2ra-1718/20 — încasarea prejudiciului material si moral

2ra-1718/20 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1718/20

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) R. Pascari

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, V. Mihaila, V. Buhnaci

D E C I Z I E

29 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Moscalu Lilia și Moscalu Ion,

reprezentați de avocatul Bordian Stanislav,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Lilia și

Moscalu Ion împotriva lui Rogut Oleg și Societatea cu Răspundere Limitată ”Casa

Familiei”, intervenienți accesorii Rogut Ala, Rogut Valentina și Rogut Alexandru

cu privire la încasarea în mod solidar a prejudiciului material și moral cauzat prin

inundarea apartamentului și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, prin care s-a

respins apelul declarat de avocatul Bordian Stanislav în interesele Liliei Moscalu

și Moscalu Ion și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

05 septembrie 2019,

c o n s t a t ă:

La 02 noiembrie 2017, Moscalu Lilia și Moscalu Ion au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Rogut Oleg și SRL ”Casa Familiei” cu privire

la încasarea în mod solidar a prejudiciului material și moral cauzat prin inundarea

apartamentului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Moscalu Lilia și Moscalu Ion au invocat că la

05 octombrie 2017, în rezultatul neglijenței reprezentantului SRL ”Casa Familiei”,

care gestionează blocul de locuit situat în XXXXX, cât și din vina vecinului din

apartamentul nr. XXXXX, Rogut Oleg, care a demontat caloriferul de la bucătărie,

a fost inundat apartamentul acestora.

Reclamanții Moscalu Lilia și Moscalu Ion au solicitat încasarea de la Rogut

Oleg și SRL ”Casa Familiei” în mod solidar a sumei de 10 659 de lei cu titlu de

1

prejudiciu material ce constituie cheltuieli pentru reparația apartamentului și a

bunurilor imobile, încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 iulie 2018, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Lilia și Moscalu Ion (f.d.

89-93 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2019, s-a admis apelul

declarat de Moscalu Lilia și Moscalu Ion, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 11 iulie 2018 și s-a restituit cauza spre rejudecare în prima

instanță (f.d. 144-147 Vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 martie 2019,

s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Rogut Ala, Rogut Valentina

și Rogut Alexandru (f.d. 152-153 Vol. I).

La 17 mai 2019, Moscalu Lilia și Moscalu Ion au depus cerere de

concretizare a pretențiilor (f.d. 165-170 Vol. I).

În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor, Moscalu Lilia și Moscalu

Ion au menționat că în apartamentul pârâtului a avut loc demontarea caloriferului,

iar SRL ”Casa Familiei” a efectuat spălarea sistemului de încălzire, unde ca rezultat

a avut loc inundarea apartamentului, fapt confirmat prin procesul-verbal cu privire

la inundație, din care rezultă că apartamentul nr. XXXXX, ce le aparține cu drept

de proprietate, a fost inundat din apartamentul de deasupra, din cauza sudării

necalitative a țevilor.

Astfel conform calculelor privind costul necesar reparației pentru

apartamentul nr. 10 efectuat de SRL ”Gip Eurorepar” din 11 noiembrie 2018, costul

lucrărilor a fost estimat la suma de 10 216,53 de lei, iar costul manoperei la suma

de 3 678 de lei.

Reclamanții Moscalu Lilia și Moscalu Ion au solicitat încasarea în mod

solidar de la Rogut Oleg și SRL ”Casa Familiei” a sumei de 13 894,53 de lei cu

titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul inundației, încasarea sumei de 5 000

lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea taxei de stat achitată la înaintarea

acțiunii.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie 2019,

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Lilia și Moscalu

Ion (f.d. 186, 192-202 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, s-a respins apelul

declarat de avocatul Bordian Stanislav în interesele Liliei Moscalu și Moscalu Ion

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie

2019.

La 15 septembrie 2020, Moscalu Lilia și Moscalu Ion, reprezentați de

avocatul Bordian Stanislav, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

prin care au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Recurenții Moscalu Lilia și Moscalu Ion, în motivarea recursului, au invocat

că instanțele de judecată au apreciat în mod arbitrar probele.

2

La fel, au specificat că a fost stabilită prezența temeiurilor răspunderii

delictuale, vinovăția în inundarea apartamentului ce-i aparține cu drept de

proprietate fiind a lui Rogut Oleg și a gestionarului blocului locativ – SRL ”Casa

Familiei”.

Prin urmarea, au relatat că soluția instanței de apel în sensul adoptat rezultă

din interpretarea greșită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios

și circumstanțele probatorii ale dosarului și anume a ignorat prevederile art. 1398

și 1413 din Codul civil.

La 12 noiembrie 2020, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților

copia recursului, fiind recepționat de SRL ”Casa Familiei” la 18 noiembrie 2020,

iar de către Rogut Oleg, Rogut Ala, Rogut Alexandru și Rogut Valentina la

20 noiembrie 2020, conform avizelor de recepție (f.d. 49-50, 52 Vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 30 iunie

2020.

Astfel recursul declarat de Moscalu Lilia și Moscalu Ion la 15 septembrie

2020, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 decembrie 2020, recursul

declarat de Moscalu Lilia și Moscalu Ion a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Examinând materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat de Moscalu Lilia și

Moscalu Ion din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

La caz, s-a constatat că Moscalu Lilia și Moscalu Ion au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Rogut Oleg și SRL ”Casa Familiei” cu privire la

încasarea în mod solidar a prejudiciului material și moral cauzat prin inundarea

apartamentului și încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a reținut

netemeinicia pretențiilor înaintate de Moscalu Lilia și Moscalu Ion și a respins

acțiunea înaintată.

În motivarea soluției sale, instanța de fond a reținut că devizul de calcul

întocmit de SRL ”Gip Eurorepar” la 11 noiembrie 2018, după un an de la data când

3

a fost constatată inundația apartamentului reclamanților, nu poate servi ca probă

admisibilă pentru a demonstra întinderea și cuantumul real al prejudiciului cauzat,

motiv pentru care instanța a fost în imposibilitate de a stabili cu certitudine care

este cuantumul prejudiciului cauzat reclamanților.

Totodată, prima instanță a concluzionat că pe parcursul examinării cauzai, nu

a fost demonstrată prin probe pertinente nici legătura cauzală dintre prejudiciul

cauzat prin inundarea apartamentului și costurile pentru reparație indicate în

înscrisul întocmit de SRL ”Gip Eurorepar” la 11 noiembrie 2018.

Judecând apelul declarat de Moscalu Lilia și Moscalu Ion, instanța de apel a

considerat drept întemeiată și ilegală hotărârea primei instanțe.

Analizând legalitatea deciziei contestate, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluziile

instanțelor inferioare ca fiind neîntemeiate, reieșind din următoarele.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare pînă la 01 martie

2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei

le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea

sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut

prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Iar, conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în vigoare pînă la 01 martie

2019), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

Conform art. 1413 din Codul Civil (în vigoare pînă la 01 martie 2019), dacă

prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde

persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în

care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.

Conform art. 1416 alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare pînă la 01 martie

2019), instanța de judecată stabilește felul despăgubirii în funcție de circumstanțe.

Ea va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate.

Instanța de judecată, adoptând hotărâre cu privire la reparația prejudiciului,

obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceeași

calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin

echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

După cum rezultă din materialele cauzei, Moscalu Lilia și Moscalu Ion sunt

proprietarii apartamentului XXXXX.

La fel, din actele cauzei s-a stabilit că la 02 septembrie 2008, între

SA ”Termocom” și APLP nr. 53/158, a fost încheiat contractul de livrare-utilizare

a energiei termice în apă caldă (f.d. 55-56 Vol. I).

Conform pct. 5.1.3 din contract, consumatorul este obligat să nu modifice

instalațiile consumatoare de căldură fără coordonarea cu furnizorul și prezența

documentelor de proiect întocmite conform exigențelor legislației în vigoare.

4

Rogut Oleg este proprietarul apartamentului XXXXX de pe aceiași adresă,

care este situat deasupra apartamentului Liliei Moscalu și Ion Moscalu.

De asemenea, se atestă că la data de 05 octombrie 2017, a avut loc inindarea

apartamentului XXXXX ce aparține Liliei Moscalu și Ion Moscalu de către vecinii

din apartamentul nr. 16 a aceluiași bloc.

Faptul inundării a fost confirmat prin procesul-verbal din 05 octombrie 2017

cu privire la inindația apartamentelor XXXXX, prin care s-a stabilit că locatarul

apartamentului XXXXX, amplasat superior apartamentelor menționate, a

intervenit fără autorizație în coloana de încălzire de la bucătărie și anume: a

schimbat o porțiune de țeavă metalică în țeavă de propilenă și a schimbat corpul de

încălzire (f.d. 63 Vol. I).

Totodată, din procesul-verbal respectiv, urmează că inundația s-a produs din

cauza sudurii necalitative la unirea cotului cu țeava (partea de sus), încălcările

respective au fost efectuate fără ca proprietarul apartamentului XXXXX să

informeze gestionarul blocului – SRL ”Casa Familiei”.

Din explicațiile președintelui APLP nr. 53/158, Leu Gheorghe, urmează că

vinovat de inundarea apartamentului soților Moscalu este Rogut Oleg, care

urmează să recupereze paguba (f.d. 64 Vol. I).

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanții au prezentat devizul de cheltuieli

pentru efectuarea reparației în apartamentul XXXXX, întocmit de SRL ”Gip

Eurorepar” la 11 noiembrie 2018, conform căruia costul materialelor a constituit

suma de 10 216,53 de lei, iar costul manoperei – suma de 3 678 de lei (f.d. 119-

122 Vol. I).

La caz, instanța de recurs conchide că intimatul Rogut Oleg nu neagă cauzarea

prejudiciului prin inundarea apartamentului n XXXXX din vina locatarului

apartamentului XXXXX, amplasat superior apartamentului menționat, care a

intervenit fără autorizație în coloana de încălzire de la bucătărie prin schimbarea

unei porțiuni de țeavă metalică în țeavă de propilenă, însă invocă faptul că devizul

de cheltuieli a fost prezentat după un an de la producerea inundației, precum și

faptul că nu sunt confirmate de un specialist în domeniu.

Astfel, prin referința depusă, Rogut Oleg a menționat că în ziua producerii

inundației s-a apropiat de Moscalu Lilia pentru a soluționa problema pe cale

amiabilă privind repararea prejudiciului material cauzat, însă ultima a menționat că

prejudiciul nu este semnificativ și vor putea ajunge la un consens referitor la

mărimea acestuia (f.d. 73 Vol. I).

De asemenea, Colegiul reține că concluziile instanțelor de judecată cu referire

la faptul că devizul de calcul a fost întocmit la data de 11 noiembrie 2018, adică

după un an de la data când a fost constatată inundația apartamentului reclamanților

și astfel nu poate servi drept probă admisibilă pentru demonstrarea cuantumului

real al prejudiciului cauzat, nu pot fi puse la baza soluției respingere a acțiunii, or,

răspunderea lui Rogut Oleg, care este proprietarul apartamentului nr. 16, survine în

baza art. 1413 din Codul civil.

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție este o

răspundere obiectivă, angajându-se indiferent de vinovăția posesorului

5

construcției. Posesorul nu poate înlătura răspunderea, dovedind că a luat toate

măsurile pentru evitarea scurgerii din construcție. Posesorul se poate exonera de

răspundere probând existența unor cauze străine, care au dus la cauzarea

prejudiciului și anume forța majoră sau vina persoanei prejudiciate.

La caz, Rogut Oleg, proprietarul apartamentului nr. 10 nu a demonstrat

prezența acestor două condiții, care l-ar exonera de răspundere materială.

Prin urmare, Colegiul constată existența legăturii cauzale dintre faptul

scurgerii de apă din ap. XXXXX și inundării apartamentului XXXXX, în rezultat

fiind cauzate daune materiale, care au fost evaluate la suma totală de 13 894,53 de

lei (costul materialelor - 10 216,53 de lei și costul manoperei - 3 678 de lei).

Deci, instanța de recurs constată că în speță, intervine răspunderea lui Rogut

Oleg în cauzarea prejudiciului Liliei Moscalu și Ion Moscalu prin inundarea

apartamentului XXXXX ce le aparține cu drept de proprietate.

Astfel, Colegiul consideră că cerințele înaintate privind răspunderea lui Rogut

Oleg pentru prejudiciul cauzat de daune prin inundație sunt întemeiate prin prisma

art. 1413 din Codul civil.

Cu referire la pretenția Liliei Moscalu și Ion Moscalu privind încasarea

prejudiciului în mod solidar și din contul ”Casa Familiei”, Colegiul menționează

că nu a fost stabilită legătura cauzală dintre acțiunile (inacțiunile) ultimei și

inundarea apartamentului ce aparține recurenților și prin urmare urmează a fi

exonerată de răspundere civilă.

Cât privește pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, Colegiul

reține următoarele.

Conform art. 1398 alin.(1) din Codul civil, prejudiciul moral poate fi reparat

numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 1422 alin. (1) din Codul civil stipulează că, în cazul în care persoanei i

s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează

la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură.

De asemenea, din norma de drept enunțată rezultă, că se admite compensarea

prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale numai în cazurile

expres prevăzute de lege.

La caz, Moscalu Lilia și Moscalu Ion pretind că le-a fost cauzat un prejudiciu

moral în urma acțiunilor de prejudiciere a imobilului ce-i aparține, prin inundarea

apartamentului.

În acest sens, se reține că compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale se admite numai în cazurile prevăzute expres de lege.

Astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că repararea prejudiciului moral nu poate fi

6

admis doar din motiv că acesta a fost suferit. Pentru a dispune repararea

prejudiciului moral, trebuie de demonstrat că fapta cauzatoare de asemenea

prejudiciu este recunoscută de lege ca una care îndreptățește prejudiciul.

Deci, urmează a se reține că, prevederile normelor menționate nu sunt

aplicabile raportului juridic de reparare a prejudiciului moral, astfel cerințele

înaintate în acest sens fiind neîntemeiate.

Or, legislația în vigoare nu prevede posibilitatea compensării prejudiciului

moral în aspectul dat al relațiilor litigioase, prin urmare, pretenția dată fiind

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

După cum rezultă din materialele cauzei, la depunerea cererii de chemare în

judecată, Moscalu Lilia și Moscalu Ion au achitat taxa de stat în mărime de 419,77

de lei, la depunerea cererilor de apel Moscalu Lilia și Moscalu Ion au achitat taxa

de stat în sumă de 315 lei și 391,62 de lei, iar pentru cererea de recurs, Moscalu

Lilia și Moscalu Ion au achitat taxa de stat în mărime de 258,40 de lei, fapt

confirmat prin ordinele de încasare a numerarului (f.d. 44, 112, 215 Vol. I și 18

Vol. II).

Având în vedere faptul că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

urmează a fi casate, cu emiterea unei noi hotărâri, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că de la

Rogut Oleg urmează a fi încasată în beneficiul Liliei Moscalu și Ion Moscalu suma

de 1 384,79 de lei cu titlu de taxă de stat.

Avînd în vedere cele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Moscalu Lilia și Moscalu Ion, reprezentați de avocatul Bordian

Stanislav, de a casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020 și

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie 2019, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care a admite parțial cererea de chemare în judecată depusă

de Moscalu Lilia și Moscalu Ion, de a încasa de la Rogut Oleg în beneficiul Liliei

Moscalu și Ion Moscalu suma de 13 894,53 de lei cu titlu de prejudiciu material și

suma de 1 384,79 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, acțiunea depusă de Moscalu Lilia și Moscalu Ion, urmează a fi

respinsă.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

7

Se admite recursul declarat de către Moscalu Lilia și Moscalu Ion, reprezentați

de avocatul Bordian Stanislav.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020 și

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie 2019, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Lilia și Moscalu Ion

împotriva lui Rogut Oleg și Societatea cu Răspundere Limitată ”Casa Familiei”,

intervenienți accesorii Rogut Ala, Rogut Valentina și Rogut Alexandru cu privire

la încasarea în mod solidar a prejudiciului material și moral cauzat prin inundarea

apartamentului și încasarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă hotărâre,

prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Moscalu Lilia și

Moscalu Ion.

Se încasează la Rogut Oleg în beneficiul Liliei Moscalu și Ion Moscalu suma

de 13 894,53 (treisprezece mii opt sute nouăzeci și patru lei 53 bani) cu titlu de

prejudiciu material și suma de 1 384,79 lei (una mie trei sute optzeci și patru lei,

79 bani) cu titlu de cheltuieli de judecată, în total 15 279,32 de lei (cincisprezece

mii două sute șaptezeci și nouă lei 32 bani).

În rest, acțiunea depusă de Moscalu Lilia și Moscalu Ion, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8