe motiv că atât reclamanta Ludmila Vezetiu cât și

pârâtul Alexandru Balan, fiind citați legal, nu s-au prezentat la ședința de judecată

după a doua citare și nici nu au solicitat examinarea cauzei în absența lor.

Prin încheierea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost anulată încheierea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Vezetiu împotriva lui

Alexandru Balan.

S-a încasat din contul lui Alexandru Balan în beneficiul Ludmilei Vezetiu,

suma în mărime de 27 000 euro, cu titlu de datorie, dobânda de întârziere în mărime

de 16 491 euro și 82 de cenți, suma în mărime de 25 000 lei, cu titlu de taxă de stat,

suma în mărime de 10 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma în

mărime de 309 lei, cu titlu de cheltuieli de căutare a pârâtului.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 decembrie 2020,

Alexandru Balan, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari, a declarat apel împotriva

hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii menționate și pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de reprezentantul apelantului Alexandru Balan, avocatul Adrian

Cebotari.

S-a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

S-a casat încheierea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru privind anularea încheierii de scoatere de pe rol și s-a emis o nouă încheiere

prin care: cererea înaintată de Ludmila Vezetiu, prin intermediul avocatului Oleg

Spînu privind anularea încheierii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin care s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila

Vezetiu împotriva lui Alexandru Balan, s-a respins ca neîntemeiată.

La 12 mai 2022, reprezentantul recurentei Ludmila Vezetiu, avocatul Oleg

Spînu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii

primei instanțe din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Ca temei de drept, recurenta Ludmila Vezetiu, prin intermediul avocatului Oleg

Spînu, a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului, recurenta Ludmila Vezetiu, prin intermediul

avocatului Oleg Spînu a indicat că la examinarea cauzei civile, instanța de apel

examinând în ordine de apel a scos de pe rol cererea de chemare în judecată, aplicând

prevederile art. 267 lit. f) din Codul de procedură civilă, astfel și-a depășit limitele

examinării apelului.

De asemenea, recurenta Ludmila Vezetiu, prin intermediul avocatului Oleg

Spînu a invocat că, atât din conținutul cererii de apel cât și din cadrul ședinței de

2

judecată, nu se constată faptul că apelantul a solicitat anularea încheierii din 11

septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care s-a anulat încheierea

de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată.

Instanța de apel nu avea nici un temei legal de a anula încheierea din 11

septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar apelantul nici nu a avut o

asemenea cerință în solicitările sale din apel.

Totodată, recurenta Ludmila Vezetiu, prin intermediul avocatului Oleg Spînu,

a mai susținut că instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, prevăzut

de art. 26 alin. (2) din Codul de procedură civilă prin pronunțarea unei soluții, în afara

pretențiilor invocate de către parte.

Mai mult, în opinia recurentei Ludmila Vezetiu, instanța de apel, prin

pronunțarea unei decizii, în afara celor invocate de către apelant și reprezentantul

apelantului în apel, a lipsit partea adversă de dreptul de a-și expune opinia asupra

problemei de fapt, astfel, fiindu-i încălcat, dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 09 decembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 12 mai 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 10 martie 2022, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal,

conform scrisorii de însoțire (f.d. 214, 215, Vol. I), iar din materialele dosarului,

reiese că reprezentantul recurentei a recepționat decizia nominalizată, prin

intermediul serviciului poștal - la 16 martie 2022 (f.d. 3, Vol. II). Astfel, recursul este

declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 14 iunie 2022,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 12, Vol. II).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

Prin încheierea din 21 septembrie 2022 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

reprezentantul recurentei Ludmila Vezetiu, avocatul Oleg Spînu, a fost considerat

admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet din 5 judecători, în vederea

examinării fondului recursului.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători

examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

3

dovezi.

Conform art. 444 Cod de procedură civilă, prezentul recurs se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererea de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul întemeiat și urmează a fi admis cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Analizând materialele dosarului, instanța de recurs reține următoarele:

Din actele cauzei civile s-a stabilit că, la 22 iunie 2018, Ludmila Vezetiu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Balan cu privire la

încasarea datoriei și dobânzii de întârziere.

Prin încheierea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată depusă de Ludmila Vezetiu împotriva lui Alexandru Balan, a

fost scoasă de pe rol, pe motiv că atât reclamanta Ludmila Vezetiu cât și pârâtul

Alexandru Balan, fiind citați legal, nu s-au prezentat la ședința de judecată după a

doua citare și nici nu au solicitat examinarea cauzei în absența lor.

Prin încheierea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost anulată încheierea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a admis cererea de

chemare în judecată depusă de Ludmila Vezetiu împotriva lui Alexandru Balan.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 decembrie 2020,

Alexandru Balan, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari, a declarat apel.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

apelantul Alexandru Balan, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari, a ajuns la

concluzia admiterii cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 24 noiembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încheierii din 11 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind anularea încheierii de scoatere de pe rol

și emiterea unei noi încheieri prin care: cererea înaintată de Ludmila Vezetiu, prin

intermediul avocatului Oleg Spînu privind anularea încheierii din 17 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a scos de pe rol cererea de chemare

în judecată depusă de Ludmila Vezetiu împotriva lui Alexandru Balan, a respins-o ca

neîntemeiată.

Instanța de recurs reține că, soluția instanței de apel este eronată.

În conformitate cu art. 267 lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care părțile citate legal nu s-au

prezentat le ședința de judecată după a doua citare și nici nu au solicitat examinarea

cauzei în absența lor.

Prin prisma art. 268 alin. (4) din Codul de procedură civilă, la cererea

reclamantului sau a pârâtului, instanța poate anula încheierea privind scoaterea cererii

de pe rol emise în temeiul art. 267 lit. f) și g), dacă aceștia depun probe care să

4

confirme imposibilitatea prezentării lor în ședință de judecată și a înștiințării instanței.

Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

Cererea privind anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol se

soluționează în baza dosarului și a materialelor anexate la cerere, fără citarea

participanților la proces.

Instanța care examinează cererea poate dispune citarea participanților la proces

pentru a se pronunța cu privire la respectiva cerere.

Alin. (5) prevede că, încheierea judecătorească de respingere a cererii de

anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol poate fi atacată cu recurs.

Deci, dispoziția art. 268 alin. (5) din Codul de procedură civilă indică clar că,

doar încheierea de respingere a cererii de anulare a încheierii de scoatere a acțiunii de

pe rol poate fi atacată cu recurs, nu și admiterea cererii, fapt ce denotă că aceasta nu

se contestă nici odată cu fondul cauzei.

Colegiul conchide că, la 19 august 2020, reprezentantul reclamantei Ludmila

Vezetiu, avocatul Oleg Spînu a depus cerere privind anularea încheierii din 17 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de fond constatând temeinicia cererii, a admis-o și ca urmare, în

temeiul art. 268 alin. (4) din Codul de procedură civilă a anulat încheierea din 17 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Constatarea instanței de apel precum că, încheierea din 11 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru este neîntemeiată dat fiind faptul că instanța de

fond eronat a aplicat prevederile art. 267 lit. f) din Codul de procedură civilă - este

una greșită.

Or, analiza temeiurilor de anulare a încheierii de scoatere de pe rol a cererii de

chemare în judecată în baza art. 267 lit. f) din Codul de procedură civilă, a fost

verificată de instanța care a scos cererea de pe rol, adică de instanța de fond.

Totodată, instanța de recurs menționează că, instanța de fond în baza unui temei

legal a admis cererea de repunere pe rol a cauzei, or, în cererea depusă, reclamanta

Ludmila Vezetiu și reprezentantul acesteia, avocatul Oleg Spînu au invocat că la data

de 02 aprilie 2020 au fost în imposibilitate de a se prezenta la ședința de judecată

stabilită, din motiv că prin Hotărârea nr. 55 din 17 martie 2020 privind declararea

stării de urgență, cât și Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, a fost instituită starea de urgență, prin care a fost

suspendată activitatea instituțiilor, inclusiv și a instanțelor de judecată.

Art. 359 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stabilește că, încheierile

emise în primă instanță nu pot fi atacate cu apel decât o dată cu hotărârea, cu excepția

încheierilor care pot fi atacate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile specificate la

art. 423.

Apelul declarat împotriva hotărârii se consideră declarat și împotriva

încheierilor date în cauza respectivă, chiar dacă au fost emise după pronunțarea

hotărârii și dacă atacarea încheierii nu se menționează în cererea de apel.

Art. 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă, indică expres faptul că,

încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de

către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și

de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de

mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de

5

prezentul capitol.

Subsecvent, art. 373 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prevede că, în

limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Așadar, instanța de apel prin decizia din 09 decembrie 2021, nu s-a expus asupra

fondului cauzei, ci prin aplicarea eronată a art. 267 lit. f) din Codul de procedură

civilă a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei Ludmila Vezetiu, reprezentată de

avocatul Oleg Spînu privind anularea încheierii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru prin care s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată

din motiv că avocatul reclamantei nu a prezentat probe care să confirme

imposibilitatea prezentării sale în ședința de judecată din 17 iulie 2020.

Însă în virtutea caracterului devolutiv al apelului instanța de apel era obligată

să se expună pe marginea pretențiilor invocate de apelant în cererea de apel.

Or, reieșind din prevederile art.373 din Codul de procedură civilă, instanța de

apel, în limitele cererii de apel, verifică, temeinicia hotărârii atacate, referitor la

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii, în prima instanță.

În consecință, instanța de apel greșit a aplicat dispoziția art. 267 lit. f) din Codul

de procedură civilă, și astfel necercetând pe fond apelul, soluția care se impune, în

baza art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă de admitere a recursului.

Dispoziția art. 388 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează că,

săvârșirea altor încălcări decât cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casării

hotărârii numai dacă ele au dus sau au putut duce la soluționarea eronată a cauzei.

Colegiul menționează că, concluzia instanței de apel precum că, la caz este

aplicabilă dispoziția art. 359 alin. (2) din Codul de procedură civilă, este eronată.

Instanța de apel poate să se pronunțe din oficiu și asupra legalității încheierilor

date de prima instanță, chiar dacă nu se menționează în cererea de apel, numai asupra

acelor încheieri care fac imposibilă efectuarea unei noi judecări a fondului cauzei,

astfel că, în cazul în care în privința unor pretenții s-a emis o hotărâre în fond, iar în

privința altor pretenții concomitent, prin încheiere au fost scoase de pe rol sau

procesul a fost încetat.

Încheierea instanței de fond din 11 septembrie 2020, emisă în temeiul art.268

alin. (4) nu cade sub incidența normei art. 359 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Interpretarea la caz, în sensul normei menționate, reprezintă o încălcare a

principiului accesului liber la justiție prevăzut de art. 20 alin.(1) din Constituție, dar

și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Or, accesul liber la justiție se realizează prin îndeplinirea tuturor obligațiilor ce

reies atât din legislația națională cât și cea internațională, în care justițiabilii

beneficiază de drepturile și libertățile fundamentale prevăzute de lege.

În baza art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

În concluzie, instanța de apel nu a dat o calificare juridică corectă raportului

litigios, și ca urmare greșit a determinat norma aplicabilă la caz.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de

6

apel a casat încheierea din 11 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și ca urmare și hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, nu a examinat apelul în fond și nu s-a expus asupra fondului cauzei, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel

și de a trimite cauza în instanța de apel pentru judecarea apelului în fond.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de reprezentantul recurentei Ludmila Vezetiu,

avocatul Oleg Spânu.

Se casează decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ludmila Vezetiu împotriva lui

Alexandru Balan cu privire la încasarea datoriei și dobânzii de întârziere, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Galina Stratulat

7