2ra-65/21 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-65/21 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (jud. S. Gurițanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu) Î N C H E I E R E 27 ianuarie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Starciuc împotriva lui Ion Răileanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 5 august 2020 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 4 iunie 2018 Veaceslav Starciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Răileanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 6 ianuarie 2018, în jurul orei 15.00, s-a deplasat la casa de locuit individuală a foștilor săi socri amplasată în r- nul Leova, sat. Borogani, în scopul de a-l aduce pe fiul său minor Andrei Starciuc, care locuiește la foștii săi socri. Deplasându-se la fața locului, a strigat la poartă, și ulterior la poartă a ieșit pârâtul Ion Răileanu.

În acel moment pârâtul l-a întrebat pe copilul minor cu cine dintre părinții săi ar fi dorit să rămână după divorț, fiul său minor fugind spre reclamant; la care reclamantul a început să filmeze conduita pârâtului utilizând telefonul său mobil de model Iphone 7 Plus Silver, nr. A1784, IMEI: 355351084728805, anul fabricării iunie 2017. În acel moment, pârâtul a aplicat reclamantului o lovitură cu pumnul în regiunea feței, și s-a adresat cu mai multe expresii injurioase, l-a tras de haine și i-a rupt scurta în care era îmbrăcat reclamantul, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste corp, luându-i telefonul mobil, l-a trântit la pământ deteriorându-l considerabil. La fața locului au venit mai mulți vecini care l-au calmat pe pârât, ulterior reclamantul anunțând poliția.

A menționat că la data de 6 ianuarie 2018 a depus și o plângere scrisă în adresa șefului Inspectoratului de Poliție Leova. Pe marginea circumstanțelor menționate supra a fost început procesul contravențional, aspectele speței fiind constatate de agentul 1 constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Leova. În cadrul examinării cauzei contravenționale au fost luate explicații din partea reclamantului și de asemenea din partea pârâtului, unde acesta a recunoscut în mare măsură aspectele de fapt ale speței menționate supra. Prin raportul de constatare medico-legală din 10 ianuarie 2018 întocmit de expertul Leonid Graur la reclamant au fost depistate echimoză a țesuturilor moi ale feții pe dreapta, care au apărut în rezultatul acțiunilor traumatice ale unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele relatate de reclamant și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Reclamantul a notat că la solicitarea sa, de către Societatea cu Răspundere Limitată „Inter Tel Corm” (sediul mun. Comrat, str. Pobeda, 109/11) a fost întocmită o concluzie tehnică privind starea tehnică a telefonului mobil Iphone 7 Plus Silver menționat supra, iar în urma examinării telefonului mobil au fost stabilite deteriorarea sticlei de protecție a ecranului, modulului, acumulatorului, camerei video, difuzorului, microfonului, conectorului USB, SIM-lotok-ul. În baza defecțiunilor enumerate, reieșind din prețul mediu pe piață și particularitățile construcției, prețul pentru reparația ulterioară a aparatului va constitui 17 500 de lei. În cadrul cauzei contravenționale vizate de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Leova, a fost examinat telefonul mobil menționat supra, efectuându-se și fotografierea acestuia.

Astfel, în privința pârâtului a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție MAI03965663 din 16 ianuarie 2018 prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional – pentru faptul aplicării violenței fizice față de reclamant. A mai relatat că, în privința pârâtului a fost întocmit și procesul-verbal cu privire la contravenție MAI03965664 din 16 ianuarie 2018 prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 104 Cod contravențional pentru faptul deteriorării telefonului mobil al reclamantului. În opinia reclamantului pârâtul i-a cauzat un prejudiciu material în sumă de 17 500 de lei, care urmează a fi recuperat integral de către ultimul.

A opinat că prin acțiunile ilicite ale pârâtului i-a fost cauzat un prejudiciu moral, iar încasarea sumei de 20 000 de lei constituie o satisfacție echitabilă în acest sens. A relatat că pârâtul aplicând violența fizică față de el, i-a provocat dureri fizice, iar expresiile injurioase, i-au lezat cinstea și demnitatea, provocându-i suferințe morale. Acțiunile pârâtului au fost manifestate în prezența copilului minor al reclamantului, acesta simțindu-se profund lezat în sentimentul său patern, fapt care a cauzat suferințe psihice profunde. Pe lângă agresiunea fizică și verbală, pârâtul a recurs fățiș și la deteriorarea bunurilor reclamantului; fapt care a indignat profund reclamantul, agravând și mai mult suferințele morale ale acestuia.

Totodată, pârâtul până în prezent nu a exprimat în nici o formă scuze față de reclamant. Veaceslav Starciuc a solicitat încasarea din contul pârâtului Ion Răileanu a prejudiciului material în sumă de 17 500 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei și a tuturor cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezenta cauză civilă. Prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Veaceslav Starciuc. 2 Prin decizia din 5 august 2020 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul declarat de Igor Șcheau în interesele lui Veaceslav Starciuc, s-a casat integral hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a încasat din contul lui Ion Răileanu în beneficiul lui Veaceslav Starciuc a prejudiciului material cauzat în sumă de 17 500 de lei.

S-a încasat din contul lui Ion Răileanu în beneficiul lui Veaceslav Starciuc a prejudiciului moral în sumă de 2 000 de lei. Prin decizia suplimentară din 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost admisă cererea avocatului Igor Șcheau în interesele lui Veaceslav Starciuc privind emiterea unei decizii suplimentare și s-a încasat de la Ion Răileanu în beneficiul Veaceslav Starciuc cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei. Întru consolidarea soluției instanța de apel a invocat prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la data de 1 martie 2019), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Instanța ierarhic inferioară a notat că vinovăția contravenientului a fost recunoscută de contravenientul Ion Răileanu însuși prin conținutul procesului-verbal privind actele de constatare din 16 ianuarie 2018 unde a declarat că fiind deranjat de faptul că Veaceslav Starciuc îl filmează, l-a îmbrâncit și telefonul acestuia a căzut peste un pilon din beton care sunt puși în ogradă. S-a mai indicat că conform raportului de constatare cu nr. 201823P0012 efectuat Veaceslav Starciuc, s-a stabilit: echimoză a țesuturilor moi a feții pe dreapta, care a apărut în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele relatate de pătimaș, ce se califică ca vătămare corporală de grad neînsemnat.

Instanța inferioară a specificat că la materialele cauzei este anexat și concluzia tehnică privind starea tehnicii clientului din 9 ianuarie 2018, efectuat practic imediat după incidentul din 6 ianuarie 2018 prin conținutul căruia se probează faptul că telefonul mobil cu IMEI-ul 355351084728805 – nu poate fi reparat, iar în baza defecțiunilor enumerate și reieșind din prețul mediu de piață și particularitățile construcției, reparația ulterioară a construcției va constitui 17 500 lei. Astfel, instanța de apel a menționat în privința faptei ilicite precum și a vinovăției lui Ion Răileanu nu există careva dubii, în situația în care acestea sunt confirmate prin procesul-verbal cu privire la contravenție (valabile și necontestate) și deciziile de aplicare a sancțiunilor contravenționale din 16 ianuarie 2018, întocmit de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Leova.

Totodată, a constatat că există raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a lui Ion Răileanu întru achitarea prejudiciului material și moral cauzat. La data de 16 octombrie 2020 și 27 octombrie 2020, Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu a declarat recurs împotriva deciziei din 5 august 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. 3 În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră decizia instanței de apel ilegală, neîntemeiată și nefondată. A menționat că deși la soluționarea cauzei au fost stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea litigiului în fond, concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii sunt incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabile la caz.

A notat că la examinarea cauzei în apel probele administrate nu au fost cercetate direct și nemijlocit, or, lipsesc careva date privind cercetarea înscrisurilor probatorii, fapt care contravine dispozițiilor art. 383 Cod de procedură civilă. A afirmat că instanța de apel nu a soluționat apelul în condițiile legii, deoarece a adoptat o decizie, care nu cuprinde motive legale privind legătura cauzală dintre faptă și prejudiciul real suportat și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Instanța ierarhic inferioară nu a pătruns în esența problemei de drept, aplicând o lege care nu era în vigoare la data accidentului rutier, ceea ce a avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

A considerat că instanța inferioară pripit a concluzionat despre necesitatea încasării prejudiciului material, bazându-se doar pe niște înscrisuri care în speță nu pot fi calificate drept probe pertinente întru stabilirea existenței legăturii cauzale între fapta ilicită săvârșită de către Ion Răileanu și prejudiciul suportat de către Veaceslav Starciuc. În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 5, 15, 430 lit. a), 431 alin.(1), 432 alin. (2) lit. a), c), d), f), alin. (4), 434 alin. (1), 436, 437, 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă. Prin referința depusă la 26 noiembrie 2020 Veaceslav Starciuc, reprezentat de avocatul Igor Șcheau a solicitat ca recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost recepționată de către recurent la data de 30 septembrie 2020 (f.d.198, Vol. I). Prin urmare, se constată că recursul din 16 octombrie 2020, este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care 4 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). 5 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu, urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Răileanu, reprezentat de avocatul Oxana Eșanu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu 6