3ra-1578/18 — anularea actului administrativ constatarea ilegalitatii refuzului

3ra-1578/18 — anularea actului administrativ constatarea ilegalitatii refuzului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-1578/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud. N.Costaș)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, N. Chirca, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Eremciuc și

Irina Eremciuc împotriva Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ

municipiul Bălți, Primăriei municipiului Bălți, intervenient Întreprinderea Municipală

„Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la anularea actului administrativ și

constatarea ilegalității refuzului,

împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarate de către Primăria municipiului Bălți și Consiliului municipal Bălți, a

fost casată hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți și a fost emisă o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

constată:

La data de 29 martie 2016 Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la obligarea

Comisiei municipale de Privatizare a fondului locativ al Consiliului municipal Bălți

la adoptarea actului administrativ prin care să fie permisă privatizarea apartamentului.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că Serghei Eremciuc, activând din

anul 2011 în cadrul ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, ca tânăr specialist a

depus cerere cu privire la eliberarea unui spațiu locativ pentru îmbunătățirea

condițiilor de trai. La 15 aprilie 2015 Comisia obștească pentru problemele locative

mun. Bălți, a fost admisă cererea lui Eremciuc Serghei privind atribuirea

apartamentului, iar ulterior, prin decizia Consiliului municipal Bălți nr.4/10 din 30

aprilie 2015 s-a aprobat cererea acestuia privind eliberarea apartamentului nr.32 din

str. Bulgară, 104, mun. Bălți.

Au menționat că prin dispoziția Primarului mun. Bălți nr.339 din 18 mai 2015

cu privire la eliberarea apartamentului, i-a fost eliberat ordinul cu nr. 000167 din 18

mai 2015 pentru apartamentul nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți cu spațiu

1

general de 28,0 m2 și cu spațiu locativ de 15,9 m2 , fiind înscriși și membrii familiei,

soția Irina Eremciuc cu copilul minor Nicolai Eremciuc.

Au susținut că la 24 iulie 2015 reclamantul Serghei Eremciuc a depus la ghișeul

unic al Primăriei mun. Bălti cerere cu privire la privatizarea apartamentului, anexând

setul de acte necesare care confirmă modul de obținere în folosință și posesie a

acestui spațiu locativ și timp de 7 luni de zile nu au primit nici un răspuns, până la

moment cererea reclamantului fiind spre examinare la comisia de privatizare.

Au invocat reclamanții că având în vedere expirarea esențială a termenului de

examinare a cererii depuse din 24 iulie 2015, în repetate rânduri s-au adresat

viceprimarului mun. Bălți, atât în formă verbală, cât și în formă scrisă (prin cererea

din 27 ianuarie 2016) solicitând comunicarea rezultatului și eliberarea Hotărârii

comisiei de privatizare privind privatizarea apartamentului din litigiu, însă, de fiecare

dată li se răspundea că se amână examinarea chestiunii date la altă ședință, iar prin

ultimul răspuns al viceprimarului mun. Bălți, Igor Șeremet, li s-a comunicat că

pachetul de documente privind privatizarea apartamentului a fost îndreptat spre

examinare la organele de drept pentru verificarea legalității repartizării

apartamentului.

Au afirmat că din conținutul răspunsului nr.E-519/127 din 12 martie 2016,

urmează că membrii comisiei de privatizare au careva suspiciuni cu privire la

legalitatea eliberării apartamentului în litigiu, ceea ce rezultă că cererea lor nu a fost

admisă și neîntemeiat respinsă, fapt ce nu poate fi pus în sarcina și în vina

reclamanților.

Au considerat situația în cauză ca o tergiversare a examinării cererii cu privire la

privatizarea apartamentului. Mai mult decât atât, Comisia municipală de privatizare a

fondului locativ a Consiliului municipal Bălți în răspunsurile sale nu face trimitere la

nici o normă de drept prin care ar putea face mai clare și transparente acțiunile sale și

așa spusele „dubii de legalitate”. Astfel, că tergiversarea examinării cererii depuse și

neîntemeiat respinse este vădit ilegală.

La data de 19 aprilie 2016 reclamanții au depus o cerere de concretizare a cererii

de chemare în judecată înaintând pretențiile sale împotriva Comisiei Municipale de

Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți, Consiliului municipal Bălți, Primăriei

mun. Bălți, solicitând obligarea pârâților în prezentarea originalelor sau copiilor

autentificate a Deciziei Consiliului municipal Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015 și

Dispoziției Primarului mun. Bălți nr.339 din 18 mai 2015 în limba de stat și în rusă, a

solicitat a considera ilegal refuzul din 12 martie 2016 nr. E-519/127 în soluționarea

cererii privind adoptarea deciziei asupra cazului de privatizare a apartamentului nr.

32 din str. Bulgară 104, mun. Bălți pe numele Serghei Eremciuc și Irinei Eremciuc,

cât și obligarea Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți și

Consiliul municipal Bălți în adoptarea actului administrativ, prin care să fie permisă

privatizarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți lui Serghei

Eremciuc și Irinei Eremciuc cu obligarea primarului mun. Bălți în încheierea

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în litigiu în

proprietate privată, în condițiile legii cu privire la privatizare.

Prin încheierea din 20 iulie 2016 a Judecătoriei Bălți în calitate de intervenient

accesoriu pe cauza dată a fost atrasă ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”.

2

La data de 08 februarie 2017 Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient ÎM

„Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că activând din anul 2011 în cadrul

ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, ca tânăr specialist a depus cerere cu

privire la eliberarea unui spațiu locativ pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. La 15

aprilie 2015 Comisia obștească pentru problemele locative mun. Bălți, a fost admisă

cererea lui Eremciuc Serghei privind atribuirea apartamentului, iar ulterior, prin

decizia Consiliului municipal Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015 s-a aprobat cererea

acestuia privind eliberarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți.

Prin dispoziția Primarului mun. Bălți nr.339 din 18 mai 2015 cu privire la

eliberarea apartamentului, i-a fost eliberat ordinul cu nr. 000167 din 18 mai 2015

pentru apartamentul nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți cu spațiu general de 28,0

m2 și cu spațiu locativ de 15,9 m2, fiind înscriși și membrii familiei, soția Irina

Eremciuc cu copilul minor Nicolai Eremciuc.

Au susținut că la 24 iulie 2015 reclamantul Serghei Eremciuc a depus la ghișeul

unic al Primăriei mun. Bălti cerere cu privire la privatizarea apartamentului, anexând

setul de acte necesare care confirmă modul de obținere în folosință și posesie a

acestui spațiu locativ însă examinarea cererii a fost tergiversată.

Au menționat că la data de 04 noiembrie 2016 Consiliul mun. Bălți a adoptat

decizia nr. 11/58 prin care a abrogat decizia Consiliului mun. Bălți nr. 4/10 din 30

aprilie 2015, cu privire la atribuirea apartamentului.

Au declarat că la data de 13 decembrie 2016 au expediat în adresa Consiliului

mun. Bălți cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei nr. 11/58 din 04 noiembrie

2016, însă prin răspunsul din data de 22 decembrie 2016 cererea a fost respinsă.

Au afirmat că la adoptarea deciziei 11/58 din 04 noiembrie 2016 nu a fost

asigurată participarea reclamanților la ședință. Astfel, fiind încălcate prevederile

Legii privind administrația publică locală.

Au considerat că Inspecția Financiară a mun. Bălți la emiterea actului privind

rezultatele inspectării financiare tematice la Primăria mun. Bălți din 20 iunie 2016,

privind încălcările depistate în procedura de atribuire a apartamentului nr. 32 din str.

Bulgară 104, lui Serghei Eremciuc indicat în clauza de emitere a deciziei nr. 11/58

din 04 noiembrie 2016, și-a depășit atribuțiile. Or, conform Hotărârii Guvernului nr.

1026 din 02 noiembrie 2010, cu privire la organizarea activității de inspectare

financiară are alte atribuții și nicidecum declanșarea unui control de legalitate a

actelor administrative ale consiliilor locale. Deoarece, această atribuție ține de

competența Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat care a și supus controlului

legalitatea deciziei nr. 4/10 din 30 aprilie 2015.

Au relatata că, ședința din 30 aprilie 2015 în care s-a adoptat decizia nr.4/10 s-a

petrecut în limba rusă, proiectele deciziilor au fost elaborate în limba rusă, dar apoi

traduse în limba de stat. Astfel anume în varianta română a deciziei s-a produs o

eroare de translare cu adăugare sintagmei „de serviciu”, care nu coincide cu varianta

originală a actului în limba rusă.

Au solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 11/58 din 04 noiembrie

2016, cu privire la abrogarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 4/10 din 30 aprilie

3

2015, cu privire la atribuirea apartamentului de serviciu nr. 32 din str. Bulgară, 104,

lui Serghei Eremciuc.

Prin încheierea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Eremciuc și Irina

Eremciuc împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient ÎM „Gospodăria Locativ

Comunală Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ și cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc

împotriva Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți,

Consiliului municipal Bălți, Primăriei mun. Bălți, cu privire la soluționarea cererii

privind adoptarea deciziei asupra cazului de privatizare a apartamentului nr. 32 din

str. Bulgară 104, mun. Bălți pe numele Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc, cât și

obligarea Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți și

Consiliul municipal Bălți în adoptarea actului administrativ, prin care să fie permisă

privatizarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți lui Serghei

Eremciuc și Irinei Eremciuc cu obligarea primarului mun. Bălți în încheierea

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în litigiu în

proprietate privată, în condițiile legii cu privire la privatizare au fost conexate într-un

singur proces.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

acțiunea depusă de Serghei Eremciuc și Irinei Eremciuc a fost admisă parțial. A fost

anulată decizia Consiliului mun. Bălți nr. 11/58 din 04 noiembrie 2016, cu privire la

abrogarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015, cu privire la

atribuirea apartamentului de serviciu nr. 32din str. Bulgară 104 lui Serghei Eremciuc.

A fost obligată Comisia Municipală de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți în

adoptarea deciziei cu privire la privatizarea apartamentului nr. 32 din str. Bulgară 104

mun. Bălți pe numele reclamanților, cu respectarea procedurii ulterioare prescrise de

lege, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat

de către Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți, a fost casată hotărârea din 31

octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii.

Instanța de apel respingând ca neîntemeiată pretenția reclamantului privind

obligarea Comisiei municipale de Privatizare a fondului locativ al Consiliului mun.

Bălți la adoptarea actului administrativ prin care să fie permisă privatizarea

apartamentului 32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți, și-a motivat concluzia prin faptul

că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv lista imobilelor ce nu pot fi vândute sau transmise

cu titlu gratuit, iar familiei Eremciuc i s-a atribuit apartament cu statut de serviciu,

privatizarea căruia este exclusă prin lege.

Cu referire la legalitatea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 11/58 din 04

noiembrie 2016, instanța de apel a reținut că conform art. 32 Codul cu privire la

locuințe, evidența cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit și

care lucrează la întreprinderi, în instituții, organizații, ce au un fond de locuințe și

construiesc locuințe sau participă prin cote la construcția de locuințe, se țin la locul de

muncă, iar la dorința lor și la locul de trai. La fel ca și dânșii sunt luați la evidență

4

cetățenii care nu mai lucrează la aceste întreprinderi, instituții, organizații în legătură

cu ieșirea la pensie.

Astfel, instanța de apel a constatat că ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”

nu dispune de un fond de locuințe propriu, pentru a duce evidența cetățenilor care au

nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit și care lucrează la întreprinderea

respectivă, dar are atribuții doar de deservire a fondului locativ, iar Serghei Eremciuc

și Irina Eremciuc nu s-au adresat cu cerere pentru îmbunătățirea condițiilor de trai la

organele Administrației publice locale din mun. Bălți, depunând cerere doar la locul

său de muncă ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”.

La data de 29 septembrie 2018 Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc au declarat

recurs împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a indicat că, decizia instanței de apel este pasibilă de a

fi casată, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

interpretat în mod eronat legea.

Au indicat că instanța de ape nu a stabilit cert și incontestabil statutul spațiului

locativ, or, din materialele cauzei nu este stabilit că imobilul din str. Bulgară, 104,

mun. Bălți a fost inclus în categoria locuințelor de serviciu.

Au considerat neîntemeiată argumentarea instanței de apel precum că apelanții

nu au fost înregistrați în lista persoanelor luate la evidență pentru îmbunătățirea

condițiilor de trai, or, potrivit art. 31 în coroborare cu art. 32 Codul cu privire la

locuințe, dînsul s-a conformat legii și a depus cerere de îmbunătățirea condițiilor de

trai la locul de muncă, iar legislația nu prevede obligativitatea de a depune cerere

anume la Primărie mun. Bălți.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 17 iulie 2018.

Recurenții au recepționat decizia contestată la data de 01 august 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 29 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

5

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Serghei Eremciuc și Irina

Eremciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

6

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7