2ra-1406/21 — anularea ordinului de concediere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1406/21 — anularea ordinului de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1406/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)
ÎNCHEIERE
06 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe
Nicolaescu împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație Artistică
„Ștefan Neaga” cu privire la anularea ordinului de concediere, constatarea
concedierii ca sancțiune disciplinară, restabilirea în funcția anterior deținută,
încasarea salariului pentru absență forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral
și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Gheorghe Nicolaescu și a fost menținută hotărârea
din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a
fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 07 decembrie 2019 Gheorghe Nicolaescu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație Artistică
„Ștefan Neaga” cu privire la anularea ordinului de concediere, constatarea
concedierii ca sancțiune disciplinară, restabilirea în funcția anterior deținută,
încasarea salariului pentru absență forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral
și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este angajat al Catedrei
„Muzicologie” a Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”, (din 06.06.2017
reorganizat în IP CEEA „Șt. Neaga” a RM), în funcția de profesor de discipline
muzical-teoretice din anul 2003. Din anul 2008 a fost transferat în funcție de
metodist la Cabinetul metodic - subdiviziune a Ministerului Culturii instituită în
baza Hotărârii Guvernului RM nr. 1080 din 02 octombrie 2007 „Cu privire la
aprobarea programului de susținere a activității instituțiilor de învățământ artistic
extrașcolar pe anii 2007- 2010 (școli de muzică/ arte/arte plastice” cu sediul în
cadrul IP CEEA „Șt. Neaga” a RM.
A relevat că, paralel cu această funcție a cumulat funcția de profesor la
catedra sus-menționată, conform orarului aprobat de administrație la începutul
fiecărui an de studii.
A notat că, odată cu trecerea IP CEEA „Șt. Neaga” la regimul de autonomie
financiară, începând cu 01 ianuarie 2019, ce prevede acțiuni de optimizare a
cheltuielilor anuale care afectează existența de mai departe a Cabinetului Metodic,
Gheorghe Nicolaescu - metodist, a înaintat la data de 07 mai 2019 un demers
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al RM (dnei Monica Babuc, ministru),
pentru a găsi posibilitatea instituționalizării Cabinetului Metodic și transferării
acestuia într-o altă instituție. Demersul a fost înregistrat la cancelaria ministerului
și pus pe rol în luna mai 2019, iar în luna iunie urma ultima fază de rezolvare a
problemei. Situația politică din luna iunie 2019 a stopat realizarea procesului de
instituire a Cabinetului Metodic, în consecință, la data de 12 iunie 2019 a înaintat
din nou demersul, care până astăzi este în proces de examinare. Ca urmare, din
nedorința administrației IP CEEA „Șt. Neaga” de a realiza acest proiect pentru
școlile de muzică/arte/arte plastice din republică, la data de 08 august 2019 a fost
emis pe numele său ordinul de concediere din funcție de metodist, ca act de
răfuială administrativă.
A mai indicat că, tăinuirea și refuzul de remunerare pentru gradul didactic
superior, conferit prin ordinul nr. 708 din 28 iunie 2011 și confirmat prin ordinul
nr. 709 din 20 iulie 2016 Ministerul Educației nu i-a remunerat munca pe parcursul
a șapte ani pentru acest calificativ didactic. A depistat acest moment în luna
februarie 2018, când a solicitat carnetul de muncă de la secția Resurse Umane
pentru a-l prezenta la Casa Națională de Asigurări Sociale în legătură cu atingerea
vârstei de pensionare. Imediat a înaintat un demers pe numele administrației
instituției, pentru a efectua recalcularea mijloacelor financiare ce i se cuveneau
pentru calificativul didactic menționat, pentru întreaga perioadă de neachitare
(fiind remunerat pentru gradul didactic unu pe care nu-1 deținea). După infinite
dezbateri, recalcularea a fost efectuată. În acea perioadă, niciodată nu a primit fișa
informație despre salariul lunar.
A relatat despre neachitarea orelor tarifare pentru anul de studii 2018-2019
ce a depășit 0,5 salariu. În calitate de profesor i-a fost stabilită norma didactică de
20 de ore (discipline muzical-teoretice) pe săptămână, pe care a îndeplinit-o pe tot
parcursul anului de studii 2018- 2019, conform orarului aprobat de administrație.
A relevat că, de nenumărate ori s-a adresat administrației cu demersuri
pentru a i se motiva neachitarea lunară pentru orele ce depășesc 0,5 salariu de
profesor. Chiar dacă administrația invoca diverse motive ce nu existau în legislația
actuală, recalcularea a fost efectuată tocmai în luna iunie 2019.
A invocat și neglijarea de către directorul instituției a gradului doi de
metodist conferit prin ordinul nr. 864 din 24 iulie din 2014 (Ministerul Educației).
În luna septembrie a depus cerere pentru conferirea gradului didactic unu de
metodist, care a fost acceptată de administrația instituției. În luna martie 2019, la
ședința Consiliului profesoral, în cadrul căreia cadrele didactice pretendente la
gradele didactice unu și superior prezentau raportul de autoevaluare, directorul
instituției a invocat o informație falsă, precum că în anul 2014 i s-a conferit
incorect gradul doi de metodist și, prin urmare, nu este valabil și nu are nici un
drept de a pretinde la conferirea gradului unu.
A relatat că, odată cu atingerea vârstei de pensie nu a încheiat contract
individual de muncă cu angajatorul pe durată determinată sau nedeterminată. Dacă
în instituție, circa de 30% din cadrele didactice ce activează au atins vârsta
pensionară, atunci articolul în cauză, pe care îl invocă dl director ca temei pentru
concediere, ar trebui să fie valabil pentru toți angajații ce au atins vârsta respectivă.
În acest mod, managerul instituției a denigrat numele său, demonstrând un act de
răfuială și discriminare personală, utilizând resursele administrative.
A precizat că, la data de 08 august 2019, ca urmare a multiplelor cazuri de
hărțuire și discriminare, Administrația IP CEEA „Șt. Neaga” a adoptat Ordinul nr.
27-p „Cu privire la concedierea din funcția de metodist în temeiul deținerii de către
salariatul Gheorghe Nicolaescu a statutului de pensionar pentru limita de vârstă (în
ordin art. 86, alin. 1 lit. y1 din Codul Muncii)”.
Reclamantul Gheorghe Nicolaescu și-a întemeiat cererea în temeiul
prevederilor art. 90, 207, 208, 209, 210, 355 din Codul muncii, art. 7, 28, 32, 94,
96, 166, 167 din Cod de procedură civilă, art. 1398, 1422 din Codul civil.
A solicitat anularea ordinului nr. 27-p din 08 august 2019 cu privire la
concedierea din funcție de metodist ca fiind neîntemeiat, având la bază actul de
hărțuire și discriminare cu aplicarea resurselor administrative, constatarea
concedierii în temeiul ordinului nr. 27-p din 08 august 2019 ca sancțiune
disciplinară, restabilirea în funcție de metodist și profesor, încasarea salariului de
metodist și profesor pentru perioada de absență forțată de la muncă începând cu 08
septembrie 2019, a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și a cheltuielilor
de judecată (f. d. 2-6).
Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
acțiunea depusă de Gheorghe Nicolaescu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 decembrie 2020,
Gheorghe Nicolaescu a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău
sediul Centru din 12 noiembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Gheorghe Nicolaescu și a fost menținută hotărârea primei
instanțe.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, reclamantul
Gheorghe Nicolaescu a fost angajat la Instituția Publică Centrul de Excelență în
Educație Artistică „Ștefan Neaga” în calitate de metodist în baza contractului
individual de muncă nr. 24 din 11 august 2008, ordinul nr. 48p din 12 august 2008
(f. d. 46-47, 77).
Potrivit ordinului directorului Instituției Publice Centrul de Excelență în
Educație Artistică „Ștefan Neaga” nr. 27-p din 08 august 2019 cu privire la
concediere, Gheorghe Nicolaescu a fost concediat din funcție de metodist din data
de 08 august 2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin.(1) lit. y1) Codul muncii,
deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă (f. d. 49).
Prin ordinul directorului Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație
Artistică „Ștefan Neaga” nr. 29-p din 30 august 2019 cu privire la concediere,
Gheorghe Nicolaescu a fost concediat din funcție de profesor din data de 30 august
2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin. (1) lit.y1) Codul muncii, deținerea de către
salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă (f. d. 50).
Astfel, reclamantul/apelant a invocat netemeinicia ordinului nr. 27-p din 08
august 2019 cu privire la concedierea lui Gheorghe Nicolaescu din funcția de
metodist din data de 08 august 2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin. (1) lit. y1)
Codul muncii și a ordinul nr. 29-p din 30 august 2019 cu privire la concedierea lui
Gheorghe Nicolaescu din funcția de profesor din data de 30 august 2019 în temeiul
prevederilor art. 86 alin.(1) lit.y1) Codul muncii.
Totodată, reclamantul/apelant a pretins ca temei de anulare a ordinelor sus
menționate, acțiuni de hărțuire și discriminare a salariatului Gheorghe Nicolaescu.
Conform prevederilor art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, concedierea
- desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe
durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată se admite în cazul
deținerii de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă.
Astfel, angajatorul este în drept să desfacă din inițiativa sa contractul
individual de muncă care a fost încheiat pe o durată nedeterminată, în cazul în care
salariatul are statut de pensionar pentru limita de vîrstă.
Colegiul judiciar reține că, la contestarea ilegalității ordinelor nr. 27-p din 08
august 2019 și nr. 29-p din 30 august 2019, Gheorghe Nicolaescu a precizat că
odată cu atingerea vârstei de pensie nu a încheiat contract individual de muncă cu
angajatorul pe durată determinată sau nedeterminată și că în instituția în care
activa, circa de 30% din cadrele didactice ce activează au atins vârsta pensionară,
atunci art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, pe care îl invocă dl director ca
temei pentru concediere, ar trebui să fie valabil pentru toți angajații ce au atins
vârsta respectivă.
Apelantul/reclamant consideră că, managerul instituției a denigrat numele
său, demonstrând un act de răfuială și discriminare personală, utilizând resursele
administrative.
În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că, argumentele enunțate
supra, expuse în cererea de chemare în judecată și reiterate în apel nu conduc la
ilegalitatea ordinelor contestate cu privire la concedierea salariatului Nicolaescu
Gheorghe, indiferent de funcția ocupată. Or, norma indicată supra, indică expres
dreptul angajatorului de a desface contractul individual de muncă din inițiativa sa,
în cazul în care salariatul are statut de pensionar pentru limita de vîrstă.
Cu atât mai mult că, apelantul/reclamant nu a negat faptul că are statul de
pensionar de limită de vârstă, iar argumentele cu privire la discriminarea
salariatului nu și-au găsit justificare.
Prin urmare, instanța de apel a dedus că, angajatorul în speță Instituția
Publică Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” a respectat
cadrul legal la eliberarea din funcție a salariatului Gheorghe Nicolaescu.
De altfel, prin instituirea normei art. 86 alin. (1), lit. y1) Codul muncii, s-a
urmărit scopul-gestionarea optimă a forței de muncă în condițiile de piață și
oportunitățile de angajare pentru persoanele tinere, care nu-și pot găsi un loc de
muncă potrivit calificării.
Colegiul judiciar al instanței de apel, având în vedere circumstanțele stabilite
în cadrul cercetării judecătorești, cadrul legal aplicabil în speță a reținut ca
întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii depuse de
Gheorghe Nicolaescu.
La 28 iulie 2021, Gheorghe Nicolaescu și reprezentantul acestuia, avocatul
Mihai Avram, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe
cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel
și hotărârea primei instanțe, deoarece la emiterea soluției de respingere a acțiunii
au fost încălcate esențial sau aplicate eronat normele de drept procedural și de
drept material și anume nu au aplicat o lege care urma a fi aplicată, a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat
analogia legii.
A mai invocat că cauza a fost examinată de un judecător care nu avea dreptul
să participe la judecarea ei, cauza a fost judecată în absența unui participant la
proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, la
judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces, în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată.
În final, a considerat că ilegal a fost concediat de administrația Colegiului de
Muzică „Ștefan Neaga”, fapt prin care i-au fost provocate suferințe psihice, o
înjosire a demnității personale și profesionale, calificate ca atentat la drepturile sale
nepatrimoniale.
La 19 august 2021, în adresa Centrului de Excelență în Educație Artistică
„Ștefan Neaga” a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Gheorghe
Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 201).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 01 iunie 2021 (f. d. 186).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 28 iulie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.
Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Nicolaescu și de
reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Nicolaescu
și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța
de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă
argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram,
urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia,
avocatul Mihail Avram se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru