2ra-139/21 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

2ra-139/21 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra–139/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică Ansamblul

Național Academic de Dansuri Populare „Joc”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dabija Ghenadie

împotriva Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc” cu privire la

anularea ordinelor, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Dabija Ghenadie, casată hotărârea din 16 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost admisă parțial,

con st ată:

La 12 iunie 2018, Dabija Ghenadie s-a adresat în instanță cu cerere de chemare

în judecată (concretizată pe parcursul judecării cauzei) împotriva Ansamblului

Național Academic de Dansuri Populare „Joc” cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat faptul că, relațiile de muncă între

Centrului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Ansamblul

Național Academic de dansuri Populare „Joc” ca angajator și Ghenadie Dabija ca

angajat au fost stabilite prin contractul individual de muncă, ultimul a început a

activa ca artist al Centrului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Ansamblul Național Academic de dansuri Populare „Joc”, având drepturi si

obligațiuni conform fișei de post contrasemnată de către ultimul.

1

În anul 2018, urmare a numirii noului director general al Centrului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Ansamblul Național Academic de

dansuri Populare „Joc”, reclamantul, care recent s-a întors din concediul pentru

îngrijirea copilului până vârsta de 3 ani, nejustificat s-a trezit a fi ținta de răzbunarea

a noii administrații.

Angajatorul cunoscând cu certitudine, că reclamantul este tutore a 4 copii

minori a solicitat în temeiul legislației muncii ai fi stabilit un program mai redus de

muncă. Cu toate că legislația impune aceste prevederi angajatorului, ultimul a

încercat prin diferite pârghii al determina să renunțe la munca sa.

Primul pas întreprins de angajator a fost emiterea ordinului nr.25-A din 12

martie 2018 prin care i-au fost anulate sporurile la salariu de bază în legătură cu

înrăutățirea calității muncii, or, la caz pentru a fi stabilit un asemenea criteriu urma

a fi numită o comisie formată din membri cu o experiența mult mai mare ca a lui

Dabija, fapt care nu s-a realizat de angajator.

Prin cererea prealabilă din nr. 134 din 30 martie 2018, s-a solicitat anularea

ordinului sus-menționat, iar prin răspunsul nr.57 din 24 aprilie 2018, administrația

Centrului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Ansamblul

Național Academic de dansuri Populare „Joc”, cererea a fost respinsă.

La 30 martie 2018, prin ordinul nr.33-A, a fost aplicată sancțiunea disciplinară

- mustrare aspră. La baza emiterii ordinului dat au stat declarațiile lui Goia Vasile,

care eronat a redat presupusele încălcări.

Deși a solicitat prin cerere prealabilă anularea și acestui ordin, motivând că

emiterea ordinului este generată de grave încălcări ale art.8 și 9 Codului muncii în

coroborare cu prevederile art.208 alin.(l) și alin.(2) CM, a primit un refuz.

Prin ordinul cu nr.50 din 20 aprilie 2018 Dabija Ghenadie a fost sancționat prin

concediere.

Temei de emitere a ordinului sus-menționat a servit faptul, că ar fi absentat fără

motive întemeiate de la serviciu mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de

muncă, adică ar fi absentat nemotivat la 22 martie 2018 - 24 martie 2018, fapte care

nu corespund adevărului.

Ilegalitatea ordinului menționat se confirmă prin faptul că, la 22 martie 2018,

prin cererea înregistrată sub nr. 5 din 22 martie 2018, Dabija Ghenadie a solicitat a-

i fi acordat concediu fără plată începând cu data de 22 martie 2018 până la 24 martie

2018, inclusiv în legătură cu faptul, că copii erau gravi bolnavi, fapt confirmat și

prin extrasul medical, iar angajatorul având intenția de al determina la demisia sa, l-

a avertizat, că orice plecare a reclamantului în concediu de boală, va genera lipsirea

de premii și adaosurile la salariu.

Despre faptul că angajatorul a refuzat acordarea concediului nu a fost informat

cu toate, că reprezentantul Serviciului personal a avut obligația de al informa despre

refuzul acordării acestui concediu, iar la caz, angajatorul totuși și-a realizat scopul

2

și intenția sa de al elibera din serviciu, folosindu-se de poziția sa dominantă, și

intenția rușinoasă a responsabilului din cadrul serviciului resurse umane, care la

momentul recepționării cererii lui Dabija, au comunicat, că poate să plece, daca copii

sunt bolnavi.

Prin cererea prealabilă din 03 mai 2018, a solicitat anularea ordinului menționat

însă răspuns la cerere nu a recepționat.

În viziunea reclamantului, în contextul temeiurilor de fapt care au stat la baza

emiterii ordinelor date pot concluziona cu certitudine că angajatorul urmează a fi

obligat la repararea prejudiciului material cauzat prin admiterea discriminării și

hărțuirii, de asemeni și la achitarea prejudiciului moral, la baza căruia stau frustrările

discriminarea și lipsirea forțată de dreptul de a munci.

În instanță Dabija Ghenadie a solicitat:

- anularea ordinului nr. 25-A din 12 martie 2018 cu privire la anularea

sporurilor la salariul de bază de funcție a salariatului Dabija Ghenadie, emis de către

Directorul general al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare ”Joc”;

- anularea ordinului nr. 33-A din 30 martie 2018, emis de către Directorul

general al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare ”Joc”;

- anularea ordinului nr. 50 din 20 aprilie 2018, emis de către Directorul general

al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare ”Joc”, cu restabilirea în

funcția de artist orchestră în cadrul Î.S. A. N. A. D. P. ”Joc”;

- repararea prejudiciului moral, prin încasarea echivalentului bănesc în mărime

de 25 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a respinge acțiunea prima instanță a reținut că, pretenția cu privire la

anularea ordinului nr. 25-A din 12 martie 2018 cu privire la anularea sporului la

salariul de funcție începând cu 12 martie 2018 lui Dabija Ghenadie este

neîntemeiată, or plata sporurilor este un drept al angajatorului care este acordat

salariatului cu titlul de stimularea a eficienții muncii pentru înaltă eficiență în muncă,

intensitate a muncii, precum și pentru executarea unor lucrări de importanță

deosebită sau de urgență, pe termenul efectuării lor, respectiv sporurile se acordă

suplimentar la salariu în situația întrunirii circumstanțelor de fapt și a temeiului legal

și anume înaltă eficiență în muncă, intensitate a muncii, precum și pentru executarea

unor lucrări de importanță deosebită sau de urgență, pe termenul efectuării lor, însă

la caz reclamantul nu a probat faptul întrunirii acestor circumstanțe, ba din contra

angajatorul prin ordin a indicat înrăutățirea calității muncii a reclamantului.

Prima instanță a mai reținut că, la 11 martie 2018, a fost remis din numele lui

prim-dirijorului de orchestră Goia Vasile un raport către Directorului General al

Ansamblului Național Academic de dansuri Populare „Joc” Aliona Strîmbeanu prin

care se informează ultima despre faptul că Dabija Ghenadie la data de 10 martie

3

2018 în cadrul Festivalului Muzical Internațional „Mărțișor” în rezultatul unor

aranjamente Gheorghe Olaru și Dabija Ghenadie a refuzat să participe în concert

dacă nu se revine la formula inițială, drept rezultat Goia Vasile a dispus ca Gheorghe

Olaru și Dabija Ghenadie să plece.

La 12 martie 2018, a fost întocmit un raport de către Directorul Artistic al

Ansamblului Național Academic de dansuri Populare „Joc” Grigore Paladi prin care

a informat directorul Ansamblului Național Academic de dansuri Populare „Joc” în

cadrul repetițiilor din data de 10 martie 2018 ora 11.30 a avut loc un conflict între

artiștii orchestrei Gheorghe Olaru și Dabija Ghenadie și prim-dirijorul orchestrei

Goia Vasile, drept rezultat al refuzului artiștilor de a executa indicațiile prim-

dirijorului și drept consecință Gheorghe Olaru și Dabija Ghenadie au refuzat să

participe la concert.

În urma unei anchete de serviciu, finalizată prin ordinul nr. 33-A din 30 martie

2018, emis de către Directorul general al Ansamblului Național Academic de

Dansuri Populare ”Joc”, Dabija Ghenadie a fost sancționat cu mustrare aspră.

Instanța a concluzionat netemeinicia pretenției de anulare a acestui ordin, or

salariatul Dabija Ghenadie a refuzat să își exercite atribuțiile de serviciu prin refuzul

de a participa la spectacolul organizat în cadrul Festivalului Muzical Internațional

„Mărțișor”, fapte ce au fost examinate de către angajator cu respectarea prevederilor

art.206-210 al Codului muncii.

La fel, în cadrul dezbaterilor judiciare a fost constatat că, la 22 martie 2018,

Dabija Ghenadie a înregistrat o cerere sub nr. 5 prin care a solicitat acordarea

concediul neplătit pentru perioada 22 martie - 24 martie 2018, cerere ce a fost

refuzată de către angajator la 22 martie 2018. Cu refuzul privind acordarea

concediului neplătit Dabija Ghenadie a făcut cunoștință la 28 martie 2018.

Ca urmare a absenței nemotivate a reclamantului de la serviciu, prin ordinul nr.

50 A din 20 aprilie 2018, emis de către Directorul General al Ansamblului Național

Academic de Dansuri Populare ”Joc”, Dabija Ghenadie a fost concediat.

Instanța a considerat legal ordinul de concediere a reclamantului, or acesta a

lipsit nemotivat de la serviciu mai mult de 4 ore consecutiv, deși i-a fost refuzat în

acordarea concediului, iar în situația în care reclamantul urma să acorde asistență

copilului și soției bolnave, acesta era în drept să solicite un concediu medical, însă

în speță nu a fost constatat nici o probă în acest sens.

Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Dabija Ghenadie, casată hotărârea din 16 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a

fost admisă parțial.

A fost anulat ordinul nr. 25-A din 12 martie 2018 „Cu privire la anularea

sporurilor la salariul de bază”, emis de directorul general al Ansamblului Național

Academic de Dansuri Populare „Joc”.

4

A fost anulat ordinul nr. 33-A din 30 martie 2018 „Cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare”, emis de directorul general al Ansamblului Național

Academic de Dansuri Populare „Joc”.

A fost anulat ordinul nr. 50 din 20 aprilie 2018 „Cu privire la aplicarea

sancțiunii sub formă de concediere”, emis de directorul general al Ansamblului

Național Academic de Dansuri Populare „Joc”.

A fost restabilit Dabija Ghenadie în funcția deținută anterior de artist orchestră

în cadrul Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc”.

A fost încasată de la Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”

în beneficiul lui Dabija Ghenadie suma de 15 000 de lei cu titlu de compensație

pentru prejudiciului moral cauzat. În rest, pretenția a fost respinsă.

A fost încasată de la Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”

în beneficiul lui Dabija Ghenadie suma de suma de 9686 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică suportate în instanța de fond.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, concluzia instanței de fond,

precum că plata sporurilor este un drept al angajatorului, nu poate fi reținută în speță.

Or, după cum rezultă din dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 381 din 13.04.2006

cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare, sporul

stabilit nu poate fi redus sau anulat la simpla decizie a angajatorului, ci doar în cazul

înrăutățirii calității muncii. La caz, deși se invocă faptul că calitatea muncii

reclamantului s-a înrăutățit, întru confirmarea acestui fapt nu au fost prezentate

probe. În aceste împrejurări, ordinul cu privire la anularea sporului se atestă a fi

neîntemeiat și abuziv, iar instanța de fond eronat a constatat legalitatea acestuia.

Cu privire la al doilea ordin contestat în prezenta cauză, instanța de apel a

reținut că, sancțiunea disciplinară aplicată trebuie să fie proporțională gravității

abaterii disciplinare, ținându-se cont de împrejurările în care aceasta a fost comisă,

gradul de vinovăție, consecințele, precum și existența altor sancțiuni disciplinare. În

speță, angajatorul s-a limitat la expunerea faptei imputate salariatului, fără a oferi o

motivare privind aplicarea anume a sancțiunii mustrare aspră. Astfel, nu a fost

explicată rațiunea aplicării acestei sancțiuni și proporționalitatea ei în raport cu

gravitatea și consecințele abaterii. Mai mult, la momentul emiterii ordinului

reclamantul nu avea sancțiuni disciplinare aplicate anterior, astfel aplicarea

sancțiunii mustrare aspră, li nu a unei sancțiuni mai blânde, nu a fost justificată.

Cu privire la ordinul de concediere a reclamantului, instanța de apel a menționat

că, este cert faptul că concediu neplătit se acordă cu consimțământul angajatorului.

Însă, pârâtul nu a prezentat probe că salariatului Dabija Ghenadie i-a fost comunicat

refuzul angajatorului în acordarea concediului neplătit. Dimpotrivă, din materialele

cauzei reiese că acesta a luat cunoștință de refuz abia la 28 martie 2018. În situația

creată, reclamantul depunând o astfel de cerere, motivându-și necesitatea absentării

de la locul de muncă, avea o speranță legitimă că această cerere îi va fi admisă.

5

La 19 noiembrie 2020, Instituția Publică Ansamblul Național Academic de

Dansuri Populare „Joc” a declarat recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În susținerea recursului a invocat că, la examinarea cauzei în ordine de apel

instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

La 29 ianuarie 2021 (prin poștă electronică), Dabija Ghenadie, reprezentat de

avocatul Arabadji Mariana, a depus o referință la recursul declarat de către Instituția

Publică Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”, solicitând

considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 17

iunie 2020, expediată părților la 24 septembrie 2020, iar recursul a fost declarat la

19 noiembrie 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Instituția Publică Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

6

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Instituția Publică Ansamblul Național

Academic de Dansuri Populare „Joc” nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori

acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Instituția Publică Ansamblul Național

Academic de Dansuri Populare „Joc”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

7

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Instituția Publică Ansamblul

Național Academic de Dansuri Populare „Joc”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

8