3ra-1328/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1328/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1328/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Luțic reprezentată de

avocatul Nicolae Daniliuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Elena Luțic împotriva Primăriei municipiului Bălți și Comisiei de privatizare a

fondului de locuințe a municipiului Bălți cu privire la contestarea actului

administrativ, excluderea din listă a persoanelor care au dreptul de a participa la

privatizarea apartamentului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Elena Luțic împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 12 februarie 2018 Elena Luțic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei municipiului Bălți și Comisiei de privatizare a fondului de

locuințe a municipiului Bălți cu privire la contestarea actului administrativ,

excluderea din listă a persoanelor care au dreptul de a participa la privatizarea

apartamentului, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin decizia Comisiei de

privatizare a fondului de locuințe a mun. Bălți nr. 92 din 19 mai 2017 atât ei, cât și

membrilor familiei sale, li s-a permis privatizarea apartamentului nr.100, amplasat

pe str. xxxxx, mun. Bălți.

Prin scrisoarea din 25 mai 2017 a fost informată de către Primarul interimar al

mun. Bălți, că pentru a finaliza privatizarea apartamentului dat urmează să achite

suma de 68 652,23 lei.

Astfel, la 24 octombrie 2017 avocatul ei, Nicolae Daniliuc s-a adresat cu o

cerere către Primăria mun. Bălți și Comisia de privatizare a fondului de locuințe a

mun. Bălți, prin care a solicitat informație suplimentară despre suma de 68652,23

1

lei, pe care urmează să o achite pentru privatizarea apartamentului nr.100, amplasat

pe str. xxxxx, mun. Bălți.

Prin scrisoarea din 5 decembrie 2017 a Primarului interimar al mun. Bălți, i-a

fost comunicat faptul că din motiv că la privatizarea apartamentului nominalizat a

participat și Anna Șuldina, care anterior a mai participat la privatizarea

apartamentului nr. 38, amplasat pe str. xxxxx, mun. Bălți, urmează să achite integral

cota-parte a sa la un preț comercial, stabilit de Guvern la momentul privatizării.

A mai relatat că la 12 decembrie 2017, avocatul Nicolae Daniliuc s-a adresat

cu o cerere prealabilă către Primăria mun. Bălți și Comisia de privatizare a fondului

de locuințe a mun. Bălți, prin care a solicitat de a o exclude pe Anna Șuldina din

lista persoanelor care au participat la privatizarea apartamentului nr.100, amplasat

pe str. xxxxx, mun. Bălți, din motiv că aceasta a decedat încă la 6 ianuarie 2012 și

nu poate să participe la privatizarea apartamentului respectiv.

A susținut că procesul de privatizare a apartamentului menționat nu s-a finalizat

și se va finaliza numai odată cu întocmirea și semnarea contractului de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a apartamentului în proprietate privată, semnat de

toate persoanele care au avut dreptul să participe la privatizarea apartamentului,

autentificat notarial și înregistrat la OCT mun. Bălți, așa cum prevede art. 12 alin.(1)

al Legii privatizării fondului de locuințe nr.1324 din 10 martie 1993.

La cererea prealabilă din 12 decembrie 2017, nu a aprimit răspuns.

Reclamanta a indicat că prin refuzul Primăriei mun. Bălti și a Comisiei de

privatizare a fondului de locuințe a mun. Bălți de a modifica hotărârea nr. 92 din 16

mai 2017 a Comisiei de privatizare a fondului de locuințe mun. Bălți și a o exclude

pe Anna Șuldina din lista persoanelor care participă la privatizarea apartamentului

nr.100, amplasat pe str. xxxxx, mun. Bălți, i-a fost violat dreptul la proprietate,

garantat de art. 1 al Primului Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin încălcarea dreptului la proprietate i-a fost cauzat și un prejudiciu moral,

iar o satisfacție echitabilă a prejudiciului cauzat pentru încălcarea dreptului la

proprietate în sensul art. 41 din Convenție, va constitui suma de 30 000 lei.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 1 alin. (2) din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 12 alin. (1)

din Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993.

A solicitat anularea parțială a hotărârii nr. 92 din 16 mai 2017 a Comisiei de

privatizare a fondului de locuințe a municipiului Bălți, cu excluderea Annei Șuldina

din lista persoanelor care au dreptul de a participa la privatizarea apartamentului

nr.100, amplasat pe str. xxxxx, mun. Bălți, încasarea în mod solidar de la Primăria

municipiului Bălți și Comisia de privatizare a fondului de locuințe a municipiului

Bălți a sumei de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea

dreptului și sumei de 6000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea

de chemare în judecată depusă a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 22 februarie 2019, Elena Luțic a declarat apel împotriva hotărârii din 25

ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

2

Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Elena Luțic împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a menționat că cererea Elenei Luțic prin care a

solicitat permisiunea de a privatiza apartamentul litigios, a fost admisă, iar costul

apartamentului s-a stabilit în baza datelor inventarierii fondului de locuințe, la data

efectuării calculelor și urmare, a fost transmis în proprietate privată cetățenilor

Republicii Moldova apartamentele municipale, în limita normelor stabilite de Legea

privatizării fondului de locuințe, inclusiv și Elenei Luțic, care urma să achite suma

de 67 972,50 de lei, însă aceasta nu a finalizat procedura de privatizare a

apartamentului.

Corespunzător, instanța de apel a respins argumentul apelantei precum că

contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a apartamentului nu va putea

fi semnat de mama acesteia, care este decedată, deoarece contractul se încheie cu

chiriașul principal, în cazul dat Elena Luțic, iar potrivit art. 11 alin. (6) din Legea nr.

1324 din 10 februarie 1993, comisia decide pozitiv privatizarea locuinței în

condițiile inițiale la momentul depunerii cererii și în cazul când unul din membrii

familiei a decedat în decursul examinării documentelor prezentate la comisie.

Instanța de apel a reținut că la momentul examinării documentelor pentru

privatizarea apartamentului, mama Elenei Luțic era în viață și repectiv la calculul

costului apartamentului, s-a luat în considerație că Anna Șuldina, anterior a mai

participat la privatizarea altui apartament.

În consecință, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 13 septembrie 2019 Elena Luțic reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc,

a depus recurs împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și interpretate

eronat normele de drept material.

A relatat că nu a avut loc în niciun fel privatizarea apartamentului din litigiu și

nu este clar cine și în ce mod a stabilit lista persoanelor care ar fi participat la

privatizare.

La fel, a declarat că instanța de fond a încălcat flagrant propria încheiere cu

privire la obligarea intimaților de a prezenta înscrisurile, iar concluziile expuse în

hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, însă în pofida acestor

împrejurări, instanța de apel a respins apelul fără a invoca vre-un motiv concret.

Recurentul a solicitat repunerea în termen a cererii de recurs, admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

3

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Elena

Luțic reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art.434.

Articolul 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost pronunțată în

condițiile Codului administrativ, în vigoare din 1 aprilie 2019.

Astfel, în conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 25 iunie 2019.

În acest sens, din materialele dosarului rezultă că atât recurenta Elena Luțic, cât

și avocatul acesteia Daniliuc Nicolae, au recepționat decizia din 25 iunie 2019 a

Curții de Apel Bălți în data de 25 iulie 2019, ceea ce se confirmă prin avizele de

recepție a scrisorilor recomandate (f.d.1188, 190).

Cu toate acestea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că cererea de recurs a fost depusă de către Elena

Luțic reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc la 13 septembrie 2019, respectiv cu

omiterea termenului de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

4

Argumentul avocatului Nicolae Daniliuc precum că în perioada 12 iulie 2019-

31 august 2019, s-a aflat în concediu anual de odihnă în afara țării, nu poate fi reținut

în sensul considerării recursului în termen, deoarece după cum s-a stabilit

materialele dosarului cu certitudine atestă că decizia instanței de apel a fost notificată

prin poștă cu scrisoare recomandată la 25 iulie 2019, iar recurenții urmau să

întreprindă toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile sale de acces la

instanță.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că în conformitate cu art. 75 alin. (4) Cod de procedură

civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale

sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate

de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În acestă ordine de idei, se atestă că, recursul depus de către Elena Luțic

reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 25 iunie 2019 a

Curții de Apel Bălți, este depus cu omiterea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, motiv pentru care survin consecințele nefavorabile prevăzute de

normele de drept procedural, urmând astfel a fi declarat inadmisibil.

Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea împrejurări, se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că, art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

Spaniei, în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Elena Luțic reprezentată de avocatul Nicolae

Daniliuc.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. b), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

5

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Elena Luțic reprezentată de avocatul Nicolae Daniliuc, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6