3r-54/21 — anularea partiala a hotaririi comisiei de privatizare

3r-54/21 — anularea partiala a hotaririi comisiei de privatizare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-54/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A.Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva Primăriei mun.

Bălți și Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a municipiului Bălți privind

anularea parțială a hotărârii Comisiei de privatizare și excluderea din lista

persoanelor, care au dreptul de a participa la privatizarea apartamentului, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin

care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic,

împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La data de 12 februarie 2018 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Bălți și

Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a municipiului Bălți privind anularea

parțială a hotărârii Comisiei de privatizare și excluderea din lista persoanelor, care

au dreptul de a participa la privatizarea apartamentului, repararea prejudiciului moral

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central nu s-

a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Elena Luțic, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

1

Prin încheierea din 1 martie 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Central s-a acceptat

cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc.

Prin hotărîrea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc.

La data de 25 februarie 2019 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus apel împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți

sediul Central, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea

unei hotărâri noi, prin care să fie admisă acțiunea.

Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul depus

de Luțic Elena, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, împotriva hotărîrii din

25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc.

La data de 20 mai 2020 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

a depus cerere de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central.

Prin încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Elena Luțic, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a anulat încheierea

din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a transmis prezenta cauză

Curții de Apel Bălți, pentru examinare conform competenței jurisdicționale.

Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc împotriva hotărîrii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

La data de 19 ianuarie 2021 Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, a depus recurs împotriva încheierii din 08 decembrie 2020 a Curții de

Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel, cu

admiterea cererii de revizuire depusă împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În susținerea recursului Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc

a indicat, că nu este de acord cu încheierea contestată a instanței de apel.

Recurenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a invocat, că

instanța de apel și-a depășit vădi atribuțiile de serviciu și a interpretat abuziv și

ilegal art.449 din Codul de procedură civilă.

A notat că instanța de apel a considerat că art.6 § 1 din Convenția Europeană

Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Hotărîrea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 08 iunie 2019, nu pot servi temei de

revizuire, prevăzut de art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Recurenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a menționat,

că revizuirea a fost depusă în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă,

2

în care s-a referit la Declarația din 08 iunie 2019 cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova, în calitate de circumstanță, care a

constatat că instituțiile de stat și de drept ale țârii au fost capturate, cetățenii

Republicii Moldova sunt sufocați de corupție și controlul total asupra sistemului

judecătoresc.

În opinia recurentei, instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit

prevederile art.8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.14 din Pactul

Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, articolele 1,6 și 41 din

Convenția Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, articolele 1,4,7,20,116 și 120 din Constituția Republicii Moldova și

Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.39 din 08 iunie 2019.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 08 decembrie

2020, fiind notificată recurentei Elenei Luțic, prin intermediul oficiului poștal, la

data de 14 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate, anexat la materialele cauzei (f.d.23, vol.II).

Astfel, recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc, la data de 19 ianuarie 2021, este în termen (f.d.25, vol.II ).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la data de 20 mai 2020 Elena Luțic,

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire a hotărârii din

25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Central.

Prin încheierea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă Elena Luțic, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc.

Prin decizia din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a anulat încheierea

din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a transmis prezenta cauză

Curții de Apel Bălți pentru examinare conform competenței jurisdicționale.

Prin încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, împotriva hotărîrii din

25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a

conchis că circumstanțele noi invocate de revizuentă, nu se pretează art. 449 lit. b)

din legea procesual-civilă, deoarece nu au tangență cu circumstanțele de fapt și de

3

drept ale litigiului și, pe cale de consecință, nu au importanță esențială pentru

soluționarea cauzei, neavând putere decisivă asupra concluziei instanței de apel.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Iar, în conformitate cu art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, revizuirea

se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Actele cauzei denotă incontestabil faptul că Elena Luțic, reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc a invocat drept temei de revizuire adoptarea la 08 iunie

2019, de către Parlamentul Republicii Moldova, a Hotărîrii nr. 39, prin care a fost

adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului

Republica Moldova, menționând că este o circumstanță esențială a cauzei, care nu a

fost și nu a putut fi cunoscută revizuentei.

Instanța de recurs menționează, că Declarația cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova stabilește numai politicile în

domeniu și nicidecum nu ocolirea normei legale și încălcarea procedurilor legale.

La acest capitol instanța de recurs reiterează, că din conținutul Declarației cu

privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova rezultă, că

aceasta stabilește politicile decapturării și dezoligarhizării statului, iar politicile

necesită a fi realizate anume în baza normelor legale. Politicile argumentează

modificări intense în legislație, dar nu încălcarea normelor de drept.

La acest capitol se va remarca, că în condițiile statului de drept nicio autoritate

publică nu se poate ascunde după Declarația cu privire la recunoașterea caracterului

captiv al statului Republica Moldova și aceasta nu poate să constituie argument de

nerespectare a principiului legalității, avînd în vedere că ea are doar o conotație strict

politică și nici într-un caz forța unui act normativ.

Mai mult ca atât, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din

08 iunie 2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului

captiv a statului Republica Moldova, nu poate fi cu aplicare directă și excepțională,

deoarece în art. 121 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova,

în temeiul căruia aceasta a fost adoptată, se indică direct că Declarația cu privire la

4

recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova nu deține forța unui

act normativ. Or, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor

administrative individuale și normative, realizate de autoritățile publice în regim de

putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea,

iar actele cu caracter politic nu au putere de lege. Aplicarea în speță a unui act cu

caracter exclusiv politic, contravine principiului statului de drept, statuat în

preambulul Convenției Europene Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, potrivit căruia principiul statului de drept este „un

element al patrimoniului spiritual comun al statelor membre ale Consiliului Europei”

și se referă la Convenție în ansamblu. Acest principiu al statului de drept a

fundamentat, în special, cerința stabilită de Curte privind protecția adecvată

împotriva ingerințelor arbitrare ale puterii publice. Tot aici, instanța mai consideră

necesar a menționa, că obiectivele Declarației cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova țin de eliberarea statului capturat

prin acțiunile concrete ce nu țin de situația în cauza dedusă judecății.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, circumstanțele noi invocate de revizuentă, nu se pretează art.

449 lit. b) din legea procesual-civilă, deoarece nu au tangență cu circumstanțele de

fapt și de drept ale litigiului și, pe cale de consecință, nu au importanță esențială

pentru soluționarea cauzei, neavând putere decisivă asupra concluziei instanței de

apel.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată, că instanța de apel corect a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Elena Luțic, reprezentată

de avocatul Nicolae Daniliuc.

Instanța de recurs menționează, că argumentele aduse de către recurenta Elena

Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc nu se pretează art. 449 lit. b) din

legea procesual-civilă, deoarece adoptarea la 08 iunie 2019, de către Parlamentul

Republicii Moldova a Hotărîrii nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire

la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, nu constituie

circumstanță sau faptă esențială a cauzei și, în principiu, nu poate constitui temei de

revizuire.

Prin urmare, condițiile redeschiderii procesului, în temeiul art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă în prezenta cauză, nu sunt întrunite.

Instanța de recurs notează că, în situația în care cererea de revizuire corespunde

cerințelor legale ca formă și este bazată pe unul din temeiurile prevăzute de lege,

pentru ca ea să fie admisă și în consecință, prin actul de dispoziție a instanței să fie

desființată o hotărâre irevocabilă, ea urmează a fi depusă în termen.

Or, în prealabil, se impune obligația instanței de revizuire de a verifica

termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 Cod de procedură

civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, ibidem, § 109, Eugenia și Doina

Duca c. Moldovei, 3 martie 2009, § 41, Lipcan c. Moldovei, ibidem, §17).

5

De altfel, această cerință este stabilită de către legiuitor și corespunde

exigențelor Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care proclamă ca fiind un principiu asigurarea securității raporturilor

juridice (a se vedea Brumărescu c. României, [GC] nr. 28342/95, § 61, ECHR 1999-

VII; Roșca c. Moldovei, nr. 6267/02, § 24, 22 martie 2005).

Sub acest aspect, Colegiul notează, că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului

6 § 1 din Convenție, în special în cauzele, care ridicau probleme cu privire

la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2),

6 decembrie 2005, § 52-58; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, § 38-44; Istrate

c. Moldovei, 13 iunie 2006, § 46-61, Lipcan c. Moldovei, 17 decembrie 2013, § 17-

21).

Din materialele dosarului se observă că Elena Luțic, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc a depus cerere de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Bălți sediul Central, la data de 20 mai 2020.

Conform prevederilor art.450 lit.b) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat

cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu

puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii

irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).

Din cererea de revizuire reiese, că revizuenta a depus cererea de revizuire a

hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central în temeiul

prevederilor art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, invocând drept temei de

revizuire adoptarea la data de 08 iunie 2019 a Declarației cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova.

Astfel, revizuenta Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc,

depunând cererea de revizuire a hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți

sediul Central, abia la data de 20 mai 2020, a omis termenul de depunere a cererii

de revizuire, prevăzut la art. 450 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este legală, iar argumentele invocate de Elena Luțic, reprezentată de avocatul

Nicolae Daniliuc sunt neîntemeiate și declarative, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Elena Luțic, reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc.

6

Se menține încheierea din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Luțic

împotriva Primăriei mun. Bălți și Comisiei de privatizare a fondului de locuințe a

municipiului Bălți privind anularea parțială a hotărârii Comisiei de privatizare și

excluderea din lista persoanelor, care au dreptul de a participa la privatizarea

apartamentului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

7