2r-9/21 — Anularea actelor executorului judecătoresc

Dosar nr. 2r-9/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. G.Manoli) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Pahopol, I.Dutca, O.Cojocaru) D E C I Z I E 27 ianuarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva lui Alexandru Bogos, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc, împotriva încheierii din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 3 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Bogos, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc.

Prin încheierea din 8 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea semnată de reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva lui Alexandru Bogos, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc. Prin decizia din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut încheierea din 8 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru. La data de 5 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă a indicat că, Casa Națională de Asigurări Sociale nu poate prezenta un extras sau rulaj bancar personalizat pe numele lui Alexandru Bogos, deoarece transferă lunar de pe contul de decontare, conform graficului stabilit, pe contul centralizat pentru pensii și alocații al prestatorului de servicii de plată. A menționat că este certă executarea titlului executoriu, iar în această situație va fi impusă de a achita în mod repetat suma de 403 941,34 de lei lui Alexandru Bogos, care în mod intenționat pretinde la îmbogățirea fără justă cauză. 1 A solicitat Casa Națională de Asigurări Sociale admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de recurs.

Prin încheierea din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale. La data de 12 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că nu poate prezenta un extras bancar personalizat pe numele lui Alexandru Bogos, decât extrasul din contul bancar al ultimului, în care este mențiunea de ridicare a mijloacelor bănești, care nu a fost luat în considerație de către instanță. A solicitat Casa Națională de Asigurări Sociale admiterea recursului, casarea încheierii din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de recurs și soluționarea prin decizie a problemei respective.

Examinând cererea de recurs Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din actele cauzei rezultă că, încheierea recurată a fost pronunțată la data de 22 octombrie 2020 și a fost expediată prin intermediul oficiului poștal în adresa participanților la proces la data de 22 octombrie 2020 (f.d.110). Însă, la materialele cauzei lipsesc date privind recepționarea încheierii de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, cererea de recurs depusă la data de 12 decembrie 2020, este în termen.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea de recurs în interiorul termenului. La 9 decembrie 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 20 ianuarie 2021, Alexandru Bogos a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi respins din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. După cum rezultă din actele cauzei, la 5 septembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 2 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

2 Prin încheierea din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea cererii de revizuire, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca întemeiată constatarea Curții de Apel Chișinău în sensul că temeiurile invocate de Casa Națională de Asigurări Sociale în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă și nu poate fi interpretat ca circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute anterior. În cazul în care se invocă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, descoperirea înscrisurilor probatoare care au fost reținute de un participant la proces, se are în vedere situația în care la data pronunțării hotărârii atacate, instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri, deoarece nu au putut fi înfățișate de părți din motive independente de voința lor, înscrisuri care în mod vădit erau de natură să schimbe soluția dată.

Este necesar ca înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii, soluția ar fi putut fi alta de cât cea pronunțată. Casa Națională de Asigurări Sociale nu a probat și a nu a prezentat aceste înscrisuri, care în viziunea sa constituie circumstanțe importante pentru soluționarea justă a cauzei. Or, la cererea de revizuire depusă la 5 septembrie 2020 cât și în cererea de recurs, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a invocat careva fapte esențiale care nu iau putut fi cunoscute anterior și nu a prezentat și anexat careva probe în acest sens. La cererea de revizuire fiind anexate doar deciziile din 18 iulie 2020 și 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău care au fost emise în alte cauze și nu au o tangență directă cu speța dată.

Argumentele invocate în prezentul recurs, sunt similare argumentelor invocate în cererea de revizuire și cererea de recurs din 29 mai 2020. Mai mult decât, prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a 3 Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Roșca v. Moldova). Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sânt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și de a menține încheierea din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se menține încheierea din 22 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva lui Alexandru Bogos, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu cu privire la anularea actelor executorului judecătoresc. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Maria Ghervas Nicolae Craiu 4