3ra-101/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-101/21 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: Bancov Evgheni) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii) Î N C H E I E R E 03 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Ernu împotriva Consiliului municipal Cahul, terț Primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care s-au respins apelurile depuse de Zinaida Ernu și reprezentantul acesteia, avocatul Ignat Dumitran împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 08 iulie 2019 Zinaida Ernu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Cahul, terț Primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș cu privire la contestarea în parte a actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 11 martie 2016 între Banca de Economii Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare, în calitate de vânzător și Zinaida Ernu, în calitate de cumpărător a fost încheiat contractul de vânzare- cumpărare a obiectului la licitație și anume, a construcției – garaj, cu nr. cadastral xxxxxx, cu suprafața de 117,8 m. p., situat în xxxxx. Reclamanta Zinaida Ernu a invocat, că după înregistrarea dreptului de proprietate a construcției menționate în Registrul bunurilor imobile, la data de 07 noiembrie 2018 a depus cerere către Consiliul municipal Cahul privind cumpărarea și încheierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului aferent construcției cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 117,8 m.p., situat în xxxxx.

A relatat, că la 30 mai 2019 Consiliul municipal Cahul a emis decizia nr. 3/24 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent obiectului privat, prin care a dispus 1 vânzarea Zinaidei Ernu a terenului cu suprafața de 0,0250 ha, nr.cadastral xxxxx, aferent obiectului privat (garaj), situat în xxxxx. A menționat, că la 27 iunie 2019, între Ernu Zinaida, în calitate de cumpărător, și Primăria municipiului Cahul, în persoana primarului Dandiș Nicolae, în calitate de vânzător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, obiectul contractului fiind vânzarea-cumpărarea terenului aferent construcției proprietate privată cu suprafață totală de 0,0250 ha, nr.cadastral xxxxx.

Totodată, la data de 30 mai 2019 Consiliul municipal Cahul a emis decizia nr. 3/26(39/26)-XXV cu privire la scoaterea la licitație publică pentru vânzare-cumpărare și dare în locațiune a terenurilor, prin care la pct. 3 s-a decis scoaterea la licitație publică pentru vânzare-cumpărare a terenului public, domeniul privat, cu suprafața de 0,0178 ha, nr. cadastral xxxxx. Reclamanta Zinaida Ernu consideră, că pct. 3 din decizia Consiliului municipal Cahul nr. 3/26 (39/26)-XXV din 30 mai 2019 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent obiectului privat urmează a fi anulat, deoarece Consiliul municipal Cahul nejustificat a dispus înstrăinarea, prin licitație, a terenului menționat în condițiile, în care acest teren este utilizat în proces tehnologic, pentru exploatarea construcției garaj/depozit, care îi aparține cu drept de proprietate.

Totodată, reclamanta a invocat, că fiind divizat prin diminuarea din terenul cu suprafața de 0,0427 ha, nr. cadastral xxxxx, terenul aferent construcției, ce-i aparține cu drept de proprietate cu suprafața de 0,0178, nr. cadastral xxxxx, rămâne în continuare sub regim de teren adiacent construcției și se identifică ca teren aferent, care cade sub incidența pct. 7 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008. Reclamanta a solicitat anularea pct. 3 din decizia Consiliului municipal Cahul nr. 3/26 (39/26)-XXV din 30 mai 2019 cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent obiectului privat și obligarea Consiliului municipal Cahul de a emite actul administrativ cu privire la vânzarea în beneficiul ei, a terenului public domeniul privat, cu suprafața de 0,0178 ha, nr. cadastral xxxxx, cu titlu de teren aferent construcției cu nr.cadastral xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate.

Prin hotărârea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Zinaida Ernu (f. d. 102, 106-114, vol. I). La data de 05 martie 2020, Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, a depus apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f.d.130, vol.1). La data de 18 martie 2020, Zinaida Ernu a depus apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f.d.133, vol.1).

Iar, la data de 12 iunie 2020 Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran a depus motivarea apelulului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii (f.d.173- 175). Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, s-au respins apelurile depuse de Zinaida Ernu și reprezentantul acesteia, avocatul Ignat Dumitran împotriva hotărârii din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f. d. 209-222, vol. I). 2 Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe privind netemeinicia acțiunii depuse de către Zinaida Ernu, pe motiv că aceasta nu a prezentat probe în dovedirea faptului erorilor comise la emiterea actului administrativ contestat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a apreciat obiectiv probele administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 16 noiembrie 2020, Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii privind admiterea acțiunii înaintate de către Ernu Zinaida.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neântemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. A invocat motivele de drept și de fapt menționate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă.

La data de 04 decembrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Consiliului municipal Cahul copia recursului depus de Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran (f. d. 234, vol. I). Intimatul Consiliul municipal Cahul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul Zinaidei Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 29 octombrie 2020. Decizia motivată din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul a fost notificată recurentei Zinaidei Ernu la data de 04 noiembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele dosarului (f.d.227). Astfel, recursul depus la data de 16 noiembrie 2020, de către Zinaida Ernu, reperezentată de avocatul Ignat Dumitran, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 3 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 6 art.246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale 4 procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten versus Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, hotărârea din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Zinaida Ernu, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 5