2ra-1406/21 — anularea ordinului de concediere

Dosarul nr. 2ra-1406/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Arabadji) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru) ÎNCHEIERE 06 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Nicolaescu împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” cu privire la anularea ordinului de concediere, constatarea concedierii ca sancțiune disciplinară, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru absență forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Gheorghe Nicolaescu și a fost menținută hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 07 decembrie 2019 Gheorghe Nicolaescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” cu privire la anularea ordinului de concediere, constatarea concedierii ca sancțiune disciplinară, restabilirea în funcția anterior deținută,

încasarea salariului pentru absență forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este angajat al Catedrei „Muzicologie” a Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”, (din 06.06.2017 reorganizat în IP CEEA „Șt. Neaga” a RM), în funcția de profesor de discipline muzical-teoretice din anul 2003. Din anul 2008 a fost transferat în funcție de metodist la Cabinetul metodic - subdiviziune a Ministerului Culturii instituită în baza Hotărârii Guvernului RM nr. 1080 din 02 octombrie 2007 „Cu privire la aprobarea programului de susținere a activității instituțiilor de învățământ artistic extrașcolar pe anii 2007- 2010 (școli de muzică/ arte/arte plastice” cu sediul în cadrul IP CEEA „Șt.

Neaga” a RM. A relevat că, paralel cu această funcție a cumulat funcția de profesor la catedra sus-menționată, conform orarului aprobat de administrație la începutul fiecărui an de studii. A notat că, odată cu trecerea IP CEEA „Șt. Neaga” la regimul de autonomie financiară, începând cu 01 ianuarie 2019, ce prevede acțiuni de optimizare a cheltuielilor anuale care afectează existența de mai departe a Cabinetului Metodic, Gheorghe Nicolaescu - metodist, a înaintat la data de 07 mai 2019 un demers Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al RM (dnei Monica Babuc, ministru), pentru a găsi posibilitatea instituționalizării Cabinetului Metodic și transferării acestuia într-o altă instituție.

Demersul a fost înregistrat la cancelaria ministerului și pus pe rol în luna mai 2019, iar în luna iunie urma ultima fază de rezolvare a problemei. Situația politică din luna iunie 2019 a stopat realizarea procesului de instituire a Cabinetului Metodic, în consecință, la data de 12 iunie 2019 a înaintat din nou demersul, care până astăzi este în proces de examinare. Ca urmare, din nedorința administrației IP CEEA „Șt. Neaga” de a realiza acest proiect pentru școlile de muzică/arte/arte plastice din republică, la data de 08 august 2019 a fost emis pe numele său ordinul de concediere din funcție de metodist, ca act de răfuială administrativă. A mai indicat că, tăinuirea și refuzul de remunerare pentru gradul didactic superior, conferit prin ordinul nr. 708 din 28 iunie 2011 și confirmat prin ordinul nr. 709 din 20 iulie 2016 Ministerul Educației nu i-a remunerat munca pe parcursul a șapte ani pentru acest calificativ didactic.

A depistat acest moment în luna februarie 2018, când a solicitat carnetul de muncă de la secția Resurse Umane pentru a-l prezenta la Casa Națională de Asigurări Sociale în legătură cu atingerea vârstei de pensionare. Imediat a înaintat un demers pe numele administrației instituției, pentru a efectua recalcularea mijloacelor financiare ce i se cuveneau pentru calificativul didactic menționat, pentru întreaga perioadă de neachitare (fiind remunerat pentru gradul didactic unu pe care nu-1 deținea). După infinite dezbateri, recalcularea a fost efectuată. În acea perioadă, niciodată nu a primit fișa informație despre salariul lunar. A relatat despre neachitarea orelor tarifare pentru anul de studii 2018-2019 ce a depășit 0,5 salariu.

În calitate de profesor i-a fost stabilită norma didactică de 20 de ore (discipline muzical-teoretice) pe săptămână, pe care a îndeplinit-o pe tot parcursul anului de studii 2018- 2019, conform orarului aprobat de administrație. A relevat că, de nenumărate ori s-a adresat administrației cu demersuri pentru a i se motiva neachitarea lunară pentru orele ce depășesc 0,5 salariu de profesor. Chiar dacă administrația invoca diverse motive ce nu existau în legislația actuală, recalcularea a fost efectuată tocmai în luna iunie 2019. A invocat și neglijarea de către directorul instituției a gradului doi de metodist conferit prin ordinul nr. 864 din 24 iulie din 2014 (Ministerul Educației). În luna septembrie a depus cerere pentru conferirea gradului didactic unu de metodist, care a fost acceptată de administrația instituției.

În luna martie 2019, la ședința Consiliului profesoral, în cadrul căreia cadrele didactice pretendente la gradele didactice unu și superior prezentau raportul de autoevaluare, directorul instituției a invocat o informație falsă, precum că în anul 2014 i s-a conferit incorect gradul doi de metodist și, prin urmare, nu este valabil și nu are nici un drept de a pretinde la conferirea gradului unu. A relatat că, odată cu atingerea vârstei de pensie nu a încheiat contract individual de muncă cu angajatorul pe durată determinată sau nedeterminată. Dacă în instituție, circa de 30% din cadrele didactice ce activează au atins vârsta pensionară, atunci articolul în cauză, pe care îl invocă dl director ca temei pentru concediere, ar trebui să fie valabil pentru toți angajații ce au atins vârsta respectivă.

În acest mod, managerul instituției a denigrat numele său, demonstrând un act de răfuială și discriminare personală, utilizând resursele administrative. A precizat că, la data de 08 august 2019, ca urmare a multiplelor cazuri de hărțuire și discriminare, Administrația IP CEEA „Șt. Neaga” a adoptat Ordinul nr. 27-p „Cu privire la concedierea din funcția de metodist în temeiul deținerii de către salariatul Gheorghe Nicolaescu a statutului de pensionar pentru limita de vârstă (în ordin art. 86, alin. 1 lit. y1 din Codul Muncii)”. Reclamantul Gheorghe Nicolaescu și-a întemeiat cererea în temeiul prevederilor art. 90, 207, 208, 209, 210, 355 din Codul muncii, art. 7, 28, 32, 94, 96, 166, 167 din Cod de procedură civilă, art. 1398, 1422 din Codul civil.

A solicitat anularea ordinului nr. 27-p din 08 august 2019 cu privire la concedierea din funcție de metodist ca fiind neîntemeiat, având la bază actul de hărțuire și discriminare cu aplicarea resurselor administrative, constatarea concedierii în temeiul ordinului nr. 27-p din 08 august 2019 ca sancțiune disciplinară, restabilirea în funcție de metodist și profesor, încasarea salariului de metodist și profesor pentru perioada de absență forțată de la muncă începând cu 08 septembrie 2019, a prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și a cheltuielilor de judecată (f. d. 2-6). Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, acțiunea depusă de Gheorghe Nicolaescu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 03 decembrie 2020, Gheorghe Nicolaescu a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 12 noiembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Gheorghe Nicolaescu și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, reclamantul Gheorghe Nicolaescu a fost angajat la Instituția Publică Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” în calitate de metodist în baza contractului individual de muncă nr. 24 din 11 august 2008, ordinul nr. 48p din 12 august 2008 (f. d. 46-47, 77). Potrivit ordinului directorului Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” nr. 27-p din 08 august 2019 cu privire la concediere, Gheorghe Nicolaescu a fost concediat din funcție de metodist din data de 08 august 2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin.(1) lit. y1) Codul muncii, deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă (f. d. 49). Prin ordinul directorului Instituției Publice Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” nr. 29-p din 30 august 2019 cu privire la concediere, Gheorghe Nicolaescu a fost concediat din funcție de profesor din data de 30 august 2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin. (1) lit.y1) Codul muncii, deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă (f. d. 50). Astfel,

reclamantul/apelant a invocat netemeinicia ordinului nr. 27-p din 08 august 2019 cu privire la concedierea lui Gheorghe Nicolaescu din funcția de metodist din data de 08 august 2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii și a ordinul nr. 29-p din 30 august 2019 cu privire la concedierea lui Gheorghe Nicolaescu din funcția de profesor din data de 30 august 2019 în temeiul prevederilor art. 86 alin.(1) lit.y1) Codul muncii. Totodată, reclamantul/apelant a pretins ca temei de anulare a ordinelor sus menționate, acțiuni de hărțuire și discriminare a salariatului Gheorghe Nicolaescu. Conform prevederilor art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, concedierea - desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată se admite în cazul deținerii de către salariat a statutului de pensionar pentru limită de vârstă.

Astfel, angajatorul este în drept să desfacă din inițiativa sa contractul individual de muncă care a fost încheiat pe o durată nedeterminată, în cazul în care salariatul are statut de pensionar pentru limita de vîrstă. Colegiul judiciar reține că, la contestarea ilegalității ordinelor nr. 27-p din 08 august 2019 și nr. 29-p din 30 august 2019, Gheorghe Nicolaescu a precizat că odată cu atingerea vârstei de pensie nu a încheiat contract individual de muncă cu angajatorul pe durată determinată sau nedeterminată și că în instituția în care activa, circa de 30% din cadrele didactice ce activează au atins vârsta pensionară, atunci art. 86 alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, pe care îl invocă dl director ca temei pentru concediere, ar trebui să fie valabil pentru toți angajații ce au atins vârsta respectivă.

Apelantul/reclamant consideră că, managerul instituției a denigrat numele său, demonstrând un act de răfuială și discriminare personală, utilizând resursele administrative. În această ordine de idei, instanța de apel a relevat că, argumentele enunțate supra, expuse în cererea de chemare în judecată și reiterate în apel nu conduc la ilegalitatea ordinelor contestate cu privire la concedierea salariatului Nicolaescu Gheorghe, indiferent de funcția ocupată. Or, norma indicată supra, indică expres dreptul angajatorului de a desface contractul individual de muncă din inițiativa sa, în cazul în care salariatul are statut de pensionar pentru limita de vîrstă. Cu atât mai mult că, apelantul/reclamant nu a negat faptul că are statul de pensionar de limită de vârstă, iar argumentele cu privire la discriminarea salariatului nu și-au găsit justificare.

Prin urmare, instanța de apel a dedus că, angajatorul în speță Instituția Publică Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” a respectat cadrul legal la eliberarea din funcție a salariatului Gheorghe Nicolaescu. De altfel, prin instituirea normei art. 86 alin. (1), lit. y1) Codul muncii, s-a urmărit scopul-gestionarea optimă a forței de muncă în condițiile de piață și oportunitățile de angajare pentru persoanele tinere, care nu-și pot găsi un loc de muncă potrivit calificării. Colegiul judiciar al instanței de apel, având în vedere circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești, cadrul legal aplicabil în speță a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii depuse de Gheorghe Nicolaescu.

La 28 iulie 2021, Gheorghe Nicolaescu și reprezentantul acestuia, avocatul Mihai Avram, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece la emiterea soluției de respingere a acțiunii au fost încălcate esențial sau aplicate eronat normele de drept procedural și de drept material și anume nu au aplicat o lege care urma a fi aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii.

A mai invocat că cauza a fost examinată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei, cauza a fost judecată în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, la judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată. În final, a considerat că ilegal a fost concediat de administrația Colegiului de Muzică „Ștefan Neaga”, fapt prin care i-au fost provocate suferințe psihice, o înjosire a demnității personale și profesionale, calificate ca atentat la drepturile sale nepatrimoniale.

La 19 august 2021, în adresa Centrului de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 201). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 01 iunie 2021 (f. d. 186). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 28 iulie 2021, adică în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului declarat de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram, urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Gheorghe Nicolaescu și de reprezentantul acestuia, avocatul Mihail Avram se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru