3ra-1578/18 — anularea actului administrativ constatarea ilegalitatii refuzului

dosarul nr. 3ra-1578/18 prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud. N.Costaș) instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud. S. Procopciuc, N. Chirca, E. Grumeza) ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc împotriva Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ municipiul Bălți, Primăriei municipiului Bălți, intervenient Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la anularea actului administrativ și constatarea ilegalității refuzului, împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarate de către Primăria municipiului Bălți și Consiliului municipal Bălți, a fost casată hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, constată: La data de 29 martie 2016 Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Bălți cu privire la obligarea Comisiei municipale de Privatizare a fondului locativ al Consiliului municipal Bălți la adoptarea actului administrativ prin care să fie permisă privatizarea apartamentului.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că Serghei Eremciuc, activând din anul 2011 în cadrul ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, ca tânăr specialist a depus cerere cu privire la eliberarea unui spațiu locativ pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. La 15 aprilie 2015 Comisia obștească pentru problemele locative mun. Bălți, a fost admisă cererea lui Eremciuc Serghei privind atribuirea apartamentului, iar ulterior, prin decizia Consiliului municipal Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015 s-a aprobat cererea acestuia privind eliberarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți. Au menționat că prin dispoziția Primarului mun. Bălți nr.339 din 18 mai 2015 cu privire la eliberarea apartamentului, i-a fost eliberat ordinul cu nr. 000167 din 18 mai 2015 pentru apartamentul nr.32 din str. Bulgară, 104, mun.

Bălți cu spațiu 1 general de 28,0 m2 și cu spațiu locativ de 15,9 m2 , fiind înscriși și membrii familiei, soția Irina Eremciuc cu copilul minor Nicolai Eremciuc. Au susținut că la 24 iulie 2015 reclamantul Serghei Eremciuc a depus la ghișeul unic al Primăriei mun. Bălti cerere cu privire la privatizarea apartamentului, anexând setul de acte necesare care confirmă modul de obținere în folosință și posesie a acestui spațiu locativ și timp de 7 luni de zile nu au primit nici un răspuns, până la moment cererea reclamantului fiind spre examinare la comisia de privatizare. Au invocat reclamanții că având în vedere expirarea esențială a termenului de examinare a cererii depuse din 24 iulie 2015, în repetate rânduri s-au adresat viceprimarului mun.

Bălți, atât în formă verbală, cât și în formă scrisă (prin cererea din 27 ianuarie 2016) solicitând comunicarea rezultatului și eliberarea Hotărârii comisiei de privatizare privind privatizarea apartamentului din litigiu, însă, de fiecare dată li se răspundea că se amână examinarea chestiunii date la altă ședință, iar prin ultimul răspuns al viceprimarului mun. Bălți, Igor Șeremet, li s-a comunicat că pachetul de documente privind privatizarea apartamentului a fost îndreptat spre examinare la organele de drept pentru verificarea legalității repartizării apartamentului. Au afirmat că din conținutul răspunsului nr.E-519/127 din 12 martie 2016, urmează că membrii comisiei de privatizare au careva suspiciuni cu privire la legalitatea eliberării apartamentului în litigiu, ceea ce rezultă că cererea lor nu a fost admisă și neîntemeiat respinsă, fapt ce nu poate fi pus în sarcina și în vina reclamanților.

Au considerat situația în cauză ca o tergiversare a examinării cererii cu privire la privatizarea apartamentului. Mai mult decât atât, Comisia municipală de privatizare a fondului locativ a Consiliului municipal Bălți în răspunsurile sale nu face trimitere la nici o normă de drept prin care ar putea face mai clare și transparente acțiunile sale și așa spusele „dubii de legalitate”. Astfel, că tergiversarea examinării cererii depuse și neîntemeiat respinse este vădit ilegală. La data de 19 aprilie 2016 reclamanții au depus o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată înaintând pretențiile sale împotriva Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți, Consiliului municipal Bălți, Primăriei mun.

Bălți, solicitând obligarea pârâților în prezentarea originalelor sau copiilor autentificate a Deciziei Consiliului municipal Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015 și Dispoziției Primarului mun. Bălți nr.339 din 18 mai 2015 în limba de stat și în rusă, a solicitat a considera ilegal refuzul din 12 martie 2016 nr. E-519/127 în soluționarea cererii privind adoptarea deciziei asupra cazului de privatizare a apartamentului nr. 32 din str. Bulgară 104, mun. Bălți pe numele Serghei Eremciuc și Irinei Eremciuc, cât și obligarea Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți și Consiliul municipal Bălți în adoptarea actului administrativ, prin care să fie permisă privatizarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun.

Bălți lui Serghei Eremciuc și Irinei Eremciuc cu obligarea primarului mun. Bălți în încheierea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în litigiu în proprietate privată, în condițiile legii cu privire la privatizare. Prin încheierea din 20 iulie 2016 a Judecătoriei Bălți în calitate de intervenient accesoriu pe cauza dată a fost atrasă ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”. 2 La data de 08 februarie 2017 Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că activând din anul 2011 în cadrul ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, ca tânăr specialist a depus cerere cu privire la eliberarea unui spațiu locativ pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

La 15 aprilie 2015 Comisia obștească pentru problemele locative mun. Bălți, a fost admisă cererea lui Eremciuc Serghei privind atribuirea apartamentului, iar ulterior, prin decizia Consiliului municipal Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015 s-a aprobat cererea acestuia privind eliberarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți. Prin dispoziția Primarului mun. Bălți nr.339 din 18 mai 2015 cu privire la eliberarea apartamentului, i-a fost eliberat ordinul cu nr. 000167 din 18 mai 2015 pentru apartamentul nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți cu spațiu general de 28,0 m2 și cu spațiu locativ de 15,9 m2, fiind înscriși și membrii familiei, soția Irina Eremciuc cu copilul minor Nicolai Eremciuc.

Au susținut că la 24 iulie 2015 reclamantul Serghei Eremciuc a depus la ghișeul unic al Primăriei mun. Bălti cerere cu privire la privatizarea apartamentului, anexând setul de acte necesare care confirmă modul de obținere în folosință și posesie a acestui spațiu locativ însă examinarea cererii a fost tergiversată. Au menționat că la data de 04 noiembrie 2016 Consiliul mun. Bălți a adoptat decizia nr. 11/58 prin care a abrogat decizia Consiliului mun. Bălți nr. 4/10 din 30 aprilie 2015, cu privire la atribuirea apartamentului. Au declarat că la data de 13 decembrie 2016 au expediat în adresa Consiliului mun. Bălți cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei nr. 11/58 din 04 noiembrie 2016, însă prin răspunsul din data de 22 decembrie 2016 cererea a fost respinsă.

Au afirmat că la adoptarea deciziei 11/58 din 04 noiembrie 2016 nu a fost asigurată participarea reclamanților la ședință. Astfel, fiind încălcate prevederile Legii privind administrația publică locală. Au considerat că Inspecția Financiară a mun. Bălți la emiterea actului privind rezultatele inspectării financiare tematice la Primăria mun. Bălți din 20 iunie 2016, privind încălcările depistate în procedura de atribuire a apartamentului nr. 32 din str. Bulgară 104, lui Serghei Eremciuc indicat în clauza de emitere a deciziei nr. 11/58 din 04 noiembrie 2016, și-a depășit atribuțiile. Or, conform Hotărârii Guvernului nr. 1026 din 02 noiembrie 2010, cu privire la organizarea activității de inspectare financiară are alte atribuții și nicidecum declanșarea unui control de legalitate a actelor administrative ale consiliilor locale.

Deoarece, această atribuție ține de competența Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat care a și supus controlului legalitatea deciziei nr. 4/10 din 30 aprilie 2015. Au relatata că, ședința din 30 aprilie 2015 în care s-a adoptat decizia nr.4/10 s-a petrecut în limba rusă, proiectele deciziilor au fost elaborate în limba rusă, dar apoi traduse în limba de stat. Astfel anume în varianta română a deciziei s-a produs o eroare de translare cu adăugare sintagmei „de serviciu”, care nu coincide cu varianta originală a actului în limba rusă. Au solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 11/58 din 04 noiembrie 2016, cu privire la abrogarea deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 4/10 din 30 aprilie 3 2015, cu privire la atribuirea apartamentului de serviciu nr. 32 din str. Bulgară, 104, lui Serghei Eremciuc.

Prin încheierea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc împotriva Consiliului mun. Bălți, intervenient ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” cu privire la contestarea actului administrativ și cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc împotriva Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți, Consiliului municipal Bălți, Primăriei mun. Bălți, cu privire la soluționarea cererii privind adoptarea deciziei asupra cazului de privatizare a apartamentului nr. 32 din str. Bulgară 104, mun. Bălți pe numele Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc, cât și obligarea Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ mun.

Bălți și Consiliul municipal Bălți în adoptarea actului administrativ, prin care să fie permisă privatizarea apartamentului nr.32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți lui Serghei Eremciuc și Irinei Eremciuc cu obligarea primarului mun. Bălți în încheierea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în litigiu în proprietate privată, în condițiile legii cu privire la privatizare au fost conexate într-un singur proces. Prin hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea depusă de Serghei Eremciuc și Irinei Eremciuc a fost admisă parțial. A fost anulată decizia Consiliului mun. Bălți nr. 11/58 din 04 noiembrie 2016, cu privire la abrogarea deciziei Consiliului mun.

Bălți nr.4/10 din 30 aprilie 2015, cu privire la atribuirea apartamentului de serviciu nr. 32din str. Bulgară 104 lui Serghei Eremciuc. A fost obligată Comisia Municipală de Privatizare a Fondului Locativ mun. Bălți în adoptarea deciziei cu privire la privatizarea apartamentului nr. 32 din str. Bulgară 104 mun. Bălți pe numele reclamanților, cu respectarea procedurii ulterioare prescrise de lege, în rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de către Primăria mun. Bălți și Consiliul mun. Bălți, a fost casată hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Instanța de apel respingând ca neîntemeiată pretenția reclamantului privind obligarea Comisiei municipale de Privatizare a fondului locativ al Consiliului mun. Bălți la adoptarea actului administrativ prin care să fie permisă privatizarea apartamentului 32 din str. Bulgară, 104, mun. Bălți, și-a motivat concluzia prin faptul că, legiuitorul a prevăzut exhaustiv lista imobilelor ce nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit, iar familiei Eremciuc i s-a atribuit apartament cu statut de serviciu, privatizarea căruia este exclusă prin lege. Cu referire la legalitatea deciziei Consiliului mun.

Bălți nr. 11/58 din 04 noiembrie 2016, instanța de apel a reținut că conform art. 32 Codul cu privire la locuințe, evidența cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit și care lucrează la întreprinderi, în instituții, organizații, ce au un fond de locuințe și construiesc locuințe sau participă prin cote la construcția de locuințe, se țin la locul de muncă, iar la dorința lor și la locul de trai. La fel ca și dânșii sunt luați la evidență 4 cetățenii care nu mai lucrează la aceste întreprinderi, instituții, organizații în legătură cu ieșirea la pensie.

Astfel, instanța de apel a constatat că ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți” nu dispune de un fond de locuințe propriu, pentru a duce evidența cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit și care lucrează la întreprinderea respectivă, dar are atribuții doar de deservire a fondului locativ, iar Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc nu s-au adresat cu cerere pentru îmbunătățirea condițiilor de trai la organele Administrației publice locale din mun. Bălți, depunând cerere doar la locul său de muncă ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”. La data de 29 septembrie 2018 Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc au declarat recurs împotriva deciziei din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului s-a indicat că, decizia instanței de apel este pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Au indicat că instanța de ape nu a stabilit cert și incontestabil statutul spațiului locativ, or, din materialele cauzei nu este stabilit că imobilul din str. Bulgară, 104, mun. Bălți a fost inclus în categoria locuințelor de serviciu. Au considerat neîntemeiată argumentarea instanței de apel precum că apelanții nu au fost înregistrați în lista persoanelor luate la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, or, potrivit art. 31 în coroborare cu art. 32 Codul cu privire la locuințe, dînsul s-a conformat legii și a depus cerere de îmbunătățirea condițiilor de trai la locul de muncă, iar legislația nu prevede obligativitatea de a depune cerere anume la Primărie mun.

Bălți. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 17 iulie 2018. Recurenții au recepționat decizia contestată la data de 01 august 2018. Astfel, recursul, declarat la data de 29 septembrie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

5 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc, asemenea aspecte nu se regăsesc. 6 Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Serghei Eremciuc și Irina Eremciuc se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 7