3r-54/21 — anularea partiala a hotaririi comisiei de privatizare

Dosar nr. 3r-54/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A.Toderaș, E. Bejenaru) D E C I Z I E 24 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Primăriei mun.

Bălți și Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a municipiului Bălți privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de privatizare și excluderea din lista persoanelor, care au dreptul de a participa la privatizarea apartamentului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă : La data de 12 februarie 2018 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Bălți și Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a municipiului Bălți privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de privatizare și excluderea din lista persoanelor, care au dreptul de a participa la privatizarea apartamentului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central nu s- a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. 1 Prin încheierea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central s-a acceptat cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. Prin hotărîrea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

La data de 25 februarie 2019 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus apel împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Central, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă acțiunea. Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus de Luțic Elena, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. La data de 20 mai 2020 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a anulat încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a transmis prezenta cauză Curții de Apel Bălți, pentru examinare conform competenței jurisdicționale. Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La data de 19 ianuarie 2021 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, a depus recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu admiterea cererii de revizuire depusă împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În susținerea recursului Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a indicat, că nu este de acord cu încheierea contestată a instanței de apel. Recurenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a invocat, că instanța de apel și-a depășit vădi atribuțiile de serviciu și a interpretat abuziv și ilegal art.449 din Codul de procedură civilă.

A notat că instanța de apel a considerat că art.6 § 1 din Convenția Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019, nu pot servi temei de revizuire, prevăzut de art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Recurenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a menționat, că revizuirea a fost depusă în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, 2 în care s-a referit la Declarația din 08 iunie 2019 cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, în calitate de circumstanță, care a constatat că instituțiile de stat și de drept ale țârii au fost capturate, cetățenii Republicii Moldova sunt sufocați de corupție și controlul total asupra sistemului judecătoresc.

În opinia recurentei, instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit prevederile art.8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.14 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, articolele 1,6 și 41 din Convenția Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, articolele 1,4,7,20,116 și 120 din Constituția Republicii Moldova și Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.39 din 08 iunie 2019. În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 08 decembrie 2020, fiind notificată recurentei Elenei Luțic, prin intermediul oficiului poștal, la data de 14 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.23, vol.II). Astfel, recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, la data de 19 ianuarie 2021, este în termen (f.d.25, vol.II ). În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din materialele cauzei rezultă că la data de 20 mai 2020 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Central. Prin încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc. Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a anulat încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a transmis prezenta cauză Curții de Apel Bălți pentru examinare conform competenței jurisdicționale.

Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a conchis că circumstanțele noi invocate de revizuentă, nu se pretează art. 449 lit. b) din legea procesual-civilă, deoarece nu au tangență cu circumstanțele de fapt și de 3 drept ale litigiului și, pe cale de consecință, nu au importanță esențială pentru soluționarea cauzei, neavând putere decisivă asupra concluziei instanței de apel. Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Iar, în conformitate cu art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Actele cauzei denotă incontestabil faptul că Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a invocat drept temei de revizuire adoptarea la 08 iunie 2019, de către Parlamentul Republicii Moldova, a Hotărîrii nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, menționând că este o circumstanță esențială a cauzei, care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentei. Instanța de recurs menționează, că Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova stabilește numai politicile în domeniu și nicidecum nu ocolirea normei legale și încălcarea procedurilor legale.

La acest capitol instanța de recurs reiterează, că din conținutul Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova rezultă, că aceasta stabilește politicile decapturării și dezoligarhizării statului, iar politicile necesită a fi realizate anume în baza normelor legale. Politicile argumentează modificări intense în legislație, dar nu încălcarea normelor de drept. La acest capitol se va remarca, că în condițiile statului de drept nicio autoritate publică nu se poate ascunde după Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova și aceasta nu poate să constituie argument de nerespectare a principiului legalității, avînd în vedere că ea are doar o conotație strict politică și nici într-un caz forța unui act normativ.

Mai mult ca atât, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv a statului Republica Moldova, nu poate fi cu aplicare directă și excepțională, deoarece în art. 121 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, în temeiul căruia aceasta a fost adoptată, se indică direct că Declarația cu privire la 4 recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova nu deține forța unui act normativ. Or, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea, iar actele cu caracter politic nu au putere de lege.

Aplicarea în speță a unui act cu caracter exclusiv politic, contravine principiului statului de drept, statuat în preambulul Convenției Europene Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit căruia principiul statului de drept este „un element al patrimoniului spiritual comun al statelor membre ale Consiliului Europei” și se referă la Convenție în ansamblu. Acest principiu al statului de drept a fundamentat, în special, cerința stabilită de Curte privind protecția adecvată împotriva ingerințelor arbitrare ale puterii publice. Tot aici, instanța mai consideră necesar a menționa, că obiectivele Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova țin de eliberarea statului capturat prin acțiunile concrete ce nu țin de situația în cauza dedusă judecății.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, circumstanțele noi invocate de revizuentă, nu se pretează art. 449 lit. b) din legea procesual-civilă, deoarece nu au tangență cu circumstanțele de fapt și de drept ale litigiului și, pe cale de consecință, nu au importanță esențială pentru soluționarea cauzei, neavând putere decisivă asupra concluziei instanței de apel. În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată, că instanța de apel corect a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

Instanța de recurs menționează, că argumentele aduse de către recurenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc nu se pretează art. 449 lit. b) din legea procesual-civilă, deoarece adoptarea la 08 iunie 2019, de către Parlamentul Republicii Moldova a Hotărîrii nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu constituie circumstanță sau faptă esențială a cauzei și, în principiu, nu poate constitui temei de revizuire. Prin urmare, condițiile redeschiderii procesului, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă în prezenta cauză, nu sunt întrunite.

Instanța de recurs notează că, în situația în care cererea de revizuire corespunde cerințelor legale ca formă și este bazată pe unul din temeiurile prevăzute de lege, pentru ca ea să fie admisă și în consecință, prin actul de dispoziție a instanței să fie desființată o hotărâre irevocabilă, ea urmează a fi depusă în termen. Or, în prealabil, se impune obligația instanței de revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 Cod de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, § 109, Eugenia și Doina Duca c. Moldovei, 3 martie 2009, § 41, Lipcan c. Moldovei, ibidem, §17).

5 De altfel, această cerință este stabilită de către legiuitor și corespunde exigențelor Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care proclamă ca fiind un principiu asigurarea securității raporturilor juridice (a se vedea Brumărescu c. României, [GC] nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999- VII; Roșca c. Moldovei, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005). Sub acest aspect, Colegiul notează, că în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție, în special în cauzele, care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005, § 52-58; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, § 38-44; Istrate c. Moldovei, 13 iunie 2006, § 46-61, Lipcan c. Moldovei, 17 decembrie 2013, § 17- 21). Din materialele dosarului se observă că Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Central, la data de 20 mai 2020. Conform prevederilor art.450 lit.b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior,

dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b). Din cererea de revizuire reiese, că revizuenta a depus cererea de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în temeiul prevederilor art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, invocând drept temei de revizuire adoptarea la data de 08 iunie 2019 a Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova. Astfel, revizuenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, depunând cererea de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Central, abia la data de 20 mai 2020, a omis termenul de depunere a cererii de revizuire, prevăzut la art. 450 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc sunt neîntemeiate și declarative, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

6 Se menține încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic împotriva Primăriei mun. Bălți și Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a municipiului Bălți privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de privatizare și excluderea din lista persoanelor, care au dreptul de a participa la privatizarea apartamentului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Victor Burduh Nina Vascan 7