3ra-199/21 — incalcarea dreptului de acces la informatie

Dosarul nr. 3ra-199/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru) Î N C H E I E R E 03 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Grecu în cauza de contencios administrativ Iurie grecu împotriva Primarului satului Ciuciulea raionul Glodeni, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 03 februarie 2020, Grecu Iurie a înaintat acțiune în contencios administrativ către Primarului satului Ciuciulea raionul Glodeni, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind constatarea faptului limitării accesului la informație, repararea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la 02.01.2020 cu nr.1 a depus cerere către Primarul s. Ciuciulea r-nul Glodeni prin care a solicitat să fie informat care este suma bugetului local pentru anul 2020, care sunt taxele locale și cât constituie în lei fiecare taxă locală în parte. Indică că răspuns la informația solicitată a primit la data de 10 ianuarie 2020 cu nr. 41 de la Primarul satului Ciuciulea raionul Glodeni, Calistru Ilie și secretarul interimar al Consiliului local Boghiu Vera, însă nu este de acord cu acesta. Prejudiciul moral constă în acțiunile și inacțiunile pârâților, care i-au îngrădit dreptul la informații de interes public solicitat, astfel pricinuindu-i suferințe morale, totodată fiindu-i lezată onoarea și demnitatea în calitate de cetățean al Republicii Moldova care trebuie să beneficieze de drepturile garantate de Constituția Republicii Moldova și alte legi.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.1 alin. (3), 15, 34 alin.(1), 53 alin.(1) al Constituției, art.2 lit. b) al Legii cu privire la accesul la informație, art.16 alin.(1), 1398, 1423 din Codul civil. 1 În baza celor expuse reclamantul Grecu Iurie a solicitat constatarea recunoașterii dreptului vătămat, sancționarea pârâților în baza art. 24 al Legii privind accesul la informație, încasarea solidară a prejudiciului moral în mărime de 3000 lei. Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea lui Iurie Grecu a fost respinsă drept neîntemeiată. La 02 noiembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Iurie Grecu a depus apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la 11 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 22 decembrie 2020 Curții de Apel Bălți, a fost casată parțial hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul central din 15 octombrie 2020 și emisă o nouă decizie în partea casată, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Grecu Iurie împotriva Primarului satului Ciuciulea raionul Glodeni, Primăria satului Ciuciulea, raionul Glodeni privind repararea prejudiciului moral. În rest, hotărîrea s-a menținut. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind incorectă concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii în partea ce ține de repararea prejudiciului moral, or, pretenția respectivă nu poate constitui obiectul examinării la caz.

Instanța de apel a statuat că, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (4) Cod administrativ, dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată. Prin urmare, în speță nu s-a constatat existența temeiurilor legale pentru examinarea în ordinea contenciosului administrativ a pretenției reclamantului privind încasarea prejudiciului moral, cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație, or, Grecu Iurie nici nu s-a adresat cu o astfel de cerere către autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată, astfel odată în plus se confirmă lipsa temeiului de revendicare a încălcărilor, prin activitatea administrativă, prin prisma art. 17 Cod administrativ.

La 24 decembrie 2020, Iurie Grecu a declarat recurs împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți. La 30 decembrie 2020, Iurie Grecu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți. În susținerea recursului, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că instanța de apel nu s-a expus complet, obiectiv și motivat pe marginea tuturor cerițelor expuse de apelant, astfel fiindu-i încălcat dreptul garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, invocă faptul că instanța de apel critic și neobiectiv a dat apreciere juridică greșită probelor anexate la dosar.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. 2 În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 22 decembrie 2020, fiind notificată recurentului în data de 29 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.99). Astfel, recursul depus la 24 decembrie 2020 și motivarea acestuia, depusă la 30 decembrie 2020, sînt în termen. La 19 ianuarie 2021, în adresa intimaților primarul satului Ciuciulea raionul Glodeni Ilie Calestru și Primăria satului Ciuciulea raionul Glodeni, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la momentul pronunțării prezentei încheieri, aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Iurie Grecu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de 3 la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Iurie Grecu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Iurie Grecu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 4