3rh-47/20 — contestarea actului administrativ

3rh-47/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3rh-47/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: M. Ghervas, V. Burduh, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul

Alexandru Bot,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea

actului administrativ,

împotriva încheierii din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

respins cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de

Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot și împotriva încheierii din

08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul depus de Fiodor Gonța

s-a declarat inadmisibil,

c o n s t a t ă:

La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ.

Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Gonța împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Naționale de

Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea pensiei beneficiarului Fiodor

Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea pensiei ca judecător,

începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14 mai 2018 despre reținerea pensiei a

1

câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți până în

prezent.

La 17 septembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a

depus sesizare privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care a solicitat

interpretarea art. 47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4) și art. 76 și 116 din Constituția

Republicii Moldova sub aspectul, dacă încetează sau nu dreptul persoanei la o prestație

de asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o primi și dacă constituie

obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei speciale de judecător, prin prisma

art. 116 din Constituția Republicii Moldova (f.d.84-90).

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru

Bot privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. (f.d.105-109)

Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de

Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea

actului administrativ.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse

de Fiodor Gonța.

Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea

care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui grefierului care

a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu „Eduard Lungu”.

La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus

cerere de completare a cererii de recurs, prin care suplimentar a solicitat ca până la

soluționarea admisibilității recursului depus împotriva deciziei instanței de apel să fie

emisă o încheiere de ridicare a excepției de neconstituționalitate privind interpretarea

art.47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4) și art. 76 și 116 din Constituția Republicii

Moldova sub aspectul, dacă încetează sau nu dreptul persoanei la o prestație de

asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o primi și dacă constituie obligația

de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei speciale de judecător, prin prisma art. 116 din

Constituția Republicii Moldova.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea

cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot (f.d.157-159).

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Fiodor Gonța (f.d.160-167).

La 07 octombrie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a

depus cerere de revizuire a încheierilor din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat casarea încheierilor instanței de recurs, cu remiterea cauzei la

rejudecare pentru soluționarea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.

2

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a indicat că instanțele ierarhic

inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume prevederile art. 8 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, în vigoare până la data

de 01 ianuarie 2017, conform căreia pensiile, ajutoarele bănești și compensațiile

ofițerilor Ministerului Afacerilor Interne se plătesc de la bugetul de stat.

Totodată, revizuentul a invocat interpretarea eronată a Legii nr. 290 din 2016

pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care a venit să reformeze

sistemul asigurărilor sociale de stat și care nu are efect retroactiv asupra drepturilor

sociale dobândite anterior reformei enunțate.

Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a relevat că cererea de

revizuire urmează să fie admisă, deoarece cauza ce-l vizează pe revizuent a fost

examinată în lipsa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Or, Casa

Națională de Asigurări Sociale, abia la data de 30 decembrie 2016, prin Hotărârea

Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016, a preluat atribuțiile autorității de stabilire

și plată a pensiei pentru colaboratorii organelor afacerilor interne. Iar, până la

30 decembrie 2016 aceste atribuții erau gestionate de către Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova.

Astfel, esența litigiului constă în faptul că în opinia Casei Naționale de Asigurări

Sociale, revizuentul Fiodor Gonța din 27 septembrie 2013, când a întrunit condițiile

pentru a aplica la pensia de judecător, nu și-a executat obligația de a opta doar pentru

o pensie: fie cea de judecător, sau de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne.

Respectiv, revizuentul a relevat că pentru a decide asupra circumstanțelor

litigiului referitoare la perioada 2013 - 2016, urma a fi atras în proces și Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a cărui drepturi și obligații au fost soluționate

în lipsa acestuia.

Mai mult, a susținut că însuși Fiodor Gonța a fost privat de dreptul la apărare, prin

lipsirea de posibilitatea de a adresa întrebări, a cere explicații de la Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, vizavi de admiterea situației privind

achitarea pensiei de judecător, concomitent cu cea de fost colaborator al Ministerului

Afacerilor Interne, ceea ce contravine dispozițiilor art. 6 CEDO și art. 20 alin. (1) și (2)

din Constituția Republicii Moldova.

În continuare, revizuentul a enunțat că odată cu contestarea deciziei din

03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a solicitat și ridicarea excepției de

neconstituționalitate privind interpretarea art. 47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4)

și art. 76 și 116 din Constituția Republicii Moldova sub aspectul, dacă încetează sau

nu dreptul persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției

de a o primi și dacă constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei

speciale de judecător, prin prisma art. 116 din Constituția Republicii Moldova.

Aici, a enunțat că Curtea Supremă de Justiție a motivat soluția sa, într-o manieră

vagă și abstractă că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

3

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

De asemenea, revizuentul a menționat că instanța de recurs a reținut că instanța

de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare

în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege, ori dacă

cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei Curții de Apel a fost declarată

admisibilă conform legii. Revizuentul a opinat că instanța de judecată poate ridica

excepția de neconstituționalitate, doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit

în procedură cererea cu care a fost sesizată, la caz, după ce va declara recursul admisibil

conform legii. Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a relevat că din

interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, rezultă că, la caz, instanța de recurs nu poate ridica excepția de

neconstituționalitate în condițiile în care nu soluționează fondul cauzei. Altfel spus,

Curtea Supremă de Justiție condiționează posibilitate ridicării excepției de

neconstituționalitate de dorința sau nedorița sa de a examina în fond recursul.

În continuare, recurentul a invocat că necesitatea revizuirii derivă din prevederile

art. 449 lit. e1) Cod de procedură civilă, care reglementează că revizuirea se declară în

cazul în care din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un

drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor

omului.

Așadar, în sensul temeiului invocat, revizuentul a subliniat că la

09 februarie 2016, prin Hotărârea nr.2 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit.a)

și g) din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a explicat că în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului,

decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului,

ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de

judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională; Excepția de

neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre

părți sau reprezentantul acesteia, precum și de instanța de judecată din oficiu; Sesizarea

privind controlul constituționalității unor norme ce urmează a fi aplicate la soluționarea

unei cauze se prezintă direct Curții Constituționale de către judecătorii/ completele de

judecată din cadrul Curții Supreme de Justiție, Curților de Apel și judecătoriilor, pe

rolul cărora se află cauza. Judecătorul ordinar nu se pronunță asupra temeiniciei

sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se

exclusiv la verificarea întrunirii condiției dacă nu există o hotărâre anterioară a Curții

Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

La acest capitol, revizuentul a accentuat că nu există o hotărâre anterioară a Curții

Constituționale având ca obiect prevederile contestate, hotărâre în sensul în care

această noțiune este definită de prevederile art. 62 al Codului Jurisdicției

Constituționale. Iar, existența unei decizii, inclusiv de inadmisibilitate, anterior emise

de Curtea Constituțională, nu constituie temei de refuz a cererii de ridicare a excepției

de neconstituționalitate. Or, noțiunea Hotărârilor Curții Constituționale este distinctă

de cea a deciziilor.

4

Mai mult, revizuentul a menționat că nicio prevedere a Codului de Procedură

Civilă sau a Codului de Jurisdicție Constituțională nu condiționează posibilitatea de a

ridica excepția de neconstituționalitate de soluționarea admisibilității sau

inadmisibilității cererii de recurs. Dimpotrivă, revizuentul a relevat că a solicitat expres

ridicarea excepției de neconstituționalitate, până la soluționarea admisibilității cererii

de recurs depusă împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, revizuentul a notat că, prin privarea sa de dreptul de a sesiza Curtea

Constituțională i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a subliniat că și-a întemeiat

cererea de revizuire inclusiv, prin prisma concluziilor Curții Europene pentru

Drepturile Omului, din hotărârea CtEDO în cauza Covalenco v. Republica Moldova

(nr. 72164/14), precedent care demonstrează violarea dreptului la proces echitabil.

Totodată, a enunțat că deși art. 446 alin. (2) Cod de procedură civilă, prevede că

încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

privința acestora, nu se supun revizuirii, esența problemei ridicate în fața Curții

Supreme de Justiție nu ține de fondul cauzei sesizate de Fiodor Gonța, dar fondul

legislației ce a fost aplicată în speța acestuia și care a fost contestată, prin procedeul

excepției de neconstituționalitate, procedeu de care a fost ilegal privat.

La 17 octombrie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale copia cererii de revizuire depuse de Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot împotriva încheierilor din 08 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție (f.d. 184).

Instanța de revizuire relevă că deși Casa Națională de Asigurări Sociale a

recepționat copia cererii de revizuire depuse de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul

Alexandru Bot, aceasta nu a depus referință, prin care să-și expună opinia asupra

acesteia (f.d. 186).

Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de

Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

5

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Totodată, în conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile,

efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărîri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Iar, în temeiul art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile,

ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în

condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c)

și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot

fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum

și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile

de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

La rândul său, art. 448 Cod de procedură civilă prevede expres că, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează că cererea de revizuire depusă de Fiodor

Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă, or, la caz Curtea Supremă de Justiție nu este investită cu competență

jurisdicțională materială de a examina cererea de revizuire nominalizată.

Aceasta deoarece prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare de la 1 iunie 2018, prevederile articolului

446, 448 Cod de procedură civilă au fost modificate, astfel încât încheierile de

inadmisibilitate nu se mai supun revizuirii, iar instanța competentă să examineze

cererile de revizuire, este cea care s-a expus asupra fondului cauzei, adică Curtea de

Apel Chișinău.

Respectiv, încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, nu se supune

revizuirii, or, instanța de recurs prin încheierea adoptată și a cărei revizuire se solicită

în prezenta cauză nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat doar existența

temeiurilor de admisibilitate a recursului depus.

6

Aici se va menționa că hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, fiind contestată cu apel a fost menținută prin decizia din

03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Cu referire la încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care

s-a respins cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depuse de

Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, instanța de revizuire

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 121 alin. (3) și (5) Cod de procedură civilă, ridicarea

excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune

niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă pînă la

pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amînă

pledoariile. Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut

de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost

declarată admisibilă conform legii.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 08 iulie 2020, recursul

depus de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a fost declarat

inamisibil în baza prevederilor art. 246 Cod administrativ.

Prin urmare, instanța de revizuire relevă că, în sensul normelor enunțate este de

înțeles că pot fi supuse revizuirii doar hotărârile judecătorești irevocabile, prin care

instanța s-a expus asupra fondului cauzei.

Raportând la caz aceste prevederi legale, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că încheierea din

08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins cererea cu privire la

ridicarea excepției de neconstituționalitate depuse de Fiodor Gonța, reprezentat de

avocatul Alexandru Bot, nu cade sub incidența dispozițiilor judecătorești care pot fi

supuse revizuirii, or, aceasta nu este un act judecătoresc irevocabil, prin care s-ar fi

soluționat fondul cauzei, ci unul care nu se supune niciunei căi de atac, respectiv nici

revizuirii.

În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de revizuire depusă de Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot împotriva încheierilor din 08 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca fiind depusă contrar competenței stabilite

de lege și împotriva unui act judecătoresc nesusceptibil de a fi atacat în ordine de

revizuire, însă acest fapt nu exclude posibilitatea revizuentului de a depune cererea de

revizuire conform competenței.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că încheierea de

inadmisibilitate a recursului depus de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru

Bot și cea prin care a fost respinsă cererea cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate a Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii și Curtea

Supremă de Justiție nu este competentă să examineze în prezent cererea de revizuire

vizată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

7

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă

de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot împotriva încheierilor din

08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, emise în prezenta cauză.

În conformitate cu art. 195, 230 Cod administrativ, art. 270, 446 în coroborare

cu art. 448, 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot împotriva încheierilor din 08 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor

Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8

Dosarul nr. 3rh-47/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: M. Ghervas, V. Burduh, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate

depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Casei Naționale

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018 a

pensiei beneficiată de reclamant în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne în legătură cu stabilirea pensiei de judecător,

începând cu 27 septembrie 2013 și anularea deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2018 privitor la reținerea a

câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți pînă

în prezent.

Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor

Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei

9

Casei Naționale de Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea

pensiei beneficiarului Fiodor Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu

stabilirea pensiei ca judecător, începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14

mai 2018 despre reținerea pensiei a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu

restituirea sumelor de bani reținuți până în prezent.

La 17 septembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru

Bot a depus sesizare privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care

a solicitat interpretarea art. 47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4) și art. 76 și

116 din Constituția Republicii Moldova sub aspectul, dacă încetează sau nu

dreptul persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției

de a o primi și dacă constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei

speciale de judecător, prin prisma art. 116 din Constituția Republicii Moldova

(f.d.84-90).

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca fiind inadmisibilă cererea depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul

Alexandru Bot privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. (f.d.105-109)

Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind contestarea actului administrativ.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a

acțiunii depuse de Fiodor Gonța.

Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată

eroarea care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui

grefierului care a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu

„Eduard Lungu”.

La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a

depus cerere de completare a cererii de recurs, prin care suplimentar a solicitat ca

până la soluționarea admisibilității recursului depus împotriva deciziei instanței

de apel să fie emisă o încheiere de ridicare a excepției de neconstituționalitate

privind interpretarea art.47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4) și art. 76 și 116

din Constituția Republicii Moldova sub aspectul, dacă încetează sau nu dreptul

persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o

primi și dacă constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei

speciale de judecător, prin prisma art. 116 din Constituția Republicii Moldova.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Fiodor

Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot (f.d.157-159).

10

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Fiodor Gonța (f.d.160-167).

La 07 octombrie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot

a depus cerere de revizuire a încheierilor din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a solicitat casarea încheierilor instanței de recurs, cu remiterea

cauzei la rejudecare pentru soluționarea cererii de ridicare a excepției de

neconstituționalitate.

La 18 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus cerere de recuzare și ridicare a

excepției de neconstituționalitate, solicitând recuzarea completului de judecată

format din judecătorii Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan de la

examinarea cererii de revizuire a încheierilor din 08 iulie 2020 a Curții Supreme

de Justiție și dispunerea ridicării excepției de neconstituționalitate privind

exercitarea controlului constituționalității art.448 alin. (2) Cod de procedură

civilă.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a

respins cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Maria

Ghervas, Victor Burduh, Nina Vascan depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de

avocatul Alexandru Bot (f.d.204-208).

Examinând cererea revizuentului Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul

Alexandru Bot cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive.

Prin prisma art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze,

instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează

Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept

să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția

a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit.a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

11

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect

prevederile contestate.

Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată

poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în

judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege, ori dacă

cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată

admisibilă conform legii.

Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Codul de

procedură civilă rezultă cert că pentru a fi admisă, cererea cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale trebuie să

întrunească anumite condiții cumulative, una dintre care este ca obiectul excepției

să intre în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție.

Mai mult, în sensul logico-juridic al dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul

de procedură civilă, instanța de judecată poate ridica excepția de

neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în

procedură cererea cu care a fost sesizată.

La caz, însă, instanța de revizuire nu poate ridica excepția de

neconstituționalitate în condițiile în care nu soluționează fondul cauzei. Or,

specificul procedurii de revizuire constă în faptul că instanța se limitează la

admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază aceasta.

Prin urmare, din motivele reliefate supra, cererea cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate înaintată de Fiodor Gonța, reprezentat de

avocatul Alexandru Bot urmează a fi respinsă.

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu

art.121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate

depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

12