2ra-1749/20 — cu privire la declararea nulitatii contractelor de vinzare cumparare, repunerea partilor in pozitia initiala si revendicarea bunului imobil

2ra-1749/20 — cu privire la declararea nulitatii contractelor de vinzare cumparare, repunerea partilor in pozitia initiala si revendicarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1749/20

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. M. Ulinici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore

Haiu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Cătălinei Drumea,

reprezentată de avocatul Serghei Rusu împotriva lui Anjel Bodiu, Ion Drumea,

Grigore Haiu și Dinei Bodiu cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare, repunerea părților în poziția inițială și revendicarea bunului imobil

împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Cătălina Drumea, casată hotărârea din 23 noiembrie

2018 a Judecătoriei Ungheni și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

admisă

constată:

La 5 septembrie 2017, Cătălina Drumea, reprezentată de avocatul Serghei

Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anjel Bodiu, Ion Drumea

și Grigore Haiu cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare,

repunerea părților în poziția inițială și revendicarea bunului imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că la 18 martie 2016, soțul său, Ion Drumea,

având nevoie de bani pentru a-și ajuta tatăl să reîntoarcă creditele pe care le avea la

câteva bănci comerciale, folosindu-se de starea psihologică deplorabilă în care dânsa

se afla, fiind însărcinată la vârsta de 18 ani, ce a generat o stare profundă de stres în

acea perioadă, a indus-o în eroare și profitând de concursul de împrejurări grele în

care se afla, a determinat-o, să împrumute suma de aproximativ 10 000 de dolari

SUA.

A comunicat că în scopul realizării împrumutului de care avea nevoie, Ion

Drumea a găsit o persoană - Anjel Bodiu, care s-a identificat drept cămătar și care

s-a oferit să îi acorde un împrumut lui Ion Drumea în mărimea sumei de bani

1

necesară, care urma să fie rambursată de către acesta lunar, fiindu-i stabilite și careva

cote procentuale, iar în schimbul împrumutului acordat, Anjel Bodiu a solicitat

garanții.

Astfel, la 18 martie 2016, Ion Drumea, care-i era soț și Anjel Bodiu, prin

comportament dolosiv au indus-o în eroare și au determinat-o să semneze un

contract, care după cum considera dânsa era un contract de împrumut cu gaj, ca

urmare, fiind convinsă că ea a pus în gaj apartamentul nr. X situat în or. XXXXX

str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX lui Anjel Bodiu până la întoarcerea de către

soțul ei Ion Drumea a presupusului împrumut contractat.

În realitate însă contractul din 18 martie 2016, autentificat de notarul Ana

Galaju și înregistrat cu nr. 1953, era de vânzare-cumpărare, prin care dânsa ar fi

vândut apartamentul menționat lui Anjel Bodiu contra sumei de 201 000 de lei, bani

de care dânsa nu a beneficiat, dar utilizați de către soțul său Ion Drumea.

A remarcat că din cauza stării emoționale și de sănătate precară pe care o avea

la momentul semnării contractului, cât și o perioadă ulterioară, nu a realizat că a fost

indusă în eroare de către Anjel Bodiu și Ion Drumea, considerând în continuare că

apartamentul se află în proprietatea ei, iar la rambursarea împrumutului acesta se va

întoarce în posesia ei.

A accentuat că Anjel Bodiu, realizând faptul că profită de starea în care se

află, admițând că dânsa va conștientiza ulterior că a fost indusă în eroare și va dori

să își întoarcă înapoi bunul imobil, a determinat-o în fața notarului să scrie o cerere

prin care dânsa renunță la dreptul de răscumpărare a bunului și solicită să fie

autentificat contractul de vânzare-cumpărare. Iar la momentul transmiterii banilor,

Anjel Bodiu a determinat-o să numere banii în timp ce acesta o înregistra video.

Toate aceste circumstanțe denotă faptul că Anjel Bodiu și Ion Drumea prin

comportament dolosiv și viclean au profitat de circumstanțele grele în care dânsa se

afla și s-au folosit de aceste circumstanțe în scopul însușirii ilicite a bunurilor ei,

Anjel Bodiu a obținut apartamentul nr. X situat în or. XXXXX str. XXXXX,

nr. cadastral XXXXX, iar Ion Drumea a obținut contravaloarea acestuia, suma de

201 000 de lei.

A comunicat că la 11 noiembrie 2016, Anjel Bodiu, conform exstrasului de la

OCT Nisporeni, a înstrăinat bunul imobil lui Grigore Haiu în baza contractului

nr. 12841 din 11 noiembrie 2016.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 40 alin. (1), 85 alin. (4), 166-

167 CPC, art. 228 alin. (1), alin. (3), 375 alin. (1) Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare a apartamentului nr. X situat în or. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX încheiat între dânsa și Anjel Bodiu, înregistrat cu nr. 1953 din 18 martie

2016 și a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. X situat în

or. XXXXX str. XXXXX, nr. cadastral XXXXX încheiat între Anjel Bodiu și

Grigore Haiu, înregistrat cu nr. 12841 din 11 noiembrie 2016, repunerea părților în

situația anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. 1953 din 18

martie 2016, obligarea lui Ion Drumea de a achita lui Anjel Bodiu suma de 201 000

de lei în scopul repunerii părților în situația anterioară încheierii contractului de

2

vânzare-cumpărare nr. 1953 din 18 martie 2016, ca urmare a declarării nulității

contractului, revendicarea apartamentului nr. X situat în or. XXXXX str. XXXXX,

nr. cadastral XXXXX din proprietatea/posesia lui Grigore Haiu și reîntoarcerea

bunului imobil în proprietatea ei, precum și încasarea din contul lui Anjel Bodiu și

Ion Drumea a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică.

Pe parcursul examinării cauzei, Cătălina Drumea, reprezentată de avocatul

Serghei Rusu a depus cerere de completare a temeiului acțiunii, menționând

suplimentar că la 23 august 2017, s-a adresat cu o plângere la sectorul de Poliție

Rîșcani al DP Chișinău, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală a lui

Anjel Bodiu, Ion Drumea, Serghei Drumea și Nataliei Drumea.

Așadar, în explicațiile oferite șefului IP Rîșcani mun. Chișinău, Anjel Bodiu

a negat că natura contractului de vânzare-cumpărare reprezintă de fapt un contract

de împrumut.

A remarcat că Natalia Drumea și Serghei Drumea, ultimul fiind prezent la

încheierea contractului, au declarat ferm că părțile au avut în vedere un contract de

împrumut.

Cu referire la prevederile art. 221 alin. (2) Cod civil, a accentuat că anume

această intenție a demonstrat-o Anjel Bodiu la încheierea contractului de vânzare-

cumpărare, ascunderea contractului de împrumut, în baza căruia mai primea și cote

procentuale de la Serghei Drumea.

Ulterior, Cătălina Drumea, reprezentată de avocatul Serghei Rusu a depus

cerere de atragere în calitate de copârât a Dinei Bodiu și în calitate de intervenient

accesoriu a notarului Ana Galaju.

A precizat că bunul imobil litigios, la momentul înstrăinării lui Grigore Haiu

era înregistrat pe numele lui Anjel Bodiu și Dinei Bodiu, fapt care impune

necesitatea atragerii acesteia în calitate de copârât.

Totodată, ținând cont de faptul că contractul de vânzare-cumpărare din

18 martie 2016 a fost încheiat la sediul notarului Ana Galaju, a menționat că necesită

a fi atras în proces și notarul respectiv.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, a fost respinsă

acțiunea ca nefondată.

Prin decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Cătălina Drumea, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă.

A fost constatată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1953 din

18 martie 2016 încheiat între Cătălina Drumea și Anjel Bodiu.

A fost constatată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din

11 noiembrie 2016 încheiat între Anjel Bodiu și Grigore Haiu, cu repunerea părților

în poziția inițială, prin înregistrarea dreptului de proprietate al Cătălinei Drumea

asupra apartamentului nr. X din or. XXXXX str. XXXXX.

Au fost încasate de la Anjel Bodiu, Ion Drumea și Grigore Haiu în beneficiul

Cătălinei Drumea cheltuielile de asistență juridică în sumă de 15 000 de lei și

cheltuielile legate de taxa de stat în mărime de 1 000 de lei.

3

Prin încheierea din 18 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost corectată

eroarea comisă în dispozitivul și decizia integrală din 21 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și anume, în loc de „se constată nulitatea contractului de vânzare-

cumpărare din 18 noiembrie 2016” a fost corectat în „se declară nulitatea

contractului de vânzare-cumpărare din 11 noiembrie 2016”.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Anjel Bodiu.

La 9 noiembrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Grigore Haiu a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de recurs ca fiind depusă în termen, casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii primei

instanțe.

La 21 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Drumea Cătălina,

reprezentată de avocatul Serghei Rusu a depus referință la recursul declarat de

Grigore Haiua, solicitând declararea recursului ca inadmisibil în temeiul art. 433

lit. b) și 434 CPC.

Examinând argumentele recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Grigore Haiu inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare

prevăzut la art. 434 CPC.

Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul de către Grigore

Haiu împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost depus la

data de 9 noiembrie 2020, prin urmare cu depășirea excesivă a termenului de 2 luni,

care este unul de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău,

contestată cu recurs de Grigore Haiu, prin care a fost admis apelul declarat de

Cătălina Drumea, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost admisă, fiind constatată nulitatea contractului de vânzare-cumpărare

nr. 1953 din 18 martie 2016 încheiat între Cătălina Drumea și Anjel Bodiu și

nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 11 noiembrie 2016 încheiat între

Anjel Bodiu și Grigore Haiu, cu repunerea părților în poziția inițială, prin

înregistrarea dreptului de proprietate al Cătălinei Drumea asupra apartamentului

nr. X din or. XXXXX str. XXXXX, totodată, fiind încasate de la Anjel Bodiu, Ion

Drumea și Grigore Haiu în beneficiul Cătălinei Drumea cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 15 000 de lei și cheltuielile legate de taxa de stat în mărime de

1 000 de lei, a fost pronunțată la data de 21 martie 2019.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că din materialele dosarului rezultă indubitabil că

4

Grigore Haiu cunoștea despre existența și examinarea prezentei cauze în instanța de

apel, or la 5 martie 2020, a recepționat copia cererii de apel motivată depusă de

Cătălina Drumea împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni

și citația pentru ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău din 21 martie 2019

ora 11:00, ședință la care a fost pronunțat dispozitivul deciziei contestate, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 168 vol. I).

Totodată, decizia motivată din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

atacată cu recurs, a fost expediată în adresa părților, inclusiv și a lui Grigore Haiu,

la data de 24 aprilie 2019, la domiciliul acestuia, așa cum rezultă din dovezile de

comunicare, care îndeplinesc condițiile de valabilitate prevăzute de art. 100 CPC,

fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire a instanței de apel, cu numărul de ieșire

4556 anexată la materialele dosarului (f. d. 192 vol. I).

Mai mult decât atât, la data de 19 iulie 2019, Anjel Bodiu a depus cerere de

recurs împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, copia căreia

a fost expediată inclusiv și în adresa lui Grigore Haiu la 30 septembrie 2019,

totodată, acesta fiind înștiințat despre necesitatea depunerii referinței la acest recurs

(f. d. 226 vol. I).

De altfel, la materialele dosarului se regăsește și notificarea adresată notarului

public Rodion Butnaru de către Grigore Haiu la 18 decembrie 2019, prin care ultimul

a informat notarul public despre soluția instanței de apel emisă prin decizia din

21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a instanței de recurs emisă prin

încheierea din 6 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând totodată să

fie informat în scris ce măsuri urmează să întreprindă în vederea restituirii sumei

achitate de către el în calitate de cumpărător de bună-credință vânzătorului Anjel

Bodiu (f. d. 42 vol. II).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de

art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care

exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia este

principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția

definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.

Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității juridice, în

situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs nu este

nelimitată.

Ca consecință, instanța de recurs consideră că recursul depus de către Grigore

Haiu după o perioadă exagerată de timp (un an și șapte luni) și în absența oricărei

explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care nu a putut să depună recursul

în termen, a sfidat un întreg proces judiciar.

Distinct de aceste constatări, este indubitabil că recursul împotriva deciziei

instanței de apel este depus cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut de

art. 434 alin. (1) CPC.

La acest segment se va reitera că o astfel de constatare este compatibilă și cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar

5

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din

3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță

nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile

în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a depus

cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC, recursul

declarat de Grigore Haiu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b),

art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Haiu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

6