3rh-47/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-47/20

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Maria

Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de

avocatul Alexandru Bot,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Fiodor Gonța

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ,

c o n s t a t ă:

La 16 octombrie 2018, Fiodor Gonța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ.

Prin hotărârea din 13 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Gonța

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale din 01 martie 2018 privind suspendarea pensiei

beneficiarului Fiodor Gonța, dosar de pensionare nr. 9893, în legătură cu stabilirea

pensiei ca judecător, începând cu 27 septembrie 2013, anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani mun. Chișinău nr. 22346 din 14 mai 2018

despre reținerea pensiei a câte 20 % lunar din pensia de judecător cu restituirea

sumelor de bani reținuți până în prezent.

La 17 septembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot

a depus sesizare privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, prin care a

solicitat interpretarea art. 47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4) și art. 76 și 116

din Constituția Republicii Moldova sub aspectul, dacă încetează sau nu dreptul

persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o

primi și dacă constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei speciale

de judecător, prin prisma art. 116 din Constituția Republicii Moldova (f.d.84-90).

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

1

fiind inadmisibilă cererea depusă de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul

Alexandru Bot privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. (f.d.105-109)

Prin decizia din 03 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Fiodor Gonța, împotriva hotărârii din 13 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Fiodor Gonța împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind contestarea actului administrativ.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

13 decembrie 2019, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii

depuse de Fiodor Gonța.

Prin încheierea din 04 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost corectată

eroarea care se conține în dispozitivul deciziei din 03 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, în partea ce ține de indicarea eronată a numelui și prenumelui

grefierului care a participat în ședința de judecată și anume „Adriana Seu” cu

„Eduard Lungu”.

La 04 iulie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus

cerere de completare a cererii de recurs, prin care suplimentar a solicitat ca până la

soluționarea admisibilității recursului depus împotriva deciziei instanței de apel să

fie emisă o încheiere de ridicare a excepției de neconstituționalitate privind

interpretarea art.47 alin.(2), în comun cu art. 54 alin.(4) și art. 76 și 116 din

Constituția Republicii Moldova sub aspectul, dacă încetează sau nu dreptul

persoanei la o prestație de asigurare socială, dobândită anterior interdicției de a o

primi și dacă constituie obligația de opțiune opozabilă la stabilirea pensiei speciale

de judecător, prin prisma art. 116 din Constituția Republicii Moldova.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea

cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate depusă de Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot (f.d.157-159).

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul depus de Fiodor Gonța (f.d.160-167).

La 07 octombrie 2020 Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a

depus cerere de revizuire a încheierilor din 08 iulie 2020 ale Curții Supreme de

Justiție, prin care a solicitat casarea încheierilor instanței de recurs, cu remiterea

cauzei la rejudecare pentru soluționarea cererii de ridicare a excepției de

neconstituționalitate.

La 18 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot a depus cerere de recuzare și ridicare a

excepției de neconstituționalitate, solicitând recuzarea completului de judecată

format din judecătorii Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan de la

examinarea cererii de revizuire a încheierilor din 08 iulie 2020 ale Curții Supreme

de Justiție și dispunerea ridicării excepției de neconstituționalitate privind

exercitarea controlului constituționalității art.448 alin. (2) Cod de procedură civilă.

În susținerea cererii de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan, Fiodor Gonța, reprezentat de

avocatul Alexandru Bot a relevat prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură

2

civilă, invocând împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorilor recuzați.

Astfel, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a precizat că

esența revizuirii formulate ține de refuzul completului Curții Supreme de Justiție

format de judecătorii Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan de a iniția

procedurile de ridicare a excepției de neconstituționalitate.

Prin urmare, în circumstanțele în care același complet urmează să reevalueze

aceiași chestiune de ridicare a excepției de neconstituționalitate, soluția de

respingere a cererii de revizuire este una previzibilă.

Totodată, Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot a menționată

că întru furnizarea argumentelor necesare recuzării completului nominalizat, a depus

cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a art. 448 alin. (2) Cod de

procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din

30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de

recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

3

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Articolul 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră, care nu

este exhaustivă, motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială

a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50

alin. (2) din Codul administrativ a indicat că, motivele de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului

administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte

astfel de motive.

În continuare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, în conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea

prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea

de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

În conformitate cu art. 52 alin. (4) din Codul de procedură civilă, procedura

soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art. 53 și 54.

Articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, argumentele indicate în cererile de recuzare nu cad sub

incidența prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50

alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, acestea fiind pur declarative, bazate pe

suspiciuni în imparțialitatea judecătorilor.

Or, simpla invocare a împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului recuzat, nu poate constitui temei de admitere a cererii de

recuzare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Maria

Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan depusă de către Fiodor Gonța, reprezentat

de avocatul Alexandru Bot.

Cu referire la solicitarea lui Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru

Bot privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 448 alin. (2) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că pretenția dată nu poate fi examinată odată cu

cererea de recuzare.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție desemnat pentru examinarea cererii de recuzare a judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan depusă de

către Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, nu se va expune asupra

solicitării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 448 alin. (2) Cod

4

de procedură civilă. Asupra acesteia urmând să se expune completul de judecată

desemnat pentru examinarea cererii de revizuire a încheierilor din 08 iulie 2020 a

Curții Supreme de Justiție depuse de Fiodor Gonța, reprezentat de avocatul

Alexandru Bot.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 54 și 270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Maria Ghervas, Victor Burduh și Nina Vascan depusă de către Fiodor Gonța,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Fiodor Gonța împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5