3ra-141/21 — contestarea actului administrativ

3ra-141/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-141/21

Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, A. Ciobanu, E. Bejenaru)

DECIZIE

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Cazacu Rodion, reprezentat de avocatul Cernomoreț

Sergiu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Cazacu Rodion împotriva Consiliului raional Ocnița cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 26 februarie 2020, Cazacu Rodion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului raional Ocnița cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 14 ianuarie 2020, a fost emis ordinul

Direcției Învățământ Ocnița nr. 14 p privind preavizarea sa în legătură cu reducerea

numărului de personal al Serviciului de Asistență Psihopedagogică al Direcției

Învățământ Ocnița.

A menționat că la baza emiterii ordinului sus-enunțat, s-a făcut referire la decizia

Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019 cu privire la modificarea deciziei

nr. 4/4 din 22 noiembrie 2016 „Cu privire la aprobarea organigramei, structurii și statelor

de personal ale subdiviziunilor din subordine a Consiliului raional”.

A relatat că la data de 16 ianuarie 2020, a fost chemat pentru a i se aduce la cunoștință

ordinul nr. 14 p din 14 ianuarie 2020, dar pe motiv că nu i s-a oferit conținutul integral al

ordinului și a deciziei Consiliului raional Ocnița, a refuzat să-l semneze.

Ulterior, a făcut cunoștință cu conținutul ordinului nr. 14 p din 14 ianuarie 2020 al

Direcției Învățământ Ocnița, iar decizia Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din

24 decembrie 2019 nu i-a fost adusă la cunoștință, menționându-se că poate fi găsită pe

internet.

A specificat că decizia Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019 face

trimitere la Statele de personal a Direcției Învățământ Ocnița, precum și Serviciile de pe

lângă direcția învățământ, astfel încât este prevăzut că: Serviciul Asistență

1

Psihopedagogică va fi compus din: Șef serviciu – 1; Psiholog -1; Pedagog învățământ

primar și secundar general – 1; Logoped -1. Total Serviciul Asistență psihopedagogică” -

4.

În contextul dat, a explicat că prin indicarea statelor de personal în Decizia

Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019, este exclusă funcția de șofer pe

care o deține, fapt care afectează dreptul legitim la muncă.

Cu referire la prevederile pct. 24 din Regulament-cadru cu privire la organizarea și

funcționarea Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 732 din 16 septembrie 2013, a remarcat că activitatea Serviciului

este asistată de șofer și personalul de deservire.

Prin urmare, a obiectat că decizia Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie

2019 este în contradicție cu Hotărârea Guvernului nr. 732 din 16 septembrie 2013.

La fel a declarat că prin Decizia Consiliului raional Ocnița nr. 6/9 din 24 decembrie

2019 cu privire la aprobarea bugetului raional Ocnița pe anul 2020, a fost aprobat bugetul

raional pentru raionul Ocnița, astfel încât la Anexa nr. 7 la decizia este stabilit efectivul

limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul raional pe anul

2020.

În contextul dat, a accentuat că la pct. 35 al deciziei sus-menționate, este stabilit

efectivul de personal/unități al Serviciului asistență psihopedagogică în număr de 6,50

unități, fapt ce vine în contradicție cu prevederile deciziei Consiliului raional Ocnița

nr. 6/7 din 24 decembrie 2019, în care se stabilesc statele de personal pentru Serviciul de

asistență Psihopedagogică - în număr de 4 unități.

A mai specificat că lipsa surselor financiare pentru asigurarea funcționalității

Serviciului de asistență Psihopedagogică nu este un temei în reducerea arbitrară a statelor

de personal, având în vedre că la aprobarea bugetului raional Ocnița pentru anul 2020, s-

a constatat că fondul de educație incluzivă constituie 1395,3 mii lei, inclusiv 28 mii lei

din soldul neutilizat din anul 2019, care se repartizează școlilor.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor pct. 19, 24 din Regulament-cadru cu

privire la organizarea și funcționarea Serviciului raional/municipal de asistență

psihopedagogică aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 732 din 16 septembrie 2013,

art. 14 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie

2006.

A solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din

24 decembrie 2019 ,,Cu privire la aprobarea organigramei, structurii și statelor de personal

ale subdiviziunilor Consiliului raional” în partea ce ține de textul ,,Serviciile de pe lângă

direcția învățământ: Serviciul Asistență Psihopedagogică va fi compus din: Șef serviciu –

1; Psiholog -1; Pedagog învățământ primar și secundar general – 1; Logoped -1. Total

,,Serviciul Asistență psihopedagogică” – 4” și anularea ordinului nr. 14 p din 14 ianuarie

2020 privind preavizarea lui Cazacu Rodion în legătură cu reducerea numărului de

personal al Serviciului de Asistență Psihopedagogică al Direcției Învățământ Ocnița a

Consiliului raional Ocnița.

Prin încheierea din 23 aprilie 2020 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, a fost

dispusă separarea într-o cauză de contencios administrativ aparte pretenția reclamantului

Cazacu Rodion împotriva Consiliului raional Ocnița privind anularea actului

administrativ, deciziei Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019 ,,Cu

privire la aprobarea organigramei, structurii și statelor de personal ale subdiviziunilor din

2

subordinea Consiliului raional”, fiind transmisă cauza de contencios administrativ

separată după competență la Curțea de Apel Bălți.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Cazacu Rodion împotriva

Consiliului raional Ocnița cu privire la anularea parțială a deciziei Consiliul raional Ocnița

nr. 6/7 din 24 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea organigramei, structurii și statelor

de personal ale subdiviziunilor din subordine a Consiliului raional”.

La 25 noiembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Cazacu Rodion, reprezentat

de avocatul Cernomoreț Sergiu a depus recurs împotriva hotărârii din 27 octombrie 2020

a Curții de Apel Bălți.

La 15 ianuarie 2021, Cazacu Rodion, reprezentat de avocatul Cernomoreț Sergiu a

depus motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept

material, precum și nu a fost apreciată starea de fapt reieșind din toate circumstanțele și

probele prezentate la materialele cauzei.

A menționat că prin indicarea statelor de personal în decizia Consiliului raional

Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019, este exclusă funcția de „șofer” pe care o deține.

Având în vedere prevederile pct. 24 din Regulament-cadru cu privire la organizarea

și funcționarea Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 732 din 16 septembrie 2013, a evidențiat că acesta indică expres

că activitatea Serviciului este asistată de șofer și personalul de deservire.

În acest context a susținut că prin prisma ierarhiei actelor normative, reiese că decizia

Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019 este în contradicție cu

Regulament-cadru sus-enunțat, iar instanța a interpretat eronat prevederile acestuia,

bazându-se pe faptul că are statut de recomandare.

A mai afirmat că prin decizia Consiliului raional Ocnița nr. 6/9 din 24 decembrie

2019 cu privire la aprobarea bugetului raional Ocnița pe anul 2020, a fost aprobat bugetul

raional pentru raionul Ocnița, astfel încât în Anexa nr. 7 la decizia este stabilit efectivul

limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate din bugetul raional pe anul

2020.

Prin urmare la pct. 35 al deciziei sus-menționate, este stabilit efectivul de

personal/unități al Serviciului asistență psihopedagogică în număr de 6,50 unități, fiind în

discordanță cu prevederile deciziei Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie

2019, în care se stabilesc statele de personal pentru Serviciul de asistență Psihopedagogică

în număr de 4 unități.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 27 octombrie 2020

a Curții de Apel Bălți cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin referințe din 18 ianuarie 2021 și 2 februarie 2021, intimatul Consiliul raional

Ocnița a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Cazacu Rodion,

reprezentat de avocatul Cernomoreț Sergiu.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de

apel.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat hotărârea contestată la 27 octombrie 2020. Astfel,

recursul nemotivat depus la 25 noiembrie 2020, este în termen.

Totodată, actele cauzei atestă că hotărârea Curții de Apel Bălți a fost notificată

reprezentantului recurentului prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție în

data de 16 decembrie 2020 (f. d. 82). Prin urmare, motivarea recursului a fost prezentată

la 15 ianuarie 2021, în termen.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Cazacu Rodion, reprezentat de avocatul Cernomoreț Sergiu a fost numit pentru examinare

în complet din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins,

cu menținerea hotărârii curții de apel ca instanța de fond din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și

volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor

de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) Cod administrativ, în procedura în prima instanță,

în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare

cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) Cod

administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt

din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de

judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor

neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

4

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

După cum denotă actele cauzei, prin decizia Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din

24 decembrie 2019, a fost aprobată modificarea Deciziei nr. 4/4 din 22 noiembrie 2016 cu

privire la aprobarea organigramei, structurii și statelor de personal ale subdiviziunilor din

subordine a Consiliului raional, conform anexelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, părți componente

ale Deciziei nr. 6/7 din 24 decembrie 2019.

Este cert și faptul că în Anexa nr. 7 la decizia 6/7 din 24 decembrie 2019 se găsește

Anexa nr. 9 la decizia Consiliului raional Ocnița nr. 4/4 din 22 noiembrie 2016 și anume

Statele de personal ale Direcției Învățământ și Serviciile de pe lângă Direcția Învățământ

a Consiliului raional Ocnița.

În contextul dat, potrivit Anexei nr. 7 din Decizia 6/7 din 24 decembrie 2019,

Serviciul ,,Asistență psihopedagogică” dispune de următoarele unități de personal: Șef

serviciu -1; Psiholog -1; Pedagog învățământ primar și secundar general – 1; Logoped -1.

Total Serviciul „Asistență psihopedagogică” - 4”.

Nefiind de acord cu conținutul Anexei nr. 7 al Deciziei 6/7 din 24 decembrie 2019

în ce privește statele de personal ale Serviciul ,,Asistență psihopedagogică”, din

considerentul că a fost exclusă unitatea de șofer, pe care o deținea, Cazacu Rodion a

înaintat prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ocnița, prin

care a solicitat anularea parțială a actului administrativ normativ și anume decizia

Consiliului raional Ocnița nr. 6/7 din 24 decembrie 2019 ,,Cu privire la aprobarea

organigramei, structurii și statelor de personal ale subdiviziunilor Consiliului raional” în

partea ce ține de textul ,,Serviciile de pe lângă direcția învățământ: Serviciul Asistență

Psihopedagogică va fi compus din: Șef serviciu – 1; Psiholog -1; Pedagog învățământ

primar și secundar general – 1; Logoped -1. Total ,,Serviciul Asistență psihopedagogică”

– 4”.

Fiind investită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Bălți ca instanța de fond a ajuns

la concluzia netemeiniciei acțiunii și respingerii acesteia ca fiind neîntemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că soluția adoptată de instanța de apel ca instanța de fond este

întemeiată, rezultată din interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material și

procedural, cu examinarea obiectivă a circumstanțelor pricinii, fapt ce impune menținerea

acesteia.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs menționează că potrivit art. 12 din

Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii

adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau

legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare

obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu art. 206 alin. (1) lit. e) Cod administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

normativ (acțiune de control normativ).

În speța dedusă judecății, în care obiect al examinării îl constituie anularea parțială a

deciziei Consiliului raional Ocnița cu privire la aprobarea statelor de personal, prezintă

relevanță prevederile art. 43 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, conform căruia pornind de la domeniile de activitate ale

autorităților administrației publice locale de nivelul al doilea stabilite la art. 4 alin. (2) din

5

Legea privind descentralizarea administrativă, consiliul raional aprobă organigrama și

statele de personal ale aparatului președintelui raionului, ale direcțiilor și ale altor

subdiviziuni subordonate consiliului raional, precum și suma totală a cheltuielilor

necesare pentru asigurarea activității lor.

Potrivit pct. 3 din Regulament-cadru cu privire la organizarea și funcționarea

Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 732 din 16 septembrie 2013, Serviciul constituit la nivel de

raion/municipiu elaborează propriul regulament, care este aprobat de Subdiviziunea

raională/municipală cu atribuții în domeniul învățământului.

La caz se reține că Direcția Învățământ și Serviciul de asistență psihopedagogică

reprezintă subdiviziuni subordonate Consiliului raional Ocnița.

Raportând la caz cadrul legal enunțat și reieșind din constatările sus-menționate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că, instanța de apel ca instanța de fond corect a reținut că Regulamentul-

cadru servește drept model pentru elaborarea propriului regulament, respectiv Serviciul

de asistență psihopedagogică din raionul Ocnița nu urmează obligatoriu să dețină toate

posturile indicate în Regulamentul-cadru.

Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport mențiunile recurentului precum că pct. 24

din Regulamentul-cadru sus-enunțat, prevede expres că activitatea Serviciului este asistată

de șofer, or Statele de personal ale Serviciilor raionale/municipale de asistență

psihopedagogică din Republica Moldova nu sunt identice, componența acestora se

stabilește în dependență de necesitățile din unitățile administrativ-teritoriale și mijloacele

financiare aprobate.

În acest sens, instanța de apel ca instanța de fond corect a reținut că Consiliul raional

Ocnița în dependență de necesitățile comunității din unitatea administrativ-teritorială, cu

respectarea prevederilor din Regulament-cadru cu privire la organizarea și funcționarea

Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 732 din 16 septembrie 2013, legal cu respectarea competenței, a modificat

Statele de personal ale Serviciului de asistență psihopedagogică de pe lângă Direcția

Învățământ a Consiliului raional Ocnița.

Mai mult ca atât, potrivit pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 732 din 16 septembrie

2013, instituirea Serviciului raional/municipal de asistență psihopedagogică, în

subordinea Subdiviziunii raionale/municipale cu atribuții în domeniul învățământului de

către consiliile raionale/municipale și Comitetului executiv al unității teritoriale autonome

Găgăuzia, are statut de recomandare.

În același timp, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că prevederile

Deciziei 6/7 din 24 decembrie 2019, în care se stabilesc statele de personal pentru

Serviciul de asistență psihopedagogică - în număr de 4 unități sunt în contradicție cu

prevederile Deciziei Consiliului raional Ocnița nr. 6/9 din 24 decembrie 2019 cu privire

la aprobarea bugetului raional Ocnița pe anul 2020, astfel încât la Anexa nr. 7 este stabilit

efectivul limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la bugetul raional

pe anul 2020, iar la pct. 35 – Serviciul de asistență psihopedagogică, efectivul de

personal/unități - 6.50.

Și acesta deoarece instanța de apel ca instanța de fond întemeiat a stabilit că au fost

alocate surse pentru efectivul de personal/unități - 6.50 al Serviciului de asistență

psihopedagogică, din considerentul că personalul urma fi disponibilizat cu respectarea

6

tuturor prevederilor legale inclusiv preîntâmpinarea cu două luni până la concediere,

respectiv urmau a fi achitate salariile angajaților disponibilizați și indemnizațiile

prevăzute de legislația în vigoare.

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu constituie

temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se axează

asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de

apel ca instanța de fond, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor

de drept material și procedural.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO și

anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde

Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge

recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs, cu

atât mai mult, că acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor

de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de

casare a hotărârii recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea instanței de apel

ca instanța de fond este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt

nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea

instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Cazacu Rodion, reprezentat de avocatul Cernomoreț

Sergiu.

Se menține hotărârea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cazacu Rodion

împotriva Consiliului raional Ocnița cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7