3ra-687/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-687/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-687/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
Î N C H E I E R E
08 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Fiodor Gonța, reprezentat de
avocatul Alexandru Bot,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor Gonța
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea de apel declarată de Fiodor Gonța și a fost menținută hotărârea din
13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul Fiodor Gonța a indicat la 17 august 2018 s-a
adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu cerere prealabilă prin care a solicitat
anularea deciziei de suspendare din 01 martie 2018 a pensiei beneficiată de Fiodor
Gonța în temeiul Legii nr. 1544-XI1 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în
legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând cu 27 septembrie 2013 și anularea
deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2018
privitor la reținerea a câte 20 % lunar până la recuperarea integrală a sumei de
423447,61 lei cu solicitarea expedierii în adresa lui Fiodor Gonța a deciziei Casei
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018
1
a pensiei beneficiată de Fiodor Gonța în temeiul Legii nominalizate și a deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani din 14 mai 2018.
Reclamantul a menționat că la 22 septembrie 2018 a primit răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale, urmare a cererii prealabile prin care i-au fost refuzate
satisfacerea cerințelor solicitate.
Reclamantul a indicat că i-a fost lezat dreptul de a face cunoștință cu deciziile
Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani
fără o argumentare legală, fiind depășită competența, deoarece prin decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale a din 01 martie 2018 a fost suspendată pensia de ofițer
al Ministerului Afacerilor Interne și ulterior, în temeiul deciziei Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Rîșcani din 14 mai 2018, care până în prezent nu i-a fost expediată,
începând cu 01 martie 2018 din pensia de judecător se reține lunar a cîte 20 % pînă la
recuperarea integrală a sumei de 423447,61 lei.
Reclamantul a indicat că nu este de acord cu deciziile în cauză și le consideră ca
fiind nejustificate și ilegale, deoarece n-a fost indicat nici un temei de drept care stă la
baza adoptării acestor decizii. În Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor de
afacerilor interne, cît și în art. 32 al Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-
XIIl din 20 iulie 1995 nu sunt indicate interdicții privitor la faptul că beneficiarii de
pensii a instituțiilor de forță nu pot beneficia și de pensia de judecător, iar judecătorii
de pensia militarilor. Interdicțiile au fost introduse în Legea privind sistemul public de
pensii modificat, prin Legea nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie
2017 și care nu are efect retroactiv.
Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018 a pensiei
beneficiată de reclamant în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând 27 septembrie
2013 și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău
din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu
restituirea sumelor de bani reținuți pînă în prezent.
Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Gonța împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Naționale de
Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea pensiei beneficiarului Fiodor
Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea pensiei ca judecător,
începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14 mai 2018 despre reținerea pensiei a
câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți până în
prezent.
Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de
2
Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea
actului administrativ.
Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea
care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui grefierului care
a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu „Eduard Lungu”.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 01 martie 2018
Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a emis decizia de
suspendare a pensiei beneficiată de Fiodor Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în
legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând cu 27 septembrie 2013. Ulterior,
la 14 mai 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău a emis
decizia nr. 22346 privind reținerea pensiei conform căreia din pensia pentru vechime
în muncă ca judecător a lui Fiodor Gonța, începând cu 01 martie 2018 se reține lunar
cîte 20 % pînă la recuperarea integrală a sumei de 423447, 61 lei.
Instanța de apel a stabilit că la data de 17 august 2018 Fiodor Gonța a depus cerere
prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat: anularea
deciziei Casei Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova din 01 martie 2018
de suspendare a pensiei beneficiată în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând cu
27 septembrie 2013; achitarea concomitentă a pensiei Ministerului Afacerilor Interne
și a pensiei de judecător; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Rîșcani mun. Chișinău din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar din
pensia de judecător cu restituirea sumelor de bani reținuți până în prezent. Astfel, prin
răspunsul nr. G-1799/18 din 21 septembrie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale
a Republicii Moldova a refuzat în satisfacerea cerințelor lui Fiodor Gonța din cererea
din 17 august 2018.
Instanța de apel a reținut că prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
sectorul Rîșcani mun. Chișinău din 02 octombrie 2013, începând cu 27 septembrie
2013, Fiodor Gonța beneficiază de pensie pentru vechime în muncă ca judecător. Iar,
în urma verificării datelor pensionarilor preluate de la structurile de forță cu cele
deținute de Casa Națională de Asigurări Sociale, ultima a stabilit că începând cu data
de 02 iunie 1997, Fiodor Gonța beneficiază și de pensie pentru vechime în muncă ca
militar în conformitate cu legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne.
Instanța de apel a mai reținut că prin decizia de suspendare din 01 martie 2018,
plata pensiilor a fost suspendată începând cu 01 martie 2018, până la alegerea opțiunii
în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind
sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 sau art. 7 al Legii
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, potrivit cărora în cazul în care persoana întrunește
condițiile pentru obținerea mai multor categorii de pensii de stat i se stabilește o singură
pensie, la alegerea lui. În această ordine de idei, se conchide că Fiodor Gonța a depus
3
la 10 mai 2018 cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani,
optând pentru pensia de judecător, respectiv a fost reluată plata acesteia începând cu
01 martie 2018. Mai mult, din actele cauzei este cert faptul că, potrivit certificatului de
calculare a sumelor plătite necuvenit, Fiodor Gonța în perioada de la 27 septembrie
2013 pînă la 28 februarie 2018, a beneficiat neîntemeiat de pensie pentru vechime în
muncă în sumă de 423447, 61 lei. Iar, conform art. 4 din Legea nr. 156-XIV din
14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pct. 50 al
Regulamentului privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii
și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august
2006, urmează a fi recuperată suma de 423447, 61 lei, primită neîntemeiat.
Deci, instanța de judecată temeinic și legal a conchis că Legea nr.544-XIII din
20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (în redacția în vigoare la momentul
obținerii de către Fiodor Gonța a dreptului de a primi pensia de judecător), nu prevedea
o normă cu un conținut similar, însă, prin efectul prevederilor art. 7 din Legea nr. 1544-
XII din 23 iunie 1993, la momentul datei de 27 septembrie 2013, când Fiodor Gonța a
întrunit condițiile pentru a beneficia de pensie pentru vechime în muncă ca judecător,
urma să exercite dreptul de opțiune, pentru care pensie dorește să beneficieze: ca militar
sau ca judecător.
Instanța de apel a remarcat că până la situația din 01 ianuarie 2017, când au intrat
în vigoare mai multe modificări la legislația din domeniul asigurărilor cu pensii, exista
mecanismul necesar și suficient, pentru a permite de a conchide că, prin interpretarea
în sistem a normelor de drept relevante, că nu era permis ca beneficiarii de pensii a
instituțiilor de forță să poată beneficia și de pensia de judecător, iar judecătorii - de
pensia de militar, concomitent.
Instanța de apel a menționat că instanța de fond just a concluzionat că prin Legea
nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din 01 ianuarie 2017, la art. 39 alin. (7) s-a
introdus, după expresia ”date false” următoarea expresie ”sau tăinuirea circumstanțelor
prevăzute la art. 39 alin. (6)” Fiodor Gonța anume la aceste modificări s-a referit, atunci
când a invocat că nu au caracter retroactiv, ori în acest context, prin introducerea acestei
modificări, legiuitorul doar a făcut o claritate a situațiilor prin înlăturarea oricăror
interpretări eronate, când pot fi inițiate procedurile de restituire în fondul de pensii a
sumelor încasate necuvenit. Aceste modificări ale alin. (7), însă, prin care se adaugă
expresia ” sau tăinuirea circumstanțelor prevăzute la art. 39 alin. (6)” nu schimbă
esențial starea de fapt în speță, care se rezumă la aceea, că Fiodor Gonța, la data când
a obținut dreptul de a beneficia de pensie pentru vechime în muncă ca judecător, era
obligat să comunice, în termen legal, organului care efectuează plata pensiei noile
circumstanțe, care ar fi avut ca urmare schimbarea cuantumului pensiei sau
suspendarea ei. Deci, urma să-și exercite dreptul de opțiune, ceea ce nu a făcut.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de
13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a contestat-
o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Fiodor
Gonța.
4
În motivarea recursului recurentul Fiodor Gonța a indicat că își exprimă
dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanța
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.
Recurentul a menționat că în cadrul Ministerului Afacerilor Interne Fiodor Gonța
a activat la diferite posturi, fiind ofițer de urmărire penală, investigații operative, șef de
miliție în raionul Grigoriopol și Leova în cadrul Uniunii Republicii Sovietice Socialiste
Moldovenești, apoi comisar de poliție în raionul Anenii Noi ulterior declarării
independenței Republicii Moldova, Fiodor Gonța a fost comandant de platou în vremea
războiului de pe Nistru, luptând cu jertfire de sine la apărarea integrității Republicii
Moldova, iar pentru merite deosebite a fost decorat cu ordinul militar „Ștefan Cel
Mare”. Ulterior a fost numit în funcția de sef al Departamentului de urmărire penală
prin Hotărârea Guvernului cu drept de vice-ministru de interne. La toate posturile
ocupate atât în cadrul Uniunii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, cât și
Republicii Moldova a fost decorat cu un șir de medalii și premii.
Recurentul a indicat că este veteran de război și veteran al Ministerului Afacerilor
Interne. Toate cele menționate sunt oglindite în lista serviciului în cadrul Ministerului
Afacerilor Interne anexată la materialele cauzei. După pensionarea în temeiul Legii nr.
1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, a activat în calitate de șef de
securitate a unei bănci internaționale, avocat, apoi judecător, președinte al judecătoriei
și astfel a întrunit toate prevederile atât a Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor, cât și Legii cu privire la statul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995
privind pensia judecătorului.
Recurentul a invocat că dreptul la pensia de judecător a apărut nu concomitent
cu pensia din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, dar a fost
stabilită doar începând cu 27 septembrie 2013 și deci a fost acordată legal pensia ca
persoană a corpului de comandă a Ministerului Afacerilor Interne.
La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a declarat
recurs suplimentar prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii
depuse de Fiodor Gonța.
Recurentul în motivarea cererii de recurs suplimentar a mai indicat că atât Legea
nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, cât și Legea cu privire la
statul judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995 nu reglementează interdicții privitor
la faptul că beneficiarii de pensii a instituțiilor de forță nu pot beneficia și de pensia de
judecător, iar judecătorii de pensia militarilor. Interdicțiile au fost introduse în Legea
privind sistemul public de pensii, modificat prin Legea nr. 290, în vigoare din
01 ianuarie 2017 și care nu au efect retroactiv.
Recurentul a remarcat că un argument în plus cu privire la lipsa argumentării
hotărârii atacate și existența unei contradicții în însăși textul părții explicative a acesteia
în recunoașterea de instanța de judecată a poziției recurentului precum că este adevărat,
că Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XII I din 20 iulie 1995, în redacția
5
în vigoare la momentul obținerii de către recurent a dreptului de a primi pensia de
judecător, nu prevedea o normă cu un conținut similar, însă, în opinia instanței de apel,
prin efectul prevederilor art. 1 din Legea nr. 1544-XII din 26 iunie 1993, la momentul
datei de 27 septembrie 2013, când Fiodor Gonța a întrunit condițiile pentru a beneficia
de pensie pentru vechime în muncă ca judecător, urma să exercite dreptul de opțiune,
pentru care pensie dorește să beneficieze: ca militar sau ca judecător. Această
argumentare în mod direct confirmă faptul că legea conform căreia recurentul s-a
pensionat din funcția de judecător nu prevedea dreptul de opțiune și nici obligația de
declarare a beneficierii de altă pensie. Instanța de apel, însă, contrar argumentării sale
legale a luat o poziție subiectivă, exprimându-și doar o opinie, făcând trimitere la acte
legislative care nu se aplicau la acel moment relațiilor existente.
La 29 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale
de Asigurări Sociale copia recursului declarat de Fiodor Gonța împotriva deciziei din
03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 135 vol. I).
Completul specializat relevă că Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat
copia recursului declarat de Fiodor Gonța, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat
la materialele cauzei (f.d. 141 vol. I).
La 18 iunie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință prin care
a solicitat declararea recursului inadmisibil.
Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului
se depune la instanța de apel.
Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la
03 decembrie 2020 în lipsa recurentului Fiodor Gonța, totodată la materialele cauzei
lipsește dovada recepționării deciziei de către Fiodor Gonța. Recurentul Fiodor Gonța,
reprezentat de avocatul Alexandru Bot s-a conformat prevederilor art. 245, alin. (1) din
Codul administrativ și a depus recurs motivat la data de 13 decembrie 2019, în termen.
La data de 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a
depus recurs suplimentar.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
6
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
7
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de către recurentul Fiodor Gonța, reprezentat de
avocatul Alexandru Bot este inadmisibil.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Fiodor Gonța se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
8
Dosarul nr. 3ra-687/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
Î N C H E I E R E
08 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate
deсlarat de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor Gonța
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului
administrativ,
c o n s t a t ă:
La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului
administrativ.
Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Casei Naționale de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova de suspendare din 01 martie 2018 a pensiei
beneficiată de reclamant în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, în legătură cu stabilirea pensiei de judecător, începând 27 septembrie
2013 și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău
din 14 mai 2018 privitor la reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu
restituirea sumelor de bani reținuți pînă în prezent.
9
Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Gonța împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei Naționale de
Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea pensiei beneficiarului Fiodor
Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea pensiei ca judecător,
începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14 mai 2018 despre reținerea pensiei
privind reținerea a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea sumelor de
bani reținuți până în prezent.
Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de
Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea
actului administrativ.
Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată eroarea
care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui grefierului care
a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu „Eduard Lungu”.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de
13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a contestat-
o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii
primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Fiodor
Gonța.
La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a declarat
recurs suplimentar prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a
acțiunii depuse de Fiodor Gonța.
La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus
cerere privind completarea argumentelor din recursul declarat la 13 decembrie 2019
împotriva deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
decizii de admitere a acțiunii. Totodată, a solicitat emiterea unei încheieri până la
examinarea admisibilității recursului, cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate privind interpretarea art. 47 alin. (2), în comun cu art. 54 alin. (4),
art. 76 și art. 116 din Constituție sub următoarele aspecte: încetează sau nu dreptul
persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o primi;
constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei speciale de judecător, prin
prisma art. 116 din Constituție și Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din
27 iulie 2017.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate urmează a fi respinsă din următoarele motive.
În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă în cazul
10
existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului,
a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului
ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau
la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
Deopotrivă, alineatul (5) al aceluiași articol stipulează că instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de chemare în judecată
sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs
împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform legii.
Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța de judecată
poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă examinează fondul cauzei după
ce a primit în procedură cererea cu care a fost sesizată, în condițiile din speță după ce
va declara recursul admisibil conform legii.
Din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor art. 121 alin. (5) din Codul de
procedură civilă rezultă că, la caz, instanța de recurs nu poate ridica excepția de
neconstituționalitate în condițiile în care nu soluționează fondul cauzei.
Prin urmare, din motivele relatate supra, cererea cu privire la ridicarea excepției
de neconstituționalitate depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru
Bot urmează a fi respinsă.
Conform art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121
din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate
depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
11