3r-22/21 — repunerea in termen, obligarea operarii modificarilor in actul administrativ

Dosarul nr. 3r-22/2021 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (A. Arhip) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Ciugureanu, L. Popova, A. Minciuna) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (I. Sîrcu, O. Sternioală, M. Pitic) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna) D E C I Z I E 24 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul depus de Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Barbos Diana și Sîrbu Maria cu privire la repunerea în termen și obligarea operării modificărilor în actul administrativ, împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 20 aprilie 2016, Lavric Ion Vasile, Lavric Ion Ion și Sîrbu Maria au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Barbos Diana, cu privire la repunerea în termen și obligarea operării modificărilor în actul administrativ.

Pe parcursul examinării cauzei la cererea reclamanților Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion a fost atrasă în proces Maria Sîrbu în calitate de intervenient accesoriu. Au solicitat reclamanții repunerea în termenul de prescripție prevăzut pentru înaintarea acțiunii și obligarea Consiliului municipal Chișinău de a opera modificări în hotărârea Comisiei de privatizare a fondului de locuințe nr. 456 din 08 august 2002 prin excluderea Mariei Sîrbu și Dianei Barbos din lista persoanelor cu dreptul de a primi în proprietate la preț comercial apartamentul nr. X din str. XXX, mun. XXX, din motiv că nu locuiesc timp îndelungat în imobil. Prin hotărârea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 08 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion și menținută hotărârea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. 1 Prin încheierea din 14 iunie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion a fost declarat inadmisibil. La 20 octombrie 2020, Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion, au depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. La 08 decembrie 2020, Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion au depus recurs împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii cu trimiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, recurenții și-au exprimat dezacordul cu soluția instanței de revizuire, reiterând argumentele indicate în cererea de revizuire. Suplimentar au indicat că, pentru admiterea cererii de revizuire este relevant faptul că intervenientul accesoriu Bărbos Diana, din 28 septembrie 2012 este proprietară a cotei-părți a apartamentului nr. XX din blocul locativ nr. XX de pe bd. XXX, or. XXX, unde locuiește și în prezent. Consideră că, această circumstanță este importantă pentru soluționarea cauzei, însă nu a fost elucidată și constatată în perioada respectivă de soluționare a cauzei.

Menționează că, circumstanța respectivă nu a fost cunoscută anterior, deoarece intervenienții accesorii Bărbos Diana și Sîrbu Maria în perioada de soluționare a cauzei civile în instanțele de judecată au tăinuit această circumstanță importantă, ce nu a fost cunoscută și nu putea fi cunoscută de reclamanți în perioada respectivă. De asemenea, au indicat că, un al doilea temei privind revizuirea cauzei este argumentat prin copia autentificată a certificatului eliberat la 17 octombrie 2016 de către Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, o probă pertinentă ce nu a fost luată în considerație și nu a fost apreciată de către instanța de revizuire. În final, au relevat că, Lavric Ion Vasile în calitate de membru adult al familiei ce a locuit și locuiește în continuare în apartamentul aflat în litigiu, nu și-a exprimat acordul pentru privatizarea spațiului locativ de către cetățenele Sîrbu Maria și Bărbos Diana.

În corespundere cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Instanța de recurs atestă că Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion s-au conformat prevederilor legale și au respectat termenul prevăzut de art. 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Or, încheierea recurată a Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 25 noiembrie 2020, iar cererea de recurs a fost depusă la 08 decembrie 2020. Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. 2 Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurenți și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din motivele ce succed. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul. Instanța de recurs observă că Codul administrativ nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la art. 195 prevede că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. Cercetând starea fapt în baza materialelor dosarului, Colegiul constată că, în prezenta cauză obiectul revizuirii l-a constituit hotărârea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La fel, Colegiul atestă că Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion au întemeiat cererea de revizuire împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion împotriva hotărârii din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural. În acest context, cu referire la fondul revizuirii, instanța de recurs reține că în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege.

Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa. Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, Colegiul găsește necesar a menționa doar trăsăturile distinctive cauzei or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Așa fiind, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la 3 art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia. În sensul prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza cărora Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion și-au întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Colegiul menționează că circumstanțele nou-descoperite sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească două condiții esențiale și cumulative: 1) să existe anterior pronunțării hotărârii; 2) să-i devină cunoscută revizuentului ulterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite sau faptele esențiale ale cauzei, în sens procesual, trebuie să constituie obiect al probării existenței sau lipsei faptelor juridice privind apariția, modificarea sau stingerea raporturilor juridice. Respectiv, analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion nu au invocat careva circumstanțe plauzibile, nou descoperite, care pot constitui obiect al probației raporturilor juridico-publice supuse controlului legalității în prezenta cauză dintre Lavric Ion Vasile, Lavric Ion Ion și Consiliul municipal Chișinău, Direcția Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, terții Barbos Diana și Sîrbu Maria, care au importanță esențială pentru soluționarea disensiunii dedusă judecății, fiind în stare de a influența adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin hotărârea din 22 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2017 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2017. În acest context, instanța de recurs constată că, în cererea de recurs depusă de Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2020, recurentul expune aceleași argumente referitoare la legalitatea și temeinicia hotărârilor contestate și nu se referă explicit la dezacordul în legătură cu respingerea cererii de revizuire, iar argumentele și presupusele circumstanțe nou- descoperite invocate de către revizuienți nu pot fi încadrate în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Colegiul notează că, revizuirea este o cale de retractare și nu de reformare, așa fiind instanța de recurs examinează legalitatea și temeinicia hotărîrii în raport cu existența sau inexistența temeiurilor prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă și nu se expune repetat asupra fondului cauzei. În asemenea circumstanțe, Colegiul conchide că argumentele invocate de revizuienți nu constituie temei pentru redeschiderea procedurii judiciare. Cumulul ipotezelor relevate mai sus certifică în mod clar lipsa de substanță a recursului declarat de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion împotriva încheierii din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Circumstanța dată desprinde simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția 4 dată de instanța inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare atât a revizuirii, cât și a recursului.

Pertinentă cauzei Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate supra și având în vedere că încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă cu respectarea normelor de drept pertinente cauzei, iar recurenții nu a adus în fața instanței de recurs argumente întemeiate în sensul demonstrării ilegalității și netemeiniciei actului judecătoresc recurat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion și a menține încheierea instanței de revizuire.

Conform prevederilor articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion. Se menține încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Lavric Ion Vasile și Lavric Ion Ion împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Barbos Diana și Sîrbu Maria cu privire la repunerea în termen și obligarea operării modificărilor în actul administrativ.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 5