3ra-687/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-687/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Fiodor Gonța și a fost menținută hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Fiodor Gonța a indicat la 17 august 2018 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei de suspendare din 01 martie 2018 a pensiei beneficiată de Fiodor Gonța în temeiul Legii nr. 1544-XI1 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând cu 27 septembrie 2013 și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun.

Chișinău din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar până la recuperarea integrală a sumei de 423447,61 lei cu solicitarea expedierii în adresa lui Fiodor Gonța a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018 1 a pensiei beneficiată de Fiodor Gonța în temeiul Legii nominalizate și a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani din 14 mai 2018. Reclamantul a menționat că la 22 septembrie 2018 a primit răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, urmare a cererii prealabile prin care i-au fost refuzate satisfacerea cerințelor solicitate.

Reclamantul a indicat că i-a fost lezat dreptul de a face cunoștință cu deciziile Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani fără o argumentare legală, fiind depășită competența, deoarece prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a din 01 martie 2018 a fost suspendată pensia de ofițer al Ministerului Afacerilor Interne și ulterior, în temeiul deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani din 14 mai 2018, care până în prezent nu i-a fost expediată, începând cu 01 martie 2018 din pensia de judecător se reține lunar a cîte 20 % pînă la recuperarea integrală a sumei de 423447,61 lei. Reclamantul a indicat că nu este de acord cu deciziile în cauză și le consideră ca fiind nejustificate și ilegale, deoarece n-a fost indicat nici un temei de drept care stă la baza adoptării acestor decizii.

În Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor de afacerilor interne, cît și în art. 32 al Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544- XIIl din 20 iulie 1995 nu sunt indicate interdicții privitor la faptul că beneficiarii de pensii a instituțiilor de forță nu pot beneficia și de pensia de judecător, iar judecătorii de pensia militarilor. Interdicțiile au fost introduse în Legea privind sistemul public de pensii modificat, prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017 și care nu are efect retroactiv.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018 a pensiei beneficiată de reclamant în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând 27 septembrie 2013 și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți pînă în prezent.

Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea pensiei beneficiarului Fiodor Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea pensiei ca judecător, începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14 mai 2018 despre reținerea pensiei a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți până în prezent.

Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de 2 Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ. Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui grefierului care a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu „Eduard Lungu”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 01 martie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a emis decizia de suspendare a pensiei beneficiată de Fiodor Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând cu 27 septembrie 2013. Ulterior, la 14 mai 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău a emis decizia nr. 22346 privind reținerea pensiei conform căreia din pensia pentru vechime în muncă ca judecător a lui Fiodor Gonța, începând cu 01 martie 2018 se reține lunar cîte 20 % pînă la recuperarea integrală a sumei de 423447, 61 lei.

Instanța de apel a stabilit că la data de 17 august 2018 Fiodor Gonța a depus cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat: anularea deciziei Casei Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova din 01 martie 2018 de suspendare a pensiei beneficiată în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând cu 27 septembrie 2013; achitarea concomitentă a pensiei Ministerului Afacerilor Interne și a pensiei de judecător; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun.

Chișinău din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți până în prezent. Astfel, prin răspunsul nr. G-1799/18 din 21 septembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a refuzat în satisfacerea cerințelor lui Fiodor Gonța din cererea din 17 august 2018. Instanța de apel a reținut că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani mun. Chișinău din 02 octombrie 2013, începând cu 27 septembrie 2013, Fiodor Gonța beneficiază de pensie pentru vechime în muncă ca judecător.

Iar, în urma verificării datelor pensionarilor preluate de la structurile de forță cu cele deținute de Casa Națională de Asigurări Sociale, ultima a stabilit că începând cu data de 02 iunie 1997, Fiodor Gonța beneficiază și de pensie pentru vechime în muncă ca militar în conformitate cu legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Instanța de apel a mai reținut că prin decizia de suspendare din 01 martie 2018, plata pensiilor a fost suspendată începând cu 01 martie 2018, până la alegerea opțiunii în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 sau art. 7 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, potrivit cărora în cazul în care persoana întrunește condițiile pentru obținerea mai multor categorii de pensii de stat i se stabilește o singură pensie, la alegerea lui.

În această ordine de idei, se conchide că Fiodor Gonța a depus 3 la 10 mai 2018 cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani, optând pentru pensia de judecător, respectiv a fost reluată plata acesteia începând cu 01 martie 2018. Mai mult, din actele cauzei este cert faptul că, potrivit certificatului de calculare a sumelor plătite necuvenit, Fiodor Gonța în perioada de la 27 septembrie 2013 pînă la 28 februarie 2018, a beneficiat neîntemeiat de pensie pentru vechime în muncă în sumă de 423447, 61 lei. Iar, conform art. 4 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pct. 50 al Regulamentului privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006, urmează a fi recuperată suma de 423447, 61 lei, primită neîntemeiat.

Deci, instanța de judecată temeinic și legal a conchis că Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (în redacția în vigoare la momentul obținerii de către Fiodor Gonța a dreptului de a primi pensia de judecător), nu prevedea o normă cu un conținut similar, însă, prin efectul prevederilor art. 7 din Legea nr. 1544- XII din 23 iunie 1993, la momentul datei de 27 septembrie 2013, când Fiodor Gonța a întrunit condițiile pentru a beneficia de pensie pentru vechime în muncă ca judecător, urma să exercite dreptul de opțiune, pentru care pensie dorește să beneficieze: ca militar sau ca judecător.

Instanța de apel a remarcat că până la situația din 01 ianuarie 2017, când au intrat în vigoare mai multe modificări la legislația din domeniul asigurărilor cu pensii, exista mecanismul necesar și suficient, pentru a permite de a conchide că, prin interpretarea în sistem a normelor de drept relevante, că nu era permis ca beneficiarii de pensii a instituțiilor de forță să poată beneficia și de pensia de judecător, iar judecătorii - de pensia de militar, concomitent.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond just a concluzionat că prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din 01 ianuarie 2017, la art. 39 alin. (7) s-a introdus, după expresia ”date false” următoarea expresie ”sau tăinuirea circumstanțelor prevăzute la art. 39 alin. (6)” Fiodor Gonța anume la aceste modificări s-a referit, atunci când a invocat că nu au caracter retroactiv, ori în acest context, prin introducerea acestei modificări, legiuitorul doar a făcut o claritate a situațiilor prin înlăturarea oricăror interpretări eronate, când pot fi inițiate procedurile de restituire în fondul de pensii a sumelor încasate necuvenit.

Aceste modificări ale alin. (7), însă, prin care se adaugă expresia ” sau tăinuirea circumstanțelor prevăzute la art. 39 alin. (6)” nu schimbă esențial starea de fapt în speță, care se rezumă la aceea, că Fiodor Gonța, la data când a obținut dreptul de a beneficia de pensie pentru vechime în muncă ca judecător, era obligat să comunice, în termen legal, organului care efectuează plata pensiei noile circumstanțe, care ar fi avut ca urmare schimbarea cuantumului pensiei sau suspendarea ei. Deci, urma să-și exercite dreptul de opțiune, ceea ce nu a făcut. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a contestat- o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Fiodor Gonța.

4 În motivarea recursului recurentul Fiodor Gonța a indicat că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Recurentul a menționat că în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Fiodor Gonța a activat la diferite posturi, fiind ofițer de urmărire penală, investigații operative, șef de miliție în raionul Grigoriopol și Leova în cadrul Uniunii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, apoi comisar de poliție în raionul Anenii Noi ulterior declarării independenței Republicii Moldova, Fiodor Gonța a fost comandant de platou în vremea războiului de pe Nistru, luptând cu jertfire de sine la apărarea integrității Republicii Moldova, iar pentru merite deosebite a fost decorat cu ordinul militar „Ștefan Cel Mare”.

Ulterior a fost numit în funcția de sef al Departamentului de urmărire penală prin Hotărârea Guvernului cu drept de vice-ministru de interne. La toate posturile ocupate atât în cadrul Uniunii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, cât și Republicii Moldova a fost decorat cu un șir de medalii și premii. Recurentul a indicat că este veteran de război și veteran al Ministerului Afacerilor Interne. Toate cele menționate sunt oglindite în lista serviciului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne anexată la materialele cauzei.

După pensionarea în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, a activat în calitate de șef de securitate a unei bănci internaționale, avocat, apoi judecător, președinte al judecătoriei și astfel a întrunit toate prevederile atât a Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor, cât și Legii cu privire la statul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 privind pensia judecătorului. Recurentul a invocat că dreptul la pensia de judecător a apărut nu concomitent cu pensia din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, dar a fost stabilită doar începând cu 27 septembrie 2013 și deci a fost acordată legal pensia ca persoană a corpului de comandă a Ministerului Afacerilor Interne.

La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a declarat recurs suplimentar prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Fiodor Gonța. Recurentul în motivarea cererii de recurs suplimentar a mai indicat că atât Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, cât și Legea cu privire la statul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995 nu reglementează interdicții privitor la faptul că beneficiarii de pensii a instituțiilor de forță nu pot beneficia și de pensia de judecător, iar judecătorii de pensia militarilor.

Interdicțiile au fost introduse în Legea privind sistemul public de pensii, modificat prin Legea nr. 290, în vigoare din 01 ianuarie 2017 și care nu au efect retroactiv.

Recurentul a remarcat că un argument în plus cu privire la lipsa argumentării hotărârii atacate și existența unei contradicții în însăși textul părții explicative a acesteia în recunoașterea de instanța de judecată a poziției recurentului precum că este adevărat, că Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XII I din 20 iulie 1995, în redacția 5 în vigoare la momentul obținerii de către recurent a dreptului de a primi pensia de judecător, nu prevedea o normă cu un conținut similar, însă, în opinia instanței de apel, prin efectul prevederilor art. 1 din Legea nr. 1544-XII din 26 iunie 1993, la momentul datei de 27 septembrie 2013, când Fiodor Gonța a întrunit condițiile pentru a beneficia de pensie pentru vechime în muncă ca judecător, urma să exercite dreptul de opțiune, pentru care pensie dorește să beneficieze: ca militar sau ca judecător.

Această argumentare în mod direct confirmă faptul că legea conform căreia recurentul s-a pensionat din funcția de judecător nu prevedea dreptul de opțiune și nici obligația de declarare a beneficierii de altă pensie. Instanța de apel, însă, contrar argumentării sale legale a luat o poziție subiectivă, exprimându-și doar o opinie, făcând trimitere la acte legislative care nu se aplicau la acel moment relațiilor existente. La 29 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale copia recursului declarat de Fiodor Gonța împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 135 vol. I). Completul specializat relevă că Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat copia recursului declarat de Fiodor Gonța, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.

141 vol. I). La 18 iunie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 03 decembrie 2020 în lipsa recurentului Fiodor Gonța, totodată la materialele cauzei lipsește dovada recepționării deciziei de către Fiodor Gonța.

Recurentul Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot s-a conformat prevederilor art. 245, alin. (1) din Codul administrativ și a depus recurs motivat la data de 13 decembrie 2019, în termen. La data de 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus recurs suplimentar. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de 6 legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 7 Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentul Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot este inadmisibil. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Fiodor Gonța se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8 Dosarul nr. 3ra-687/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 08 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate deсlarat de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă: La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018 a pensiei beneficiată de reclamant în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând 27 septembrie 2013 și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți pînă în prezent.

9 Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea pensiei beneficiarului Fiodor Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea pensiei ca judecător, începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14 mai 2018 despre reținerea pensiei privind reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți până în prezent.

Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ. Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui grefierului care a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu „Eduard Lungu”.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a contestat- o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Fiodor Gonța. La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a declarat recurs suplimentar prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Fiodor Gonța.

La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus cerere privind completarea argumentelor din recursul declarat la 13 decembrie 2019 împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Totodată, a solicitat emiterea unei încheieri până la examinarea admisibilității recursului, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate privind interpretarea art. 47 alin. (2), în comun cu art. 54 alin. (4), art. 76 și art. 116 din Constituție sub următoarele aspecte: încetează sau nu dreptul persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o primi; constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei speciale de judecător, prin prisma art. 116 din Constituție și Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 27 iulie 2017. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează a fi respinsă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul 10 existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională. Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată, în condițiile din speță după ce va declara recursul admisibil conform legii. Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă rezultă că, la caz, instanța de recurs nu poate ridica excepția de neconstituționalitate în condițiile în care nu soluționează fondul cauzei. Prin urmare, din motivele relatate supra, cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot urmează a fi respinsă.

Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 11