3ra-175/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-175/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Valeriu Vornicescu împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, recalcularea și

achitarea pensiei,

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

s-a admis acțiunea depusă de către Valeriu Vornicescu,

constată:

La 29 noiembrie 2019, Valeriu Vornicescu, reprezentat de avocatul Vladimir

Kovali, a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, recalcularea și achitarea pensiei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că reclamantul a

activat în organele afacerilor interne, iar la 01 noiembrie 2009 a obținut calitatea

de pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, cu vechimea în muncă de 20 de

ani.

De asemenea, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2018, lui Valeriu Vornicescu i s-a recalculat vechimea în muncă, cu

avantajele pentru perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă al

Izolatorului de Detenție Provizorie, care la momentul stabilii pensiei – 01

noiembrie 2009 constituia 27 de ani 05 luni.

Astfel, în baza acestui recalcul și a ordinului nominalizat, la 02 octombrie

2019, Valeriu Vornicescu s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica cu cerere stabilirea și calcularea pensiei, însă, prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica din 01 noiembrie 2019 a fost respinsă

cererea privind stabilirea pensiei.

1

Ulterior, s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări

Sociale, iar la 13 noiembrie 2019 a primit răspunsul nr. V-2451/19, prin care a

fost respinsă cererea prealabilă.

Reprezentantul reclamantului a considerat refuzul organului de asigurări

sociale ca fiind ilegal și contrar prevederilor art. 48, 49 și 54 din Legea nr. 1544

din 23 iunie 1993, art. 49 din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 și Hotărârii Curții

Constituționale nr. 19 din 19 iulie 2016.

Reclamantul Valeriu Vornicescu, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a

solicitat prin cererea de chemare în judecată declararea ilegalității răspunsului

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. N-2451 din 13 noiembrie 2019;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Valeriu Vornicescu, cu achitarea pensiei începând cu 01

noiembrie 2009, luându-se în considerare certificatul eliberat de DP Chișinău

nr. 6734 din 03 mai 2018 și achitarea diferenței pensiei neachitată, incluzând

majorările și indexările care au avut loc.

Prin hotărârea din 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis acțiunea depusă de către Valeriu Vornicescu.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica

mun. Chișinău nr. 94/2019/52149 din 01 noiembrie 2019 privind respingerea

cererii în recalcularea pensiei lui Valeriu Vornicescu.

S-a recunoscut ilegal refuzul/răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. N-2451 din 13 noiembrie 2019 privind respingerea cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite

lui Valeriu Vornicescu, începând cu data de 01 noiembrie 2009, în conformitate

cu certificatul Inspectoratului General al Poliției, Direcția de Poliție a

mun. Chișinău nr. 6754 din 03 mai 2018, achitarea diferenței cuantumului pensiei

neachitată cu includerea majorărilor și indexării stabilite pe perioada respectivă

(f.d. 30, 33-37).

Prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 11

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 69, 70-85).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că

organul cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei reclamantului, care la 01

noiembrie 2009 era Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat a stabilit că

pensia lui Valeriu Vornicescu urmează a fi calculată reieșind din vechimea în

muncă de 20 de ani, or, această concluzie a autorității publice contravine

normelor legale și confirmării eliberate la 03 mai 2018, prin prisma cărora la 01

noiembrie 2009 Ministerul Afacerilor Interne urma să-i calculeze reclamantului

stagiul necesar pentru stabilirea pensiei de 27 de ani 05 luni 05 zile.

Instanțele inferioare au constatat că, din vina organului cu atribuții de

stabilire și calculare a pensiei, lui Valeriu Vornicescu i-a fost stabilită și achitată

o pensie în mărime mai mică decât cea obținută ca rezultat al recalculării

vechimii în muncă.

Respectiv, prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia că Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun. Chișinău eronat a notat că

perioada de activitate a reclamantului în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și

Pază al Comisariatului General de Poliție al mun. Chișinău (21 martie 2003 – 01

2

noiembrie 2009) nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Drept consecință, la caz, neîntemeiat a fost refuzată recalcularea, stabilirea și

achitarea pensiei lui Valeriu Vornicescu, conform Certificatului cu privire la

calcularea vechimii în muncă nr. 6754 din 03 mai 2018, emis în temeiul ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018.

La 25 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la

Curtea de Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și emiterea

unei decizii noi (f.d. 87).

La 15 ianuarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea

Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 98-102,

104).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale speței și transpunerea unor motive similare celor invocate în cererea de apel.

Suplimentar, recurenta a considerat decizia instanței de apel ca fiind eronată,

deoarece calcularea vechimii în muncă a intimatului cu înlesniri – două luni

vechime în muncă pentru o lună a fost efectuat în temeiul ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018. Însă, ordinul dat nu poate produce

efecte juridice, deoarece contravine actelor normative în vigoare și depășește

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, în concret prevederile

pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Respectiv, în opinia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Certificatul

nr. 6754 emis de Inspectoratul General al Poliției al MAI la 03 mai 2018 privind

vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei lui Valeriu Vornicescu, nu are

valoare juridică, fiind nul în partea în care vechimea în muncă a acestuia a fost

calculată cu înlesniri.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat prin cererea de

recurs admiterea recursului, casarea deciziei din 04 octombrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi.

Prin referința depusă la 13 ianuarie 2021 prin poștă electronică, Valeriu

Vornicescu, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a solicitat declararea

recursului Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 04

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil (f.d. 93, 94-96

recto-verso).

Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 04 noiembrie 2020

(f.d. 69). Conform extrasului din poșta electronică cu adresa

„liliana.matei@justice.md”, dispozitivul deciziei din 04 octombrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificat recurentei la 05 noiembrie 2020 (f.d. 86). La 25

noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

3

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 87).

Conform extrasului din poșta electronică cu adresa „liliana.matei@justice.md”,

decizia motivată din 04 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentei la 17 decembrie 2020 (f.d. 88). La 15 ianuarie 2021, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus prin poștă motivarea recursului (f.d. 98-

102, 104).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

4

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5