3ra-28/21 — anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ individual, achitarea pensiei restante, reexaminarea cuantumului pensiei si repararea prejudiciului material

3ra-28/21 — anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ individual, achitarea pensiei restante, reexaminarea cuantumului pensiei si repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-28/21

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (Gr. Cazacu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, V.Clima)

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursului depus de Sergiu Certan,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Certan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ individual,

achitarea pensiei restante, reexaminarea cuantumului pensiei și repararea

prejudiciului material,

împotriva deciziei din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

casat integral hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a emis o hotărâre nouă,

c o n s t a t ă:

La 20 octombrie 2018, Sergiu Certan, reprezentat de avocatul Ion Lunca a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ individual,

achitarea pensiei restante, reexaminarea cuantumului pensiei și repararea

prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul Sergiu Certan, reprezentat de avocatul Ion

Lunca a indicat, că la 17 aprilie 2014, i-a fost stabilit dreptul la pensie pentru limită

de vârstă, în cuantum de 4021,65 de lei, pentru un stagiu de cotizare de 26 ani,

realizat până la data de 01 ianuarie 1999 și pentru un stagiu de cotizare de 15,3 de

ani, după 01 ianuarie 1999, în total 41,3 de ani, fapt confirmat prin conținutul

deciziei nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale.

Reclamantul a menționat că la 21 octombrie 2014, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Râșcani, mun. Chișinău, a reexaminat, la solicitarea sa pensia stabilită, fiind

inclus venitul de la C.L. „Locuința Accesibilă” și respectiv pensia recalculată a

1

constituit 4043,96 de lei, iar ca urmare a indexărilor efectuate în perioada anilor

2015-2017, de la 01 aprilie 2017, a constituit suma de 5133,19 de lei.

Sergiu Certan a subliniat că la 11 mai 2017 a depus la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău cerere de reexaminare a pensiei, prin

care a solicitat repetat reexaminarea pensiei din data stabilirii inițiale, cu includerea

veniturilor, care nu au fost luate în calcul în limita plafoanelor stabilite de legislație

la stabilirea inițială a pensiei, după cum urmează: pentru anul 1999 suma de

12296,95 de lei; pentru anul 2000 suma de 10846,37 de lei; pentru anul 2001 suma

de 14 649,42 de lei; pentru anul 2002- 14085,96 de lei; pentru anul 2003 - 1280 de

lei; pentru anul 2005 suma de 4986,43 de lei; pentru anul 2006 suma de 12477,48

de lei; pentru anul 2007 suma de 16387,25 de lei; pentru anul 2008 suma de 13000

de lei; pentru anul 2009 suma de 22000 de lei; pentru anul 2010 suma de 24000

de lei; pentru anul 2011 suma de 24000 de lei; pentru anul 2012 suma de 106440,11

lei; pentru anul 2014 (lunile ianuarie-aprilie) suma de 23000 de lei, venituri

confirmate prin extrasele din contul personal al contribuabilului, deținute în baza de

date a Serviciului Fiscal.

Reclamantul a indicat că Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat

reexaminarea pensiei, invocând faptul că toate aceste venituri nu se regăsesc în baza

de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale, însă de la data inițială a stabilirii

pensiei, aceasta selectiv a inclus venitul din anumite perioade, fără a argumenta de

ce unele venituri au fost incluse, iar altele nu. Or, la 21 octombrie 2014, a fost

inclus venitul de la C.L. „Locuința Accesibilă”, fapt ce a condiționat majorarea

pensiei stabilite inițial.

Sergiu Certan a relatat că la 07 noiembrie 2017 a depus la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău cerere, prin care a solicitat

recalcularea pensiei cu includerea tuturor veniturilor din perioadele contributive.

Aici, reclamantul a susținut că a început să primească pensie în cuantum de

9936,69 de lei, în perioada decembrie 2017 - februarie 2018. Însă, ulterior nu a primit

pensia pentru luna martie 2018, iar la 21 aprilie 2018 a primit pensie pentru luna

martie 2018, deja în cuantum de doar 5291,45 de lei, fără să-i fie explicat motivul

reducerii acesteia.

Reclamantul a menționat că la 20 iunie 2018 a depus cerere prealabilă în adresa

Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea corectă a

pensiei, începând cu data inițială a stabilirii pensiei – 17 aprilie 2014, cu includerea

tuturor veniturilor din perioada contributivă anterioară dății inițiale de stabilire a

pensiei; compensarea tuturor sumelor reținute ilegal, începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei și recalcularea pensiei în baza tuturor veniturilor obținute după

stabilirea inițială a pensiei – 17 aprilie 2014 și până la emiterea hotărârii

judecătorești. Iar, prin scrisoarea nr. C-1353/18 din 20 iulie 2018, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a comunicat despre prelungirea termenului de examinare a

cererii prealabile, cu 30 de zile. Ulterior, prin scrisoarea nr. C-1353/18 din

20 august 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a comunicat despre

prelungirea termenului de examinare a cererii prealabile, cu încă 30 de zile.

Prin decizia nr.C-1353/18 din 20 septembrie 2018 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamantul Sergiu Certan a subliniat că în perioada 01 ianuarie 1999 –

01 ianuarie 2003, Legea bugetului asigurărilor sociale nu limita cuantumul

2

contribuțiilor lunare, care urmau a fi reținute de către angajator, reieșind din venitul

total, care era obținut de către salariat.

Astfel, deși în decizia nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale se menționează că s-au luat în calcul toate veniturile aferente

perioadei 01 ianuarie 1999-01 ianuarie 2003, faptul dat nu corespunde situației

factologice reale. Or, coroborând extrasul de pe contul personal a lui Sergiu Certan,

din baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale și extrasele din contul

personal al contribuabilului de la Serviciul Fiscal de Stat, se observă că la stabilirea

inițială a pensiei, pentru perioada 01 ianuarie 1999-01 ianuarie 2003, Casa Națională

de Asigurări Sociale nu a luat în calcul veniturile pentru anul 1999 în sumă de

12296,95 de lei; pentru anul 2000 în sumă de 10 846,37 lei; pentru anul 2001

în sumă de 14649,42 de lei; pentru anul 2002 în sumă de 14085,96 de lei.

La fel, Sergiu Certan a indicat că Legea bugetului asigurărilor sociale, stabilea

în art. 6 alin. (2), că pentru perioada 01 ianuarie 2003-01 ianuarie 2008, baza lunară

de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale de stat obligatorii, nu poate

depăși plafonul de 3 salarii medii lunare pe economie, prognozat pentru anul 2003

și aprobat de Guvern, iar pentru perioada 01 ianuarie 2008-01 aprilie 2014, baza

anuală de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale de stat obligatorii nu

va depăși suma de 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulțită la 12.

Acest fapt prezumă că indiferent de venitul lunar/anual al salariatului, contribuțiile,

care urmează a fi achitate de către acesta la bugetul asigurărilor sociale de stat, se

calculează reieșind din baza lunară a venitului plafonat, care nu poate fi mai mare

de 3, sau respectiv 5 salarii medii pe economie.

Reclamantul a invocat că în perioada 01 ianuarie 2003-01 ianuarie 2008, Legea

bugetului asigurărilor sociale a operat cu noțiunea de „bază lunară”, iar după

01 ianuarie 2008, a introdus noțiunea de „bază anuală”. Astfel, prin prevederile

menționate, după 01 ianuarie 2008, legea stabilește ca baza de calcul a contribuției

anuale, nu poate depăși 5 salarii medii lunare pe economie, înmulțit la 12. Respectiv,

mecanismul determinării plafonului bazei de calcul a contribuției la bugetul

asigurărilor sociale de stat, în perioadele 01 ianuarie 2003-01 ianuarie 2008 și

01 ianuarie 2008- 01 aprilie 2014 a fost același, cu unica diferență că inițial se indica

„bază lunară”, apoi „bază anuală”. Însă, în decizia nr. C-1353/18 din

20 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a constatat în mod eronat

că plafonul bazei de calcul a venitului, pentru perioada 01 ianuarie 2003 –

01 ianuarie 2008 nu se înmulțește cu 12, or, această perioadă stabilea o bază lunară.

Sergiu Certan a menționat că extrasul de pe contul personal de la Casa

Națională de Asigurări Sociale este contrar bazei de date a Serviciului Fiscal de Stat,

care atestă că deși contribuabilul Sergiu Certan a obținut anumite venituri, Casa

Națională de Asigurări Sociale nu le-a luat în calcul la stabilirea inițială a pensiei.

Mai mult, suma de 299449,97 de lei, care nu a fost inclusă în mod abuziv de

către Casa Națională de Asigurări Sociale în venitul ce stă la baza dreptului la pensie

stabilit inițial la 17 aprilie 2014, a fost calculată reieșind din plafonul bazei de calcul

a venitului pentru perioadele 01 ianuarie 2003 – 01 aprilie 2014.

Reclamantul a invocat că legea stabilește în mod explicit, că baza de calcul a

pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, iar

venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în

perioadele contributive - cotele de contribuții stabilite prin lege pentru aceste

perioade.

3

La fel, reclamantul a indicat că reexaminarea drepturilor la pensie este posibilă

atunci când circumstanțele nou apărute se referă la venitul asigurat, care a avut loc

până la acordarea drepturilor la pensie. La caz, aceste prevederi sunt aplicabile, or,

veniturile, care sunt invocate de către reclamant și care nu au fost incluse în baza de

calcul a pensiei de către Casa Națională de Asigurări Sociale, au existat până la

acordarea drepturilor la pensie. Astfel, argumentul Casei Naționale de Asigurări

Sociale vizavi de valorizarea pensiei, nu prezintă legătură cauzală cu cererea

reclamantului privind reexaminarea pensiei ținând cont de veniturile obținute după

stabilirea inițială a dreptului la pensie, or, acestea reprezintă mecanisme diferite, cu

particularități aparte.

Reclamantul Sergiu Certan a notat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu

poate motiva neachitarea integrală a pensiei în corespundere cu contribuțiile vărsate

la bugetul asigurărilor sociale de către contribuabil, prin invocarea faptului că baza

de date a acesteia nu reflectă anumite venituri, or, reclamantul nu este vinovat de

calculul greșit, care a fost realizat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Reclamantul a subliniat că, prin nesoluționarea în termen rezonabil a speței în

cauză de către Casa Națională de Asigurări Sociale, i-au fost cauzate suferințe

psihice, care s-au exprimat prin dispreț, indiferență din partea personalului pârâtei și

consideră echitabilă obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale la achitarea unei

compensații bănești în sumă de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciul moral cauzat.

Or, atitudinea disprețuitoare a personalului Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind refuzul de a calcula corect pensia reclamantului pentru limita de

vârstă și tergiversarea neîntemeiată de examinare a cererii de recalculare a acesteia,

în vederea neachitării sumelor de bani cuvenite și chiar, prin micșorarea nejustificată

a cuantumului pensiei, fără a fi informat în prealabil reclamantul justifică pe deplin

cuantumul sumei bănești cu titlu de prejudiciul moral.

Sergiu Certan, reprezentat de avocatul Ion Lunca a solicitat admiterea cererii

de chemare în judecată, anularea deciziei nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018 a

Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind emisă contrar legii, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să emită decizie privind recalcularea pensiei,

începând cu data inițială a stabilirii pensiei – 17 aprilie 2014, cu includerea tuturor

veniturilor din perioada contributivă anterioară datei inițiale de stabilire a pensiei, în

sumă de 299 449,97 lei, după cum urmează: anul 1999 - 12296,95 de lei; anul 2000

- 10846,37 de lei; anul 2001 - 14649,42 de lei; anul 2002 - 14 85,96 de lei; anul

2003 - 1280 de lei; anul 2005 - 4986,43 de lei; anul 2006 - 12477,48 de lei; anul

2007 - 16387,25 de lei; anul 2008 – 13000 de lei; anul 2009 – 22000 de lei; anul

2010 – 24000 de lei; anul 2011-24000 de lei; anul 2012-106440,11 lei; perioada

ianuarie-aprilie 2014 – 23000 de lei. Obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

să emită decizie privind achitarea în beneficiul lui Sergiu Certan, a tuturor sumelor

reținute ilegal, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei – 17 aprilie 2014 și până

la data emiterii hotărârii instanței de judecată. Obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să emită decizie privind reexaminarea pensiei lui Sergiu Certan,

cu includerea tuturor veniturilor obținute după stabilirea inițială a pensiei –

17 aprilie 2014 și până la data emiterii hotărârii instanței de judecată. Obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale la compensarea prejudiciului material cauzat

reclamantului, exprimat prin nesoluționarea în termen rezonabil a ilegalităților

comise de către pârât timp de aproximativ 4,5 ani în sumă de 100000 de lei.

4

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea s-a admis parțial. S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să recalculeze pensia lui Sergiu Certan, începând cu data inițială a stabilirii

pensiei – 17 aprilie 2014, cu includerea tuturor veniturilor din perioada contributivă

anterioară datei inițiale de stabilire a pensiei, pentru perioada anilor 1999- 2014,

lunile ianuarie-aprilie după cum urmează: pentru anul 1999 - 12296,95 de lei, anul

2000 - 10846,37 de lei, anul 2001 - 14649,42 de lei, anul 2002 - 14085,96 de lei,

anul 2003 – 1280 de lei, anul 2005 - 4986,43 de lei, anul 2006 - 12477,48 de lei,

anul 2007 - 16387,25 de lei, anul 2008 - 13000 de lei, anul 2009 - 22000 de lei, anul

2010 – 24000 de lei, anul 2011 – 24000 de lei, anul 2012 - 106440,11 lei, iar pentru

lunile ianuarie-aprilie 2014,– 23000 de lei. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Sergiu Certan pensia restantă începând cu

data de 17 aprilie 2014 pînă la data pronunțării hotărârii judecătorești din

17 octombrie 2019, raportată la veniturile obținute de reclamant după data stabilirii

pensiei din 17 aprilie 2014. În rest pretenția privind repararea prejudiciului material

în sumă de 100000 de lei, s-a respins ca neîntemeiată (f.d.127-130).

La 08 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

împotriva hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea lui Sergiu Certan să fie respinsă, ca fiind neîntemeiată (f.d.132).

Prin decizia din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și s-a emis

o nouă hotărâre prin care acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 161-171).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că reclamantul Sergiu Certan

pretinde neincluderea în calculul cuantumului pensiei sale a veniturilor realizate în

perioada anilor 1999 - 2012 și 2014 pentru lunile ianuarie- aprilie, specificate în

fișele de verificare a obligațiilor privind impozitul pe venit, întocmite de Serviciul

Fiscal de Stat.

Instanța de apel a invocat că Legea privind sistemul public de pensii

nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 prevede că baza de calcul al pensiei o constituie

venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la momentul

stabilirii pensiei. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor

plătite în perioadele contributive, cotele de contribuții stabilite prin lege pentru

aceste perioade și numărul total de luni de cotizare.

La fel, instanța de apel a menționat că din dispozițiile legale se deduce că

sistemul de calculare a pensiilor pentru limita de vârstă este axat în special pe

principiul contributivității, astfel încât baza de calcul a pensiei respective rezidă din

cumulul contribuțiilor realizate de către pensionar în timpul activității sale, în modul

stabilit de lege.

Instanța de apel a conchis că impozitul pe venit și contribuția de asigurări

sociale reprezintă două institute distincte, ce au geneză și scop diferit, prima fiind

determinată de legislația fiscală, constituind un impozit încasat din veniturile

realizate, iar secundul constituie o sumă, determinată de legislația ce reglementează

domeniul asigurărilor sociale, achitată de plătitorul contribuțiilor la bugetul

asigurărilor sociale de stat. Respectiv, informația prezentată de către Sergiu Certan

privind achitarea impozitelor pe venit în perioadele invocate, nu poate fi asimilată

plății contribuțiilor de asigurări sociale. Or, simpla mențiune în extrasele prezentate

5

se referă la faptul, că veniturile respective, din care a fost achitat impozitul pe venit,

își are sorgintea în salariu, nu confirmă că din aceste sume au fost achitate

corespunzător și contribuțiile de asigurări sociale.

Respectiv, instanța de apel a constatat că în speță nu se întrunesc temeiurile

legale pentru recalcularea pensiei lui Sergiu Certan cu includerea în calcul a

veniturilor corespunzătoare, astfel încât pretenția respectivă a intimatului urmează a

fi respinsă.

Subsecvent, a mai stabilit că la caz, nu există temeiuri pentru achitarea de către

Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Sergiu Certan a pensiei

restante, determinată după recalcularea acesteia din data dobândirii dreptului la

pensie, ca urmare a raportării la veniturile invocate de acesta, concluzie ce denotă și

lipsa temeiurilor legale pentru anularea deciziei apelantei nr. C- 1353/18 din

20 septembrie 2018.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neprobat argumentul intimatului

Sergiu Certan privind înregistrarea de către sistemul de evidentă personală, gestionat

de Casa Națională de Asigurări Sociale, a unor deficiențe în condițiile, în care

informația privind veniturile încasate de Sergiu Certan și impozitele pe venit achitate

de acesta, nu confirmă și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale.

Subsecvent, instanța de apel a invocat neîntrunirea cumulativă în speță a

elementelor constitutive ale răspunderii delictuale civile pentru atragerea răspunderii

materiale a Casei Naționale de Asigurări Sociale.

La data de 06 august 2020 Sergiu Certan a depus recurs împotriva deciziei din

20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii din 17 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurentul a menționat că veniturile pe care solicită să fie luate în considerare

la recalcularea pensiei, au fost venituri contributive obținute din raporturile de

muncă. Or, dintotdeauna Legea bugetului asigurărilor sociale de stat a impus

obligația angajatorului la achitarea salariului salariaților de a calcula, reține și achita

contribuțiile de asigurări sociale din numele acestora la bugetul de stat.

A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare că toate veniturile

pentru perioadele neincluse de către intimat la calcularea pensiei, sunt venituri

contributive obținute din salariu, iar conform legilor privind bugetul asigurărilor

sociale de stat, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată

de salariații asigurați, angajați prin contract individual de muncă, sau prin alte

contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestării de servicii, de persoanele

care desfășoară activitate în funcție electivă, sau sunt numite în autorități executive,

de notarii de stat, de judecători, de procurori, de avocații parlamentari, se stabilește

în proporție de diferite procente din salariu pentru fiecare an în parte.

Respectiv, nu poate fi acceptat argumentul instanței de apel precum că

veniturile indicate, din care a fost achitat impozitul pe venit, și care își au sorgintea

în salariu, nu ar confirma că din aceste sume au fost achitate corespunzător și

contribuțiile de asigurări sociale, întrucât acest argument contravine dispozițiilor

legale. Or, simpla invocare de către Casa Națională de Asigurări Sociale a faptului

6

că la dosarul personal al contribuabilului nu există informații, nu denotă nimic

altceva decît confirmarea de însăși intimată a faptului că sistemul său centralizat de

informație este defectuos și incomplet, care afectează grav interesele legitime ale

recurentului.

Mai mult, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a invocat doar

pretextul irelevant precum că baza de date a Serviciului Fiscal de Stat, este una

diferită de baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale, însă nu a oferit o

explicație și nici nu a prezentat drept probă actele primare (formele REV-2,

REV-5), care au servit temei legal de calculare a pensiei pentru limită de vârstă în

privința recurentului Sergiu Certan.

Sergiu Certan a subliniat că legea stabilește în mod foarte clar că, baza de calcul

a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate,

iar venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în

perioadele contributive - cotele de contribuții stabilite, prin lege pentru aceste

perioade, și nicidecum nu din cifre incluse ori neincluse într-o bază de date.

Recurentul a menționat că reexaminarea drepturilor la pensie este posibilă

atunci când circumstanțele noi apărute se referă la venitul asigurat, care a avut loc

până la acordarea drepturilor la pensie. Aceste prevederi sunt pe deplin aplicabile

speței, or, veniturile care sunt invocate de către Casa Națională de Asigurări Sociale

și care nu au fost incluse în baza de calcul a pensiei de către aceasta, sunt confirmate

prin extrasul de pe contul personal al contribuabilului, de la Serviciul Fiscal de Stat,

iar faptul că sistemul de evidență personală a Casei Naționale de Asigurări Sociale

prezintă anumite deficiențe și nu reflectă toate contribuțiile, care au fost efectiv

achitate, reprezintă o carență a cărei urmări se pun exclusiv pe seama statului.

La fel, recurentul a subliniat că toate cifrele din declarațiile persoanei fizice cu

privire la impozitul pe venit, ce le acumulează și le verifică Serviciul Fiscal de Stat

au la bază informațiile ce le prezintă angajatorii, și fiecare din aceste informații sunt

semnate de către directorul și contabilul-șef al întreprinderii, cu aplicarea ștampilei

întreprinderii, care conține în mod obligatoriu nu doar mărimea salariului achitat

contribuabilului respectiv, dar și mărimea contribuției de asigurări sociale de stat

achitate de către întreprindere pentru acest contribuabil. Deci, extrasele Serviciului

Fiscal de Stat anume prezintă probe documentare, certe și incontestabile ale

achitărilor efective ale contribuțiilor sociale de stat din veniturile contributive

(salariile) ale pensionarilor, confirmate atît de către persoanele cu funcții de

răspundere ale întreprinderilor respective cît și de către colaboratorii Serviciului

Fiscal de Stat, care le verifică.

Recurentul a indicat că în cadrul ședințelor de judecată avocatul Ion Lunca a

solicitat de la reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale să prezinte

informațiile de la întreprinderile la care a activat contribuabilul Sergiu Certan,

depuse la Serviciul Fiscal de Stat, unde sunt reflectate sumele salariilor și

contribuțiilor sociale de stat achitate de acesta, pentru a demonstra că în formele

REV-5 prezentate la Casa Națională de Asigurări Sociale aceste salarii și contribuții

sociale pentru toți angajații ai acestor întreprinderi sunt vizibile, însă nu și pentru

recurent.

Or, intimata urma nu să constate divergențele între extrasele Serviciului Fiscal

de Stat și formele REV-5 pentru Casa Națională de Asigurări Sociale, dar să clarifice

care sume urmau să fie efectiv achitate.

7

Recurentul Sergiu Certan a menționat că argumentul reprezentantului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, că la calcularea pensiei sale pentru perioada

decembrie 2017 - februarie 2018 în suma de 9 936,69 lei lunar, a fost admisă o eroare

de calcul este unul arbitrar, care nu se bazează pe niciun suport probatoriu. Or,

intimata nu a indicat cine a comis această greșeală și nici în ce constă ea. Mai mult,

Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat probe în acest sens, iar în

condițiile date instanța de apel nu a examinat obiectiv și complet litigiul dedus

judecății.

Totodată, recurentul a specificat că, prin decizia nr. 1353/18 din

20 septembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a dat curs cererii sale

privind reexaminarea dreptului la pensie, contrar prevederilor legale. Or, după

stabilirea inițială a dreptului la pensie - 17 aprilie 2014, Sergiu Certan deși este

pensionar, continuă să activeze în câmpul muncii, achitând contribuțiile

corespunzătoare la bugetul asigurărilor sociale de stat și prin urmare, beneficiază de

dreptul de a-i fi reexaminat cuantumul pensiei, care au fost realizate după stabilirea

inițială a dreptului la pensie, așa cum prevede textul legislativ prenotat.

Astfel, argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale vizavi de valorizarea

pensiei, nu prezintă legătură cauzală cu cererea lui Sergiu Certan privind

reexaminarea pensiei luând în considerare noile venituri obținute după stabilirea

inițială a dreptului la pensie, or, acestea reprezintă mecanisme diferite, cu

particularități aparte.

Mai mult, recurentul Sergiu Certan a invocat că dacă colaboratorii Casei

Naționale de Asigurări Sociale au comis greșeli la recalcularea pensiei în anul 2017,

intimata nu era în drept să-i reducă pensia cu 20% în scopul restituirii sumei achitate

în plus, deoarece greșeala aparține colaboratorilor Casei Naționale de Asigurări

Sociale. Or, conform Regulamentului privind modul de plată a pensiilor stabilite

în sistemul public de asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006, în cazul în care cheltuirea

nejustificată de mijloace la plata pensiilor sau alocațiilor a avut loc din vina

organului de asigurări sociale, persoana vinovată restituie în bugetul de asigurări

sociale de stat sumele plătite necuvenit, conform modalității prevăzute de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Astfel, recurentul a remarcat că intimata nu a avut niciun temei legal de a-1

obliga să restituie sumele de bani achitate, pe care le pretinde ca fiind calculate

incorect tot de colaboratorii Casei Naționale de Asigurări Sociale.

La fel, recurentul a invocat că nu trebuie să suporte consecințele nefaste a

faptului că baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale conține deficiențe și

nu reflectă în mod real toate veniturile, care au fost obținute de o anumită persoană

și pentru care s-au achitat contribuții, și nici nu poate fi silit să achite sumele ce

rezultă din greșelile angajaților intimatei.

Respectiv, Casa Națională de Asigurări Sociale nu poate să nu achite integral

pensia, în corespundere cu contribuțiile efectiv vărsate la bugetul asigurărilor sociale

de către contribuabil, prin simpla invocare a faptului că baza de date defectă a

acesteia nu reflectă anumite venituri.

Recurentul a subliniat că prevederile legale îi conferă dreptul să-și primească

întreaga pensie pentru toate perioadele neplătite în cuantum deplin de către

autoritatea competentă, având în vedere că ultimul nu poartă vina pentru calculul

greșit, care a fost realizat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

8

Mai mult, recurentul a invocat că în prezent angajatorii persoanei juridice

prezintă un formular nou de declarație de tip IPC18 către Serviciul Fiscal de Stat,

care cuprinde informații în privința tuturor salariaților, inclusiv privind cuantumul

contribuțiilor de asigurări sociale de către fiecare salariat și care ulterior se comunică

Casei Naționale de Asigurări Sociale de către Serviciul Fiscal de Stat.

La 17 octombrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la

cererea de recurs, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de

Sergiu Certan.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Din materialele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

la 20 mai 2020.

Decizia din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată

reprezentantului recurentului Sergiu Certan, avocatului Ion Lunca la data de

13 iulie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate

(f.d.173).

În aceste circumstanțe, recursul depus de Sergiu Certan la 06 august 2020, se

consideră depus în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Certan a considerat că

acesta este admisibil, motiv pentru care, prin încheierea din 04 noiembrie 2020 a fost

numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169–171.

9

Din înțelesul logico-juridic al art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

cert rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului de procedură civilă

cu cele din Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116

din 19 iulie 2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite

de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul administrativ,

în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Examinând temeiurile recursului depus de Sergiu Certan în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea

deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, din următoarele motive.

Din materialele cauzei se atestă că la 30 octombrie 2014 Sergiu Certan a depus

un demers la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Rîșcani, mun. Chișinău, în

care a indicat dezacordul cu răspunsul instituției nr. 6414 din 08 octombrie 2014 și

a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în calcul a tuturor sumelor din veniturile

salariale pe care le-a avut în perioada anilor 1999 – 2014, din care au fost achitate

taxe și impozite, confirmate de Inspectoratul Fiscal (f.d.83-84).

Prin Răspunsul nr. C – 1974/14 din 04 decembrie 2014, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a comunicat lui Sergiu Certan că urmare a prezentării de către

SRL „Locuința accesibilă” a datelor privind salarizarea sa pentru perioada

01 ianuarie 2014 – 31 martie 2014, care la stabilirea inițială a pensiei nu se regăsea

în contul personal, cuantumul pensiei sale a fost reexaminat începând cu

17 aprilie 2014, pe baza venitului mediu lunar asigurat de - 6402,46 de lei, și

constituie - 4043,96 lei (f.d.85-86).

La 07 septembrie 2017 Sergiu Certan a depus cerere prealabilă la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sect. Rîșcani, mun. Chișinău, prin care a solicitat

recalcularea pensiei cu includerea tuturor salariilor primite în anii 1999-2014 omise

în baza de date a instituției, dar care sunt confirmate, prin declarațiile de venit și

plata taxelor și impozitelor salariale la Inspectoratul Fiscal, prezentarea tuturor

datelor detaliate pe companiile, în care a activat în perioada menționată ce se conțin

10

în baza de date a instituției și recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, la situația

din 30 aprilie 2017 (actualmente 31 august 2017), în temeiul faptului că continuă să

activeze și achită taxe și impozite salariale (f.d.82).

La 04 mai 2018 Sergiu Certan a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

sect. Rîșcani, mun. Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat prezentarea

tuturor datelor detaliate privind veniturile sale în perioada de activitate 1999 – 2018

ce se conțin în baza de date a instituției, prezentarea calcului detaliat a mărimii

pensiei stabilite în sumă de 5291,45 lei pentru luna martie 2018, precum și motivarea

legală ce a stat la baza deciziei de anulare a pensiei în mărime de 9936,69 lei în

lunile decembrie 2017 – februarie 2018, recalcularea pensiei cu includerea în calcul

a tuturor salariilor primite în perioada 1999 – 2014, neincluse în mărime de

299449, 97 lei, compensarea pensiei neachitată nejustificat pentru anii 2014 - 2018,

precum și recalcularea pensiei pentru limită de vârstă la situația din 30 aprilie 2018

(f.d. 76-77). Iar, la 10 mai 2018 Sergiu Certan a depus supliment la cererea

prealabilă (f.d.78).

La 10 mai 2017, Sergiu Certan a înaintat către Casa Teritorială de Asigurări

Sociale sect. Rîșcani, mun. Chișinău un demers, prin care a solicitat recalcularea

pensiei cu includerea tuturor salariilor primite în anii 1999-2014, neincluse din baza

de date a instituției, dar care sunt confirmate, prin declarațiile de venit și plata taxelor

și impozitelor salariale la Inspectoratul Fiscal și prezentarea tuturor datelor detaliate

pe companiile în care a activat în perioada menționată, precum și a calculului pensiei

sale (f.d.80-81).

Prin răspunsul nr. 3000 din 07 iunie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale

i-a comunicat lui Sergiu Certan că reexaminarea pensiilor conform formulei noi, în

vigoare de la 01 aprilie 2017 al Legii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii, în legătură cu suplinirea conturilor persoanelor asigurate

se va efectua doar în cazul cînd acestea au avut loc după 01 aprilie 2017. Totodată,

a menționat că în cazul său, contul personal pentru anul 2012, de către compania de

asigurări SRL „SigurAsigur” a fost suplinit la data de 21 august 2014, prin urmare

nu există temei de a reexamina pensia în baza formulei noi (f.d. 79).

La 20 iunie 2018, Sergiu Certan a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale

un demers (cerere prealabilă), prin care a solicitat pedepsirea colaboratorilor Casei

Naționale de Asigurări Sociale ce se fac vinovați de calcularea greșită a pensiei sale,

cu înștiințarea sa despre sancțiunile aplicate, recalcularea corectă a pensiei cu

includerea tuturor veniturilor declarate la organul fiscal cu achitarea strictă a

impozitelor și taxelor salariale, compensarea tuturor sumelor neplătite ilegal, ce

urmează să fie recalculate începând cu data stabilirii pensiei, conform legislației în

vigoare, restituirea de urgență a reținerilor ilegale de 20 %, ce le efectuează în mod

fraudulos Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Rîșcani, mun. Chișinău

începând cu luna mai 2018, prezentarea calculului desfășurat a pensiei ce urmează

a-i fi achitată după efectuarea recalculului, precum și a extrasului din documentul

normativ și a calculului desfășurat în baza căruia i s-a stabilit în luna decembrie 2017

pensia în mărime de 9936,69 lei, și a extrasului din documentul în baza căruia acest

calcul a fost ulterior anulat, dar și decizia organului care a decis anularea mărimii

pensiei de 9936,69 lei, calculate anterior de Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Rîșcani cu fundamentarea legalității acestei decizii de anulare. Totodată, a solicitat

recalcularea pensiei în baza art. 33 alin. (41) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii (f.d.15-17).

11

Prin răspunsul nr. C-1353/18 din 20 august 2018 Casa Națională de Asigurări

Sociale i-a comunicat lui Sergiu Certan despre prelungirea cu 30 de zile

calendaristice a examinării cererii sale (f.d.18)

Conform extrasului din cont nr. 1154 din 12 iunie 2018, eliberat de Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău, în perioada ianuarie

1999 – decembrie 2018, Sergiu Certan a achitat contribuții de asigurări sociale la

bugetul public de stat (f.d.19-60)

Conform fișelor de verificare a obligațiunilor privind impozitul pe venit, Sergiu

Certan a achitat sumele de 32475,12 lei - în anii 1999-2001, 31476,68 de lei – în

anul 2002, 29475,60 de lei – în anul 2003, 26972,37 lei – în anul 2004, 23070,37

lei – în anul 2005, 17335,86 lei – în anul 2006, 12384,07 lei - în anii 2007-2009,

12364,07 lei – în anul 2010, 11847,05 lei - în anul 2011, 7127,65 lei – în anul 2012

și 2639,99 în anul 2013 (f.d.61-75).

Invocând netemeinicia deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Sergiu

Certan, reprezentat de avocatul Ion Lunca a depus prezenta cerere de chemare în

judecată, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018 și obligarea acesteia să emită decizie de

recalculare a pensiei reclamantului începând cu data inițială a stabilirii pensiei -

17 aprilie 2014, cu includerea tuturor veniturilor din perioada contributivă anterioară

datei inițiale de stabilire a pensiei în sumă de 299449,97 de lei. Totodată, a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită decizia privind achitarea lui

Sergiu Certan a tuturor sumelor reținute ilegal, începând cu data stabilirii inițiale a

pensiei – 17 aprilie 2014 și până la data emiterii hotărârii judecătorești. La fel, a

solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i reexamineze pensia cu

includerea tuturor veniturilor obținute după stabilirea inițială a pensiei -

la 17 aprilie 2014 și până la emiterea hotărârii judecătorești, precum și repararea

prejudiciului material în sumă de 100000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a admis parțial

acțiunea. A anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1353/18 din

20 septembrie 2018. A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze

pensia lui Sergiu Certan, începând cu data inițială a stabilirii pensiei –

17 aprilie 2014, cu includerea tuturor veniturilor din perioada contributivă anterioară

datei inițiale de stabilire a pensiei, pentru perioada anilor 1999- 2014, lunile ianuarie-

aprilie după cum urmează: pentru anul 1999 - 12296,95 de lei, anul 2000 - 10846,37

de lei, anul 2001 - 14649,42 de lei, anul 2002 - 14085,96 de lei, anul 2003 – 1280

de lei, anul 2005 - 4986,43 de lei, anul 2006 - 12477,48 de lei, anul 2007 - 16387,25

de lei, anul 2008 - 13000 de lei, anul 2009 - 22000 de lei, anul 2010 – 24000 de lei,

anul 2011 – 24000 de lei, anul 2012 - 106440,11 lei, anul 2014, pentru lunile

ianuarie-aprilie – 23000 de lei. A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i

recalculeze și să-i achite lui Sergiu Certan pensia restantă începând cu data de

17 aprilie 2014 pînă la data pronunțării hotărârii judecătorești din

17 octombrie 2019, raportată la veniturile obținute de reclamant după data stabilirii

pensiei din 17 aprilie 2014.

A respins ca neîntemeiată, pretenția privind repararea prejudiciului material în

sumă de 100000 de lei (f.d.127-130).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

20 mai 2020 a casat integral hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii lui Sergiu Certan.

12

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima instanță și

instanța de apel au judecat cauza și au ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriul, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele.

În susținerea concluziei date instanța de recurs indică următoarele.

Conform art.1 alin.(1) și (2) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii, prezenta lege stabilește cadrul legal al funcționării

sistemului public de pensii, precum și interacțiunea acestuia cu sistemul public de

asigurări sociale și cu alte mecanisme statale de protecție socială a populației. Scopul

prezentei legi constă în asigurarea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil, care

să garanteze un trai decent pentru beneficiarii de pensii.

În conformitate cu art. 11 al Legii enunțate, pensiile publice reprezintă toate

categoriile de pensii, sub formă de drepturi bănești, ale căror stabilire și plată sînt

garantate prin lege de către stat. Sistemul public de pensii se organizează și

funcționează pe principiile sistemului public de asigurări sociale prevăzute la art. 3

din Legea nr.489-XVI din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale.

Iar, conform art. 2 alin. (1) al aceleiași Legi, dreptul la pensie îl are persoana

care îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege.

Conform art. 4 alin.(1) și (2) lit. a), c) și d) al Legii nr. 156 din

14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pensiile stabilite în

conformitate cu prezenta lege se plătesc din fondul de pensii.

Veniturile fondului de pensii provin din: contribuțiile de asigurări sociale de

stat; transferurile de la bugetul de stat; alte venituri.

Conform art. 8 alin. (1) și (2) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii, baza de calcul al pensiei o constituie venitul mediu lunar

asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la momentul stabilirii pensiei.

Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în

perioadele contributive, cotele de contribuții stabilite prin lege pentru aceste

perioade și numărul total de luni de cotizare. Formula de calcul al venitului mediu

lunar asigurat este redată în anexa nr.1, parte integrantă a prezentei Legi.

Potrivit art. 33 alin. (1) lit. a) și c) al Legii enunțate, reexaminarea drepturilor

la pensie se efectuează în cazul: apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul

de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc pînă la acordarea drepturilor la pensie;

persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie pentru

limită de vîrstă.

Aliniatul (3) al articolului menționat stipulează că reexaminarea drepturilor la

pensie se efectuează în condițiile prezentei legi.

Iar, conform art. 33 alin. (41) și (5) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, pensionarii care activează sau au activat în câmpul

muncii după realizarea/reexaminarea dreptului la pensie pentru limită de vîrstă în

condițiile prezentei legi pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decît o dată la

doi ani, cu condiția că pensia calculată conform formulelor din anexe, părți

integrante ale prezentei legi, este mai mare decît pensia aflată în plată. Noile drepturi

la pensie se acordă începînd cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea și

actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie

13

de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabilește conform

art.11 alin.(2).

Conform art. 53 alin. (1) și (2) al aceleiași Legi, pensia pentru limită de vârstă

se determină prin cumularea stagiului de cotizare realizat pentru perioada de pînă la

1 ianuarie 1999 și începînd cu 1 ianuarie 1999.

Pensia pentru limită de vîrstă se calculează, conform prevederilor art.16, din

venitul mediu lunar asigurat valorizat, realizat după 1 ianuarie 1999, luîndu-se în

considerare stagiul de cotizare total.

Conform pct. 69 al Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor

și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. nr. 165 din 21 martie 2017, stagiul de

cotizare realizat pînă la introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (pînă

la 1 ianuarie 1999) se confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente

eliberate în modul stabilit. În urma introducerii evidenței individuale de asigurări

sociale (după 1 ianuarie 1999), stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor din

contul personal de asigurări sociale al persoanei asigurate, gestionat în conformitate

cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

Iar, conform pct.70 al aceluiași Regulament, actul de bază care confirmă stagiul

de cotizare, conform pct.69 alineatul întîi, este carnetul de muncă. În lipsa carnetului

de muncă sau în cazurile în care carnetul de muncă include înscrieri incorecte și

imprecise sau lipsesc înscrisurile respective despre anumite perioade de activitate,

pentru confirmarea stagiului se iau în considerare adeverințele, extrasele din ordine,

contul personal al angajatului în care se reflectă salariul calculat lunar, schema de

încadrare și alte documente ce conțin informații referitoare la perioada de muncă.

Astfel, instanța de recurs reiterează că Sergiu Certan s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018 și obligarea acesteia să-i

recalculeze pensia începând cu data inițială a stabilirii pensiei - 17 aprilie 2014, cu

includerea tuturor veniturilor din perioada contribuitivă anterioară datei inițiale de

stabilire a pensiei în sumă de 299449,97 de lei, invocând că aceasta a fost recalculată

greșit, fiind omise veniturile contributive pentru perioada 1999 - 2014

(lunile ianuarie - aprilie), confirmate prin extrasele de pe contul personal al

contribuabilului eliberate de Serviciul Fiscal de Stat.

Conform art. 19 alin.(2) din Legea Contenciosului administrativ (în vigoare la

data examinării cauzei), reclamantul va depune, o dată cu cererea de chemare în

instanța de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii

sau primirii acesteia de către organul respectiv, actul administrativ contestat ori,

după caz, răspunsul autorității publice sau avizul de respingere a cererii prealabile.

Conform art.22 alin.(2) lit. b) al Legii Contenciosului administrativ (în vigoare

la data examinării cauzei), în cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune

prezentarea de către pîrît a actului administrativ contestat și a documentației care a

stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanța le

consideră necesare la judecarea cauzei.

Contrar prevederilor legale citate, Sergiu Certan la cererea de chemare în

judecată nu a anexat decizia contestată a Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. C-1353/18 din 20 septembrie 2018, iar instanța de judecată punând cererea pe

rol, nu a dispus prezentarea de către pârâți a acesteia. Or, reclamantul a anexat doar

14

răspunsul din 20 august 2018, prin care s-a prelungit cu 30 de zile termenul de

examinare a cererii privind recalcularea pensiei (f.d.18).

În conformitate cu art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ, instanța de

judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor

legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

Principiile de drept enunțate de prima instanță și instanța de apel nu au fost

respectate.

Or, la materialele dosarului nu este anexată decizia contestată din

20 septembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și aceasta efectiv nu a

fost examinată în ședințele de judecată, ca ulterior instanța să se pronunțe asupra

legalității sau ilegalității acesteia.

Așadar, la dosar lipsește actul administrativ, care constituie obiect al acțiunii în

contencios administrativ.

Prin urmare, nu este clar în baza căror circumstanțe instanța de apel a ajuns la

concluzia legalității deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1353/18 din

20 septembrie 2018, aceasta nefiind anexată, respectiv examinată de instanțele

ierarhic inferioare.

În afară de aceasta, instanța de recurs menționează că pe parcursul examinării

cauzei în instanța de fond și în ordine de apel, atât Sergiu Certan, cât și

reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, au menționat faptul că pensia

reclamantului a fost recalculată eronat.

Așadar, Sergiu Certan în cererea de chemare în judecată a invocat faptul că la

recalcularea pensiei nu au fost incluse veniturile contributive pentru perioada 1999

- 2014 (lunile ianuarie - aprilie) în sumă totală de 299449,97 de lei, confirmate prin

extrasele de pe contul personal al contribuabilului, eliberate de Serviciul Fiscal de

Stat.

Iar, reprezentantul Casei Naționale de Asigurai Sociale a recunoscut în cererea

de apel că, pensia lui Sergiu Certan a fost reexaminată greșit din 01 decembrie 2017,

conform formulelor de calcul în vigoare după 01 aprilie 2017, în baza venitului

mediu lunar valorizat în mărime de 9936,99 de lei. Urmare a acestei erori, pensia

lui Sergiu Certan a fost reexaminată, în baza prevederilor pct. 38 al Regulamentului

cu privire la lansarea procesului de confirmare a venitului asigurat în baza datelor

din conturile personale ale asiguraților, aprobat prin decizia Consiliului de

administrare a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.9/1 din 21 decembrie 2011

(în vigoare până la 01 ianuarie 2018).

Conform pct. 38 al Regulamentului cu privire la lansarea procesului de

confirmare a venitului asigurat în baza datelor din conturile personale ale

asiguraților, aprobat prin decizia Consiliului de administrare a Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr.9/1 din 21 decembrie 2011 (în vigoare până la

01 ianuarie 2018), persoanele care au desfășurat activitate în cadrul entităților

economice care la moment sunt lichidate, iar documentele contabile sunt transmise

15

în Arhiva Națională a Republicii Moldova, vor prezenta certificatul cu privire la

salariu eliberat de către arhivă.

Instanța de recurs remarcă, ca la materialele cauzei nu se atestă certificatul cu

privire la salariu, eliberat de către arhivă în baza căruia lui Sergiu Certan i-a fost

recalculată pensia.

Mai mult, odată ce s-a constatat că informația din contul personal al

contribuabilului deținută de baza de date a Casei Naționale de Asigurări Sociale și

Serviciul Fiscal de Stat diferă, urmau a fi prezentate documentele primare, formele

REV-2 și REV-5, care au servit temei legal de calculare a pensiei lui Sergiu Certan

pentru a fi contrapuse, probe care la materialele cauzei nu se regăsesc.

Aici, instanța de recurs precizează că recurentul în cererea de recurs a subliniat

faptul că pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul său, avocatul Ion Lunca a

solicitat ca reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale să prezinte

documentele primare, formele REV-2 și REV-5. Iar, conform procesului-verbal al

ședinței de judecată din 12 februarie 2020, instanța de apel a solicitat Casei Naționale

de Asigurări Sociale să prezinte dosarul de pensionare a lui Sergiu Certan (f.d.147),

însă din materialele cauzei nu rezultă dacă acesta a fost sau nu prezentat pentru

examinare.

La fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin scrisoarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. 3000 din 07 iunie 2018, au fost respinse solicitările lui Sergiu Certan

indicate în cererea din 04 mai 2018, cu privire la prezentarea tuturor datelor detaliate

privind veniturile sale în perioada de activitate 1999 – 2018 ce se conțin în baza de

date a instituției, prezentarea calcului detaliat a mărimii pensiei stabilite în sumă de

5291,45 lei pentru luna martie 2018, precum și motivarea legală ce a stat la baza

deciziei de anulare a pensiei în mărime de 9936,69 lei în lunile decembrie 2017 –

februarie 2018, recalcularea pensiei cu includerea în calcul a tuturor salariilor

primite în perioada 1999 – 2014, neincluse în mărime de 299449, 97 lei,

compensarea pensiei neachitată nejustificat pentru anii 2014 - 2018, precum și

recalcularea pensiei pentru limită de vârstă la situația din 30 aprilie 2018.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 20 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește

soluționarea de către instanța de apel a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural

și a emis o hotărâre nemotivată.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, prin prisma Codului administrativ

instanța de apel la etapa de pregătire a dezbaterilor judiciare avea obligația, la cerere

sau din oficiu, de a clarifica circumstanțele care trebuie probate și probele

suplimentare care trebuiau a fi prezentate de către participanți, să solicite probele

necesare examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios

administrativ.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța de apel a omis să verifice legalitatea

calculelor efectuate de Casa Națională de Asigurări Sociale la stabilirea pensiei lui

16

Sergiu Certan, chiar și prin solicitarea de la apelantă-intimată a calcului detaliat și

formula aplicabilă în acest sens.

Din analiza deciziei instanței de apel rezultă că instanța nu a elucidat aceste

argumente, deși acestea reprezintă un punct determinant în soluționarea justă a

litigiului.

Pe baza celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a analizat

elementele descrise mai sus, nu a solicitat probe suplimentare necesare examinării

complete și soluționării juste a litigiului.

Drept consecință, instanța de recurs acceptă criticile recurentului potrivit cărora

instanța de apel nu a examinat obiectiv și complet litigiul dedus judecății.

Efectul acestor încălcări de legalitate, și anume, devierile procedurale și de

administrare a dreptului material afectează calitatea hotărârii judecătorești

pronunțate de instanța ierarhic inferioară.

La acest capitol, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă,

Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011,

parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

parag. 30). Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică pentru

stabilirea încălcării articolului 6 din CEDO.

În contextul celor relatate completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel prematur a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu

Certan, ori nu a verificat care a fost baza de calcul ce a servit temei legal de calculare

a pensiei recurentului și formula de calcul în cazul acestuia, nu s-a expus asupra

argumentului cu privire la admiterea unei erori la stabilirea pensiei reclamantului-

recurent, precum și faptul nesolicitării probelor suplimentare în susținerea acestui

argument.

Drept consecință, instanța de recurs apreciază ca fiind superficiale concluziile

instanței de apel ce au stat la baza respingerii ca neîntemeiate a acțiunii, ori nu a

elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate argumentele

ridicate în fața sa și nu a solicitat probe suplimentare necesare examinării complete

și soluționării juste a litigiului.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții, care a înaintat obiecții

cu privire la acțiunea în contencios administrativ, posibilitatea de a ști dacă acest

mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a

dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din

09 decembrie 1994).

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

17

Prin urmare, nu este clar în baza căror circumstanțe instanța de apel a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii lui Sergiu Certan, în condițiile în care nu a cercetat

actele primare, care au stat la baza calculării pensiei recurentului.

Astfel, concluziile instanței de apel în acest sens nu au suport probatoriu, iar,

soluția dată în prezentul litigiu este una pripită și nefondată.

De asemenea, subsidiar instanța de recurs relevă că conform pct. 57 din

Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de

pensii și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din

15 august 2006, în cazul în care cheltuirea nejustificată de mijloace la plata pensiilor

sau alocațiilor a avut loc din vina organului de asigurări sociale, persoana vinovată

restituie în bugetul de asigurări sociale de stat sumele plătite necuvenit, conform

modalității prevăzute de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin urmare, instanța de apel a omis să se expune asupra argumentului invocat

de Sergiu Certan precum că Casa Națională de Asigurări Sociale ilegal a dispus

recuperarea din contul său a sumei de 13935,72 de lei, ca urmare a stabilirii contrar

dispozițiilor pct. 38 din Regulamentul cu privire la lansarea procesului de confirmare

a venitului asigurat în baza datelor din conturile persoanele ale asiguraților, aprobat

prin decizia Consiliului de administrare a Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.9/1 din 21 decembrie 2011 (în vigoare până la 01 ianuarie 2018) a pensiei în

mărime de 9936,69 de lei.

Totodată, instanța de recurs relevă că din conținutul cererii de chemare în

judecată depusă de Sergiu Certan, rezultă că reclamantul a solicitat obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i compenseze prejudiciul material cauzat în sumă

de 100000 de lei (f.d.13). Iar, conform dispozitivului deciziei din 20 mai 2020 a

Curții de Apel Chișinău, instanța de apel a respins ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Sergiu Certan privind anularea deciziei, obligarea

emiterii actului administrativ, achitarea restanței pensiei, recalcularea pensiei și

repararea prejudiciului moral.

În acest context instanța de apel urma să concretizeze care totuși prejudiciu în

valoare de 100000 de lei solicită Sergiu Certan, material sau moral, de a fi încasat

de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

Având în vedere caracterul încălcărilor săvârșite de instanța de apel, unica

posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 20 mai 2020 a Curții de

Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare. Or, corectarea erorilor admise de

instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă.

Iar, o altă soluție decât aceea de trimitere a cauzei spre rejudecare ar echivala

cu o validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale săvârșite de

instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă

modul de abordare al Curții de Apel Chișinău ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar

ajunge la o inexistență, de fapt, a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la

inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și

intereselor legitime ale persoanelor.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia

din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și de a trimite cauza la rejudecare în

instanța de apel.

18

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

Conform art. 195, 247, 248 alin.(1) lit. d) și alin. (2), și art. 258 alin.(3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Sergiu Certan.

Se casează integral decizia din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Certan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea deciziei, obligarea emiterii actului administrativ individual,

achitarea pensiei restante, reexaminarea cuantumului pensiei și repararea

prejudiciului material spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Nina Vascan

19