2r-54/21 — inapoierea copilului minor

2r-54/21 — inapoierea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2r-54/2021

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: L.Pruteanu)

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție

Sociale și de Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale împotriva Victoriei Melnic (Sima), intervenient accesoriu

Vladislav Melnic, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului sector

Râșcani cu privire la înapoierea copilului minor,

împotriva încheierii din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 noiembrie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Melnic (Sima), intervenient

accesoriu Vladislav Melnic, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului

sector Râșcani cu privire la înapoierea copilului minor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la 29 septembrie 2020 în adresa Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a parvenit sesizarea din partea Autorității

Centrale din Canada, (autoritatea centrală din Canada, desemnată pentru

implementarea prevederilor Convenției de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra

aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii), prin care în temeiul prevederilor

art. 3 și 7 al Convenției menționate, s-a solicitat întreprinderea măsurilor pentru

returnarea la locul reședinței obișnuite în Canada a copilului XXXXX (a.n. XXXXX),

reținut ilegal de mama acestuia în Republica Moldova.

S-a menționat că, căsătoria între dna Victoria Sima și dl Melnic Vladislav a fost

desfăcută de către instanța de judecată competentă din Canada, care ulterior a hotărât

custodia comună a părinților în privința copiilor săi doar cu condiția că, copiii se vor

afla pe teritoriul Canadei. Astfel, părinții au decis de comun acord să trăiască pe o rază

de 50 kilometri de provincia Quebec, Canada, în vederea asigurării accesului la copii.

S-a invocat că, în urma măsurilor întreprinse de către Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale în scopul soluționării sesizării parvenite, s-a constatat că Victoria

Sima împreună cu copiii acesteia XXXXX (a.n.XXXXX) și XXXXX (a.n.XXXXX)

au revenit în Republica Moldova pe o perioadă determinată de timp, având domiciliul

stabilit în Canada.

Victoria Melnic (Sima) urma să se întoarcă în Canada împreună cu copiii, la data

de 23 august 2020, dar luând în considerare situația epidemiologică din întreaga lume,

a decis să rămână în Republica Moldova, totodată, asigurând comunicarea copiilor cu

tatăl acestora.

A solicitat Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale înapoierea copilului

XXXXX (a.n. XXXXX), conform sesizării înaintată de către autoritatea centrală din

Canada, respectând interesul superior al copilului vizat, așa cum trecerea timpului

poate avea consecințe iremediabile pentru relațiile dintre părinte și copil.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 03 decembrie 2020, a

fost dispusă strămutarea cauzei civile, la cererea depusă de Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale împotriva Victoriei Melnic (Sima), intervenient accesoriu

Vladislav Melnic, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Râșcani cu privire la înapoierea copilului minor XXXXX, spre judecare după

competență la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2020, s-a numit spre

examinare în ședință închisă cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva Victoriei Melnic (Sima), intervenient

accesoriu Vladislav Melnic, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului

sect. Râșcani cu privire la înapoierea copilului minor, pentru data de 09 decembrie

2020, ora 11:00, în incinta Curții de Apel Chișinău, str. Teilor 4, sala nr. 9, cu citarea

participanților la proces.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2020 s-a scos de pe rol

cererea înaintată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale împotriva

Victoriei Melnic (Sima), intervenient accesoriu Vladislav Melnic, Direcția Municipală

pentru Protecția Drepturilor Copilului sector Râșcani cu privire la înapoierea copilului

minor.

S-a respins cererea depusă de avocatul Tatiana Catană, reprezentantul lui Melnic

Vladislav cu privire la încuviințarea intervenirii în proces în calitate de intervenient

principal în ordinea art.65 Cod de procedură civilă cu înaintarea pretențiilor proprii.

S-a restituit cererea depusă de avocatul Tatiana Catană, reprezentantul lui Melnic

Vladislav cu privire la încuviințarea intervenirii în proces în calitate de intervenient

principal în ordinea art.65 Cod de procedură civilă cu înaintarea pretențiilor proprii și

s-a explicat dreptul de a înainta acțiunea în ordinea procedurii generale.

La 28 decembrie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale a declarat

recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2020, solicitând

casarea încheierii instanței de apel prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare

în judecată.

A menționat că instanța de apel eronat a dispus scoaterea cererii de pe rol,

deoarece în calitate de autoritate publică centrală în domeniul protecției drepturilor

copilului, conform prevederilor Legii nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția

specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, cât și

autoritatea tutelară teritorială și-au onorat obligațiunile în limitele competențelor.

Consideră recurenta că instanța de apel nu și-a întemeiat decizia pe prevederile

actelor normative și nici pe circumstanțele constatate, nici pe înscrisurile, probele

anexate la acțiune care nu au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată.

2

La 29 decembrie 2020 Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană

prin intermediul oficiului poștal a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2020, solicitând casarea încheierii recurate cu remiterea

cauzei la rejudecare și repunerea pe rol a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile

art.2931-2934 precum și art.279 alin.(1) b1) Cod de procedură civilă și anume că

asemenea cauze civile se vor examina în procedura specială în regim de urgență fiind

stabilit un termen de 10 zile, iar procedura de mediere nefiind impusă.

La fel, s-a menționat în recurs că instanța de apel eronat a interpretat și art.10 din

Convenție, or este expres stipulat că ,,Autoritatea centrală a statului unde se află copilul

va lua sau va face să se ia orice măsură susceptibilă să asigure înapoierea acestuia de

bunăvoie”.

Totodată, Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană a relatat că este

eronată soluția instanței de apel precum că ,,căsătoria dintre Melnic/Sima Victoria și

Melnic Victor a fost desfăcută de o autoritate competență din Canada, ne fiind

recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, precum și actul de divorț nu este

transcris. Tot de autoritatea competentă din Canada a fost stabilită și custodia copiilor

minori. Astfel, se conchide că sunt aplicabile prevederile Codului Familiei Republicii

Moldova”.

Or, în acest sens Convenția prevede expres în art. 16 că ,,După ce vor fi informate

despre deplasarea ilicită a unui copil sau despre neînapoierea sa în înțelesul art. 3,

autoritățile judiciare sau administrative ale statului contractant unde copilul a fost

deplasat sau reținut, nu vor mai putea statua asupra fondului dreptului privind

încredințarea până când nu se va stabili că nu se află întrunite condițiile prezentei

convenții pentru înapoierea copilului”.

În concluzie a indicat Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană că

consideră neîntemeiată și ilegală soluția instanței apel de a scoate de pe rol cererea

privind înapoierea copilului la locul obișnuit de trai înaintată de Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecție Sociale în temeiul Convenției Haga și la fel subsecvent neîntemeiat

refuzul instanței în admiterea cererii de constituire a dlui Melnic Vladislav în calitate

de intervenient principal cu pretenții proprii.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2020 a fost expediată părților la 17 decembrie 2020.

Astfel, recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale și

de Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană la 28 decembrie 2020 și

respectiv la 29 decembrie 2020 sunt în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție

Sociale și de Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană urmează a fi

admise din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată

prin încheierea casată.

Examinând recursurile declarate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră întemeiate și care urmează a fi

admise, cu casarea încheierii contestate, din următoarele motive.

Materialele cauzei denotă că, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Melnic (Sima), intervenient

accesoriu Vladislav Melnic, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului

sector Râșcani cu privire la înapoierea copilului minor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2020 s-a scos de pe rol

cererea înaintată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale împotriva

Victoriei Melnic (Sima), intervenient accesoriu Vladislav Melnic, Direcția Municipală

pentru Protecția Drepturilor Copilului sector Râșcani cu privire la înapoierea copilului

minor.

S-a respins cererea depusă de avocatul Tatiana Catană, reprezentantul lui Melnic

Vladislav cu privire la încuviințarea intervenirii în proces în calitate de intervenient

principal în ordinea art.65 Cod de procedură civilă cu înaintarea pretențiilor proprii.

S-a restituit cererea depusă de avocatul Tatiana Catană, reprezentantul lui Melnic

Vladislav cu privire la încuviințarea intervenirii în proces în calitate de intervenient

principal în ordinea art.65 Cod de procedură civilă cu înaintarea pretențiilor proprii și

s-a explicat dreptul de a înainta acțiunea în ordinea procedurii generale.

Instanța de recurs relevă că, instanța de apel a invocat drept motiv al scoaterii

cererii de pe rol, faptul ca nu a ar fi fost respectata procedura de soluționare prealabilă

a cauzei pe calea extrajudiciară, inclusiv prin mediere, reținând în acest caz incidența

art. 267 lit. a) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și intervenientul accesoriu Vladislav Melnic, urma în mod

obligatoriu să respecte procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale

extrajudiciară, inclusiv prin mediere, prevăzut de Lege pentru categorie respectivă de

cauze.

Însă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că o astfel de concluzie a instanței de apel este eronată din

următoarele motive.

Conform articolului 2931 Cod de procedură civilă, cererea privind înapoierea

copilului în statul reședinței sale obișnuite și cea privind exercitarea dreptului de

vizitare a copilului, în conformitate cu Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii

internaționale de copii, întocmită la Haga la 25 octombrie 1980, se depun la Curtea de

Apel Chișinău de către autoritatea centrală din Republica Moldova pentru

implementarea prevederilor convenției menționate sau de către reclamant.

Iar, conform art. 2933 Cod de procedură civilă, cererea privind înapoierea

copilului în statul reședinței sale obișnuite și/sau cea privind exercitarea dreptului de

vizitare a copilului se examinează de către Curtea de Apel în ședință închisă, cu

participarea obligatorie a reclamantului și a pârâtului sau a reprezentanților acestora.

(2) Instanța examinează cererile indicate la alin.(1) în mod prioritar și judecă cauza în

fond în termen de 10 zile lucrătoare de la data admiterii cererii.

4

Prin urmare, art. 279 (1) Cod de procedură civilă prevede că „Instanța

judecătorească examinează în procedură specială cauze cu privire la: b1) înapoierea

copilului în statul reședinței sale obișnuite sau exercitarea dreptului de vizitare a

copilului, în conformitate cu Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii

internaționale de copii, întocmită la Haga la 25 octombrie 1980”.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs decelează că prevederile art. 267 lit. a)

Cod de procedură civilă, nu sunt aplicabile speței aflate în litigiu.

La fel, Colegiul civil menționează că este greșit interpretat de către instanța de

apel argumentul precum că procedura de mediere este aplicabilă speței date și ar fi

impusă și de art. 10 din Convenție, or, în Convenție nu este prevăzut expres procedura

de mediere, dar este invocat că doar „Autoritatea centrală a statului unde se află copilul

va lua sau va face să se ia orice măsură susceptibilă să asigure înapoierea acestuia de

bunăvoie”.

Cu toate acestea, Colegiul civil menționează că la deciderea asupra priorității

aplicării principiilor concurente, urmează a fi aplicat acela care corespunde interesului

superior al copilului. Or, art. 3, alin. (1) al Convenției internaționale cu privire la

drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din

25 februarie 1993, prevede că în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate

de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități

administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să

fie luate în considerare cu prioritate.

Interesul superior al copilului dictează, pe de o parte, că legăturile copilului cu

familia acestuia trebuie menținute, cu excepția cazurilor în care familia sa dovedit a fi

deosebit de necorespunzătoare. Pe de altă parte, este evident, că în interesul copilului

să se asigure dezvoltarea sa într-un mediu sănătos, în temeiul articolului 8 din

Convenție Europeană a Drepturile Omului, și de a lua astfel de măsuri care ar contribui

la o dezvoltare mai bună a copilului.

Așadar, pentru a fi stabilite raporturile dintre părinți și copil, urmează a fi efectuată

o examinare aprofundată a întregii situații familiale și o serie întreagă de factori, în

special factori de natură factuală, emoțională, psihologică și materială, cu o preocupare

constantă pentru a determina care ar fi cea mai bună soluție pentru copil.

Prin urmare, ca consecință a scoaterii de pe rol a cererii inițiale, instanța de apel a

respins și cererea depusă de avocatul Tatiana Catana ce reprezintă interesele lui Melnic

Vladislav cu privire la încuviințarea intervenirii în proces în calitate de intervenient

principal în ordinea art. 65 CPC cu înaintarea pretențiilor proprii, și a restituit cererea

respectivă.

Or, conform art.65 alin.(1) Cod de procedură civilă, orice persoană interesată poate

interveni într-un proces ce se desfășoară între alte persoane. Intervenția este în interesul

propriu cînd intervenientul invocă un drept al său asupra obiectului litigiului sau un

drept legat de acesta. (2) Intervenientul principal poate interveni în proces pînă la

închiderea dezbaterilor judiciare în primă instanță, înaintînd acțiunea către una sau

către ambele părți în modul prevăzut de prezentul cod. Intervenientul principal are

drepturi și obligații de reclamant.

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or,

menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecție Sociale și a lui Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul

Tatiana Catană, de a dispune de drepturile lor procedurale în condițiile normelor în

5

vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, precum și îngrădirea accesului la justiție.

Astfel, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.

6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil,

în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă

și imparțială,instituită de lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor

sale cu caracter civil.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecție Sociale și de Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana

Catană, de a casa încheierea din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de chemare în

judecată, în același complet de judecată.

În conformitate cu art. 427, lit. b), art.428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale

și de Melnic Vladislav, reprezentat de avocatul Tatiana Catană.

Se casează încheierea din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale împotriva Victoriei Melnic (Sima), intervenient accesoriu Vladislav

Melnic, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului sector Râșcani cu

privire la înapoierea copilului minor, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău,

pentru judecarea cererii de chemare în judecată în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6