3ra-199/21 — incalcarea dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-199/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu

în cauza de contencios administrativ Iurie grecu împotriva Primarului

satului Ciuciulea raionul Glodeni, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni

privind constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului

moral cauzat

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 03 februarie 2020, Grecu Iurie a înaintat acțiune în contencios

administrativ către Primarului satului Ciuciulea raionul Glodeni, Primăria satului

Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea faptului limitării accesului la

informație, repararea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la 02.01.2020 cu nr.1 a depus cerere către

Primarul s. Ciuciulea r-nul Glodeni prin care a solicitat să fie informat care

este suma bugetului local pentru anul 2020, care sunt taxele locale și cât constituie

în lei fiecare taxă locală în parte.

Indică că răspuns la informația solicitată a primit la data de 10 ianuarie

2020 cu nr. 41 de la Primarul satului Ciuciulea raionul Glodeni, Calistru Ilie

și secretarul interimar al Consiliului local Boghiu Vera, însă nu este de acord cu

acesta.

Prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care i-au îngrădit

dreptul la informații de interes public solicitat, astfel pricinuindu-i suferințe

morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean

al Republicii Moldova care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de

Constituția Republicii Moldova și alte legi.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.1 alin. (3), 15, 34

alin.(1), 53 alin.(1) al Constituției, art.2 lit. b) al Legii cu privire la accesul

la informație, art.16 alin.(1), 1398, 1423 din Codul civil.

1

În baza celor expuse reclamantul Grecu Iurie a solicitat constatarea

recunoașterii dreptului vătămat, sancționarea pârâților în baza art. 24 al Legii

privind accesul la informație, încasarea solidară a prejudiciului moral în mărime de

3000 lei.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central, acțiunea lui Iurie Grecu a fost respinsă drept neîntemeiată.

La 02 noiembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2020

a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 11 noiembrie 2020, cu respectarea

termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a prezentat motivarea

apelului.

Prin decizia din 22 decembrie 2020 Curții de Apel Bălți, a fost casată parțial

hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul central din 15 octombrie 2020 și emisă o

nouă decizie în partea casată, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva Primarului satului

Ciuciulea raionul Glodeni, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind

repararea prejudiciului moral. În rest, hotărîrea s-a menținut.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind incorectă concluzia primei instanțe referitoare la

netemeinicia acțiunii în partea ce ține de repararea prejudiciului moral, or, pretenția

respectivă nu poate constitui obiectul examinării la caz. Instanța de apel a

statuat că, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (4) Cod administrativ, dacă

prin cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea

privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în

procedură administrativă separată. Prin urmare, în speță nu s-a constatat existența

temeiurilor legale pentru examinarea în ordinea contenciosului administrativ a

pretenției reclamantului privind încasarea prejudiciului moral, cauzat prin

încălcarea dreptului de acces la informație, or, Grecu Iurie nici nu s-a adresat

cu o astfel de cerere către autoritatea publică emitentă în procedură

administrativă separată, astfel odată în plus se confirmă lipsa temeiului de

revendicare a încălcărilor, prin activitatea administrativă, prin prisma art. 17

Cod administrativ.

La 24 decembrie 2020, Iurie Grecu a declarat recurs împotriva deciziei din

22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 30 decembrie 2020, Iurie Grecu a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că instanța de apel nu s-a expus

complet, obiectiv și motivat pe marginea tuturor cerițelor expuse de apelant, astfel

fiindu-i încălcat dreptul garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului. Totodată, invocă faptul că instanța de apel critic și neobiectiv a dat

apreciere juridică greșită probelor anexate la dosar.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu

recurs.

2

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 22 decembrie 2020, fiind

notificată recurentului în data de 29 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea anexată la dosar (f.d.99). Astfel, recursul depus la 24 decembrie 2020 și

motivarea acestuia, depusă la 30 decembrie 2020, sînt în termen.

La 19 ianuarie 2021, în adresa intimaților primarul satului Ciuciulea raionul

Glodeni Ilie Calestru și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni, a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă

la momentul pronunțării prezentei încheieri, aceștia nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

3

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4