2r-40/21 — Contestarea actelor executorului judecătoresc

Dosarul nr. 2r-40/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – S. Vasilache

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Buhnaci, V. Sîrbu, I. Dutca

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat Gori Constantin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva lui Gori Constantin cu privire la contestarea actului

executorului judecătoresc,

împotriva încheierii din 02 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gori Constantin

împotriva deciziei din 03 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale s-a adresat cu cerere către

creditorul Constantin Gori privind anularea încheierii nr.056-1098/2019 din 15 iulie

2019.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 octombrie 2019,

cererea înaintată de către Casa Națională de Asigurări Sociale către creditorul

Constantin Gori privind contestarea actului executorului judecătoresc, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 30 octombrie 2019, reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a

declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

cererii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2020, a fost admis recursul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 04 octombrie 2019, adoptată în cauza civilă la cererea

înaintată de către Casa Națională de Asigurări Sociale către creditorul Constantin

Gori privind contestarea actului executorului judecătoresc, soluționând prin decizie

problema în fond. S-a anulat încheierea nr.056-1098/2019 din 15 iulie 2019, emisă

de executorul judecătoresc Gosic Andrei.

1

La 23 iulie 2020, Gori Constantin a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curții

de Apel Chișinău din 03 februarie 2020, solicitând admiterea cererii de revizuire și

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2020.

Prin încheierea din 02 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gori Constantin împotriva

deciziei din 03 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 30 noiembrie 2020, a fost înregistrat recursul declarat de Gori Constantin

asupra încheierii instanței de apel din 02 noiembrie 2020, prin care a solicitat casarea

acesteia.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Gori Constantin urmează a fi respins din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de

Curtea de Apel Chișinău la 02 noiembrie 2020, fiind expediată pentru cunoștință

recurentului la 03 noiembrie 2020 (f.d. 131) și recepționată de acesta la 12 noiembrie

2020 (f.d. 139). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată

la 30 noiembrie 2020, fiind depusă la oficiul poștal la 26 noiembrie 2020 (f.d. 140),

Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că, prin încheierea din 02 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gori

Constantin împotriva deciziei din 03 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În

motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a indicat că cererea de revizuire este

formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac –

revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

2

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Colegiul constată

că cererea de recurs este neîntemeiată.

Astfel, circumstanțele invocate de Gori Constantin în cererea de revizuire, nu

pot fi reținute, or, la caz, revizuentul a indicat drept temei al revizuirii art. 449 lit. b)

și e) din Codul de procedură civilă, adică faptul că au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; și s-a

anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au

servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Instanța de recurs menționează că, hotărârea din 19 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, a cărei executare se solicită, a devenit definitivă și

executorie, iar la 01 aprilie 2019 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului

administrativ, respectiv, la 15 iulie 2019, Gori Constantin s-a adresat executorului

judecătoresc întru executarea documentului executoriu, adică după data de 01 aprilie

Gori Constantin față de autoritatea care urmează să se ocupe de executarea hotărârii

judecătorești menționate, făcându-se trimitere la prevederile art. 449 lit. b) și e) din

Codul de procedură civilă.

Reieșind din norma cuprinsă la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că circumstanțele nou-descoperite,

sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea

sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru

soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei

instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului

anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite

după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar

ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior

pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

Este de menționat faptul că Gori Constantin nu a elucidat în cererea sa de

revizuire care sunt acele circumstanțe nou-descoperite, când anume i-au devenit

cunoscute acestuia, precum și în ce mod pot influiența soluțiile instanțelor pe

marginea prezentului litigiu, pentru a justifica existența temeiului revizuirii deciziei

3

prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Or, simpla trimitere la

decizia din 20 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, nu constituie un temei pentru

admiterea cererii de revizuire.

Cu referire la prevederile art. 449 lit e) din Codul de procedură civilă, Colegiul

menționează că potrivit normei date urma să anulată ori modificată hotărârea,

sentința sau decizia instanței judecătorești care a servit drept temei pentru emiterea

hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere. Asemenea probe nu au fost prezentate

de către revizuent, iar din cele descrise în cererea de revizuire nu se desprind

temeiurile de fapt și de drept prevăzute la art. 449 lit. e) din Codul de procedură

civilă.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 02 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatându-se faptul că, revizuirea

este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare

în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod

implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența

temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității

raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile

necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Capitolul XXXIX

din Codul de procedură civilă (art. 446-453).

Din această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs a lui Gori

Constantin ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele

invocate de recurent sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 02 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Gori Constantin.

Se menține încheierea din 02 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva lui Gori Constantin cu privire la contestarea actului executorului

judecătoresc.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari

4