3ra-63/21 — contestarea actului administrativ

3ra-63/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-63/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolie Petrea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea

actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Anatolie Petrea, s-a casat integral hotărârea din 04

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin

care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Anatolie Petrea împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării

pensiei,

c o n s t a t ă:

La 29 noiembrie 2019, Anatolie Petrea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele afacerilor

interne până la 01 octombrie 2019, ulterior obținând calitatea de pensionar al

Ministerului Afacerilor Interne, s-a pensionat, cu calculul vechimii în muncă de 27 de

ani.

Reclamantul a menționat că în temeiul ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018 i

s-au efectuat recalculări la vechimea în muncă și s-au inrodus avantajele pentru

perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul de Detenție

Provizorie. Vechimea în muncă s-a constatat a fi 27 de ani și 9 luni, la data de 01

octombrie 2019- data ieșirii la pensie. Cu actele menționate, la data de 08 octombrie

2019 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani în vederea stabilirii și

1

calculării pensiei. Însă, prin decizia din 08 noiembrie 2019 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Râșcani i-a fost respinsă cererea de stabilire a pensiei. Ulterior,

reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale

și la data de 25 noiembrie 2019 a primit răspunsul nr. P-2531/19, prin care cererea a

fost respinsă.

Reclamantul consideră refuzul ca fiind unul neîntemeiat și solicită anularea

acestuia.

Reclamantul Anatolie Petrea a solicitat admiterea acțiunii, a declara ca fiind ilegal

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2531/19 din 25 noiembrie 2019

și a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să efectueze

recalcularea cuantumului pensiei reclamantului, cu achitarea pensiei începând cu 01

octombrie 2019, luându-se în considerare certificatul eliberat de Departamentul de

Poliție Chișinău nr. 34/20-13942 din 04 octombrie 2019.

Prin hotărârea din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Petrea

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei.

La data de 06 martie 2020, Anatolie Petrea a depus apel împotriva hotărârii din

04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.56).

Hotărîrea motivată din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost recepționată de către Anatolie Petrea, la data de 25 mai 2020, fapt confirmat prin

recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.55).

La data de 23 iunie 2020 Anatolie Petrea a depus motivarea apelului împotriva

hotărârii din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii (f.d.61-64).

Prin decizia din 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

de apel depusă de Anatolie Petrea; s-a casat integral hotărârea din 04 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Anatolie Petrea împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării

pensiei; s-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P- L 2531/19 din

25 noiembrie 2019 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea cuantumului pensiei lui Anatolie Petrea, cu achitarea pensiei, începând cu

01 octombrie 2019, luându-se în considerare certificatul eliberat de Direcția de Poliție

Chișinău nr. 34/20-13942 din 04 decembrie 2019, în partea recalculării vechimii în

muncă cu înlesniri pentru perioada din 22 martie 2004 - 29 mai 2009, în rest acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la momentul pensionării lui

Anatolie Petrea i-a fost calculată eronat vechimea în muncă, din motive imputabile

angajatorului, iar drept urmare, eronat i-a fost stabilit cuantumul pensiei și până la

moment, apelantul a primit pensia diminuată, cu suma neachitată la timp din vina

organului, care la momentul pensionării deținea competența de calculare a vechimii în

muncă și stabilire a pensiei.

Astfel, instanța de apel a constatat că din această cauză, suma pensiei neprimite

de apelant din motivul calculării eronate a vechimii în muncă, urmează a-i fi recalculată

și achitată ultimului fără limită de timp, în baza Certificatului eliberat de Direcția de

Poliție Chișinău nr.34/20-13942 din 04 octombrie 2019, cu înlesniri pentru perioada

2

din 22 martie 2004 – 29 mai 2009. Ori, apelantul nu a primit pensia cuvenită din vina

organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul depistării erorii, ar

constitui o lipsire nejustificată a apelantului de valoarea patrimonială, care i se cuvine

prin lege. Reieșind din faptul că în cadrul judecării cauzei s-a constatat că Casa

Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat a refuzat reclamantului recalcularea pensiei

neplătite din vina organului care inițial i-a calculat eronat vechimea în muncă, instanța

de apel a conchis că este ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări privind

recalcularea pensiei apelantului, în baza certificatului eliberat de Direcția de Poliție

Chișinău nr.34/20-13942 din 04 octombrie 2019, în partea recalculării vechimii în

muncă cu înlesniri pentru perioada din 22 martie 2004 – 29 mai 2009.

Instanța de apel a reținut că din momentul intrării în vigoare a prevederilor pct. 8

lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, s-a instituit dreptul

persoanelor care cad sub incidența normei nominalizate, la calcularea vechimii în

muncă cu înlesniri. Raportând revederile art. 12 pct. 33-35 al Legii nr.416 din 18

decembrie 1990 cu privire la poliție (în vigoare la momentul calculării vechimii în

muncă inițiale a intimatului), circumstanțelor cauzei, care confirmă că apelantul a

activat în cadrul Batalionului Serviciului de Pază și Escortă, activitate care cade sub

incidența prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, instanța de apel a conchis că apelantul avea dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje încă la momentul eliberării sale din serviciu. Prin urmare, la

momentul eliberării din serviciu, apelantului eronat i s-a calculat vechimea în serviciu,

or, apelantul avea dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, așa cum la

momentul pensionării, erau în vigoare prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care îi conferă acest drept.

În acest sens, instanța de apel a notat că ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018

”Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii

de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne”, a fost adoptat în scopul aplicării corecte a prevederilor Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994.

Totodată, instanța de apel a remarcat că doar în urma adoptării ordinului respectiv,

apelantul a cunoscut despre încălcarea dreptului său la momentul eliberării din serviciu

și stabilirii pensiei pentru o vechime calculată fără avantaje. Instanța de apel a conchis

că apelantului Anatolie Petrea din start i-a fost calculată pensia în mod eronat, pentru

o vechime în muncă calculată fără avantaje, deși acesta beneficia de dreptul la

calcularea vechimii în muncă cu avantaje, încă la momentul stabilirii pensiei din 29

mai 2009.

Conform dispozițiilor art. 54 al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum

și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora și

nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani

premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina

organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă

3

fără limite în timp.

Totodată, instanța de apel a remarcat că prevederea respectivă, care stipula plata

retroactivă a pensiei pentru o perioadă limitată de tip, a constituit obiectul examinării

la Curtea Constituțională, care prin Hotărîrea nr.19 din 19 iulie 2016, a subliniat că,

potrivit art.10 alin.(3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la

pensie este imprescriptibil.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

28 octombrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii depuse de Anatolie Petrea.

Ulterior, la data de 11 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus motivarea recursului.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că nu este

de acord cu decizia instanței de apel, pe care o consideră neîntemeiată și ilegală,

deoarece la emiterea acesteia instanța ierarhic inferioară a apreciat eronat probele, a

aplicat eronat normele de drept material și nu a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Recurenta în susținerea opiniei enunțate, a indicat că activitatea intimatului din

perioada 22 martie 2004 – 29 mai 2009, nu se raportează la pct. 8 al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, ori instanța de apel ilegal a asimilat activitatea din cadrul

izolatorului de detenție provizorie cu activitatea din cadrul instituțiilor penitenciare de

tip închis, izolatoarele de urmărire penală.

Recurenta a relatat că instanța de apel eronat a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să-i recalculeze pensia intimatului Anatolie Petrea conform certificatului

eliberat de Direcția de Poliție Chișinău nr. 34/20-13942 din 04 octombrie 2019,

deoarece certificatul eliberat în baza ordinului nr. 96 din 20 martie 2018, emis de către

Ministerul Afacerilor Interne „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, nu poate produce efecte juridice, deoarece

contravine actelor normative în vigoare.

La 17 noiembrie 2020 și 20 noiembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa intimatului Anatolie Petrea și avocatului său Vladimir Kovali, copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din

21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 92, 94 vol. I).

La 23 noiembrie 2020, Anatolie Petrea, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali

a depus prin intermediul poștei electronice referință, prin care a solicitat declararea

recursului inadmisibil.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

4

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 21 octombrie 2020.

Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări

Sociale, la data de 09 noiembrie 2020, fapt ce confirmă prin extrasul din poșta

electronică activă marina.samatiuc@justice.md, anexat la materialele cauzei (f.d. 90).

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor art. 245

din Codul administrativ și a depus, în termen, recursul la data de 11 noiembrie 2020

(f.d. 89, 95-98, vol. I).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

5

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale este

inadmisibil.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

6