2ra-65/21 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-65/21 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-65/21

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (jud. S. Gurițanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de

avocatul Oxana Eșanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav

Starciuc împotriva lui Ion Răileanu cu privire la repararea prejudiciului material și

moral,

împotriva deciziei din 5 august 2020 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 4 iunie 2018 Veaceslav Starciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Răileanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 6 ianuarie 2018, în jurul

orei 15.00, s-a deplasat la casa de locuit individuală a foștilor săi socri amplasată în r-

nul Leova, sat. Borogani, în scopul de a-l aduce pe fiul său minor Andrei Starciuc, care

locuiește la foștii săi socri. Deplasându-se la fața locului, a strigat la poartă, și ulterior

la poartă a ieșit pârâtul Ion Răileanu. În acel moment pârâtul l-a întrebat pe copilul

minor cu cine dintre părinții săi ar fi dorit să rămână după divorț, fiul său minor fugind

spre reclamant; la care reclamantul a început să filmeze conduita pârâtului utilizând

telefonul său mobil de model Iphone 7 Plus Silver, nr. A1784, IMEI:

355351084728805, anul fabricării iunie 2017. În acel moment, pârâtul a aplicat

reclamantului o lovitură cu pumnul în regiunea feței, și s-a adresat cu mai multe

expresii injurioase, l-a tras de haine și i-a rupt scurta în care era îmbrăcat reclamantul,

i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp, luându-i telefonul

mobil, l-a trântit la pământ deteriorându-l considerabil. La fața locului au venit mai

mulți vecini care l-au calmat pe pârât, ulterior reclamantul anunțând poliția.

A menționat că la data de 6 ianuarie 2018 a depus și o plângere scrisă în adresa

șefului Inspectoratului de Poliție Leova. Pe marginea circumstanțelor menționate supra

a fost început procesul contravențional, aspectele speței fiind constatate de agentul

1

constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Leova. În cadrul examinării cauzei

contravenționale au fost luate explicații din partea reclamantului și de asemenea din

partea pârâtului, unde acesta a recunoscut în mare măsură aspectele de fapt ale speței

menționate supra. Prin raportul de constatare medico-legală din 10 ianuarie 2018

întocmit de expertul Leonid Graur la reclamant au fost depistate echimoză a țesuturilor

moi ale feții pe dreapta, care au apărut în rezultatul acțiunilor traumatice ale unui corp

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele relatate de reclamant și se califică

ca vătămare corporală neînsemnată.

Reclamantul a notat că la solicitarea sa, de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Inter Tel Corm” (sediul mun. Comrat, str. Pobeda, 109/11) a fost întocmită o

concluzie tehnică privind starea tehnică a telefonului mobil Iphone 7 Plus Silver

menționat supra, iar în urma examinării telefonului mobil au fost stabilite deteriorarea

sticlei de protecție a ecranului, modulului, acumulatorului, camerei video, difuzorului,

microfonului, conectorului USB, SIM-lotok-ul. În baza defecțiunilor enumerate,

reieșind din prețul mediu pe piață și particularitățile construcției, prețul pentru

reparația ulterioară a aparatului va constitui 17 500 de lei. În cadrul cauzei

contravenționale vizate de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de

Poliție Leova, a fost examinat telefonul mobil menționat supra, efectuându-se și

fotografierea acestuia. Astfel, în privința pârâtului a fost întocmit procesul-verbal cu

privire la contravenție MAI03965663 din 16 ianuarie 2018 prin care acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod

contravențional – pentru faptul aplicării violenței fizice față de reclamant.

A mai relatat că, în privința pârâtului a fost întocmit și procesul-verbal cu privire la

contravenție MAI03965664 din 16 ianuarie 2018 prin care acesta a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 104 Cod contravențional pentru

faptul deteriorării telefonului mobil al reclamantului.

În opinia reclamantului pârâtul i-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 17 500

de lei, care urmează a fi recuperat integral de către ultimul.

A opinat că prin acțiunile ilicite ale pârâtului i-a fost cauzat un prejudiciu moral,

iar încasarea sumei de 20 000 de lei constituie o satisfacție echitabilă în acest sens.

A relatat că pârâtul aplicând violența fizică față de el, i-a provocat dureri fizice, iar

expresiile injurioase, i-au lezat cinstea și demnitatea, provocându-i suferințe morale.

Acțiunile pârâtului au fost manifestate în prezența copilului minor al reclamantului,

acesta simțindu-se profund lezat în sentimentul său patern, fapt care a cauzat suferințe

psihice profunde. Pe lângă agresiunea fizică și verbală, pârâtul a recurs fățiș și la

deteriorarea bunurilor reclamantului; fapt care a indignat profund reclamantul,

agravând și mai mult suferințele morale ale acestuia. Totodată, pârâtul până în prezent

nu a exprimat în nici o formă scuze față de reclamant.

Veaceslav Starciuc a solicitat încasarea din contul pârâtului Ion Răileanu a

prejudiciului material în sumă de 17 500 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 20

000 de lei și a tuturor cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezenta cauză

civilă.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Veaceslav Starciuc.

2

Prin decizia din 5 august 2020 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul declarat

de Igor Șcheau în interesele lui Veaceslav Starciuc, s-a casat integral hotărârea din 16

decembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova și s-a pronunțat o nouă hotărâre

prin care s-a încasat din contul lui Ion Răileanu în beneficiul lui Veaceslav Starciuc a

prejudiciului material cauzat în sumă de 17 500 de lei. S-a încasat din contul lui Ion

Răileanu în beneficiul lui Veaceslav Starciuc a prejudiciului moral în sumă de 2 000 de

lei.

Prin decizia suplimentară din 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost

admisă cererea avocatului Igor Șcheau în interesele lui Veaceslav Starciuc privind

emiterea unei decizii suplimentare și s-a încasat de la Ion Răileanu în beneficiul

Veaceslav Starciuc cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență juridică

în sumă de 4 000 de lei.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a invocat prevederile art. 1398 alin. (1)

Cod civil (în vigoare până la data de 1 martie 2019), cel care acționează față de altul în

mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Instanța ierarhic inferioară a notat că vinovăția contravenientului a fost recunoscută

de contravenientul Ion Răileanu însuși prin conținutul procesului-verbal privind actele

de constatare din 16 ianuarie 2018 unde a declarat că fiind deranjat de faptul că

Veaceslav Starciuc îl filmează, l-a îmbrâncit și telefonul acestuia a căzut peste un pilon

din beton care sunt puși în ogradă.

S-a mai indicat că conform raportului de constatare cu nr. 201823P0012 efectuat

Veaceslav Starciuc, s-a stabilit: echimoză a țesuturilor moi a feții pe dreapta, care a

apărut în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele relatate de pătimaș, ce se califică ca vătămare corporală de grad

neînsemnat.

Instanța inferioară a specificat că la materialele cauzei este anexat și concluzia

tehnică privind starea tehnicii clientului din 9 ianuarie 2018, efectuat practic imediat

după incidentul din 6 ianuarie 2018 prin conținutul căruia se probează faptul că

telefonul mobil cu IMEI-ul 355351084728805 – nu poate fi reparat, iar în baza

defecțiunilor enumerate și reieșind din prețul mediu de piață și particularitățile

construcției, reparația ulterioară a construcției va constitui 17 500 lei.

Astfel, instanța de apel a menționat în privința faptei ilicite precum și a vinovăției

lui Ion Răileanu nu există careva dubii, în situația în care acestea sunt confirmate prin

procesul-verbal cu privire la contravenție (valabile și necontestate) și deciziile de

aplicare a sancțiunilor contravenționale din 16 ianuarie 2018, întocmit de agentul

constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Leova. Totodată, a constatat că există

raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat pentru a antrena

răspunderea civilă delictuală a lui Ion Răileanu întru achitarea prejudiciului material și

moral cauzat.

La data de 16 octombrie 2020 și 27 octombrie 2020, Ion Răileanu, reprezentat de

avocatul Oxana Eșanu a declarat recurs împotriva deciziei din 5 august 2020 a Curții

de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii instanței de fond.

3

În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră decizia instanței de apel

ilegală, neîntemeiată și nefondată.

A menționat că deși la soluționarea cauzei au fost stabilite pe deplin circumstanțele

care au importanță pentru judecarea litigiului în fond, concluziile instanței de apel cu

privire la netemeinicia hotărârii sunt incorecte, rezultate din aplicarea greșită și

interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabile la caz.

A notat că la examinarea cauzei în apel probele administrate nu au fost cercetate

direct și nemijlocit, or, lipsesc careva date privind cercetarea înscrisurilor probatorii,

fapt care contravine dispozițiilor art. 383 Cod de procedură civilă.

A afirmat că instanța de apel nu a soluționat apelul în condițiile legii, deoarece a

adoptat o decizie, care nu cuprinde motive legale privind legătura cauzală dintre faptă

și prejudiciul real suportat și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Instanța

ierarhic inferioară nu a pătruns în esența problemei de drept, aplicând o lege care nu

era în vigoare la data accidentului rutier, ceea ce a avut drept consecință pronunțarea

unei concluzii premature și nemotivate.

A considerat că instanța inferioară pripit a concluzionat despre necesitatea încasării

prejudiciului material, bazându-se doar pe niște înscrisuri care în speță nu pot fi

calificate drept probe pertinente întru stabilirea existenței legăturii cauzale între fapta

ilicită săvârșită de către Ion Răileanu și prejudiciul suportat de către Veaceslav

Starciuc.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 5, 15, 430 lit. a),

431 alin.(1), 432 alin. (2) lit. a), c), d), f), alin. (4), 434 alin. (1), 436, 437, 445 alin. (1)

lit. f) Cod de procedură civilă.

Prin referința depusă la 26 noiembrie 2020 Veaceslav Starciuc, reprezentat de

avocatul Igor Șcheau a solicitat ca recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat

de avocatul Oxana Eșanu să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost recepționată

de către recurent la data de 30 septembrie 2020 (f.d.198, Vol. I).

Prin urmare, se constată că recursul din 16 octombrie 2020, este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de

avocatul Oxana Eșanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

4

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat

de avocatul Oxana Eșanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu, urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de

avocatul Oxana Eșanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

6