3ra-1154/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea recalculării pensiei

Dosarul nr.3ra-1154/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către de către Victor Donea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

recunoașterea ilegalității răspunsului și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din data de 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin

care s-a respins cererea de apel depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 01 octombrie 2019,

constată:

La 28 mai 2019 Victor Donea a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei

nr. D-902/19 din 26 aprilie 2019 privind refuzul de recalculare a pensiei, stabilirea

pensiei anticipate începând cu momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală

de activitate și venitul legal obținut pentru stabilirea pensiei, inclusiv venitul primit în

perioada anilor 2010-2014, când a activat în cadrul Consiliului de administrație al

Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din Stăuceni și Stațiunii

Tehnologico-Experimentale „Codrul”, obligarea calculării și achitării adaosurilor,

sporurilor și indexărilor cuvenite, începând cu momentul ieșirii la pensie în

conformitate cu prevederile legale, a diferenței și restanței pensiei anticipate,

adaosurilor, sporurilor și indexărilor ce se cuvin, începând cu momentul ieșirii la

pensie, în conformitate cu rigorile legale, neplătite în termen din vina organelor care

le-au stabilit. (f.d. 2-4)

În motivarea cererii de chemare în judecată Victor Donea a invocat că este

pensionar al sistemului național de asigurări sociale începând cu 05 iulie 2017.

Recent a aflat că la stabilirea pensiei nu a fost luat în calcul venitul primit în perioada

anilor 2010-2014, când a activat în cadrul Consiliului de Administrație la Colegiul

Național de Viticultură și Vinificație din Stăuceni și Stațiunea Tehnologico-

Experimentală „Codrul”, deși din salariul lunar i-a fost reținut impozitul pentru

fondul de asigurări sociale. Din acest considerent, la momentul ieșirii la pensie

1

anticipate nu i-a fost stabilită corect nici pensia, iar ulterior nici sporurile și indexările

cuvenite nu i-au fost stabilite și achitate în conformitate cu prevederile legale.

Victor Donea a menționat că a înaintat cerere prealabilă, prin care a solicitat

recalcularea pensiei și soluționarea pe cale amiabilă a litigiului apărut, însă Casa

Națională de Asigurări Sociale a dat un răspuns evaziv, totodată, în răspunsul său

menționează foarte succint și neproporțional că consideră imposibil de a satisface

solicitările salariale fără careva motivare.

Reclamantul a susținut că potrivit legislației naționale și internaționale, atentarea

inadmisibilă a autorităților la dreptul persoanei la pensie în lipsa unor temeiuri

justificative axate pe Lege, constituie o ingerință în dreptul de proprietate al acestuia.

Prin hotărârea din data de 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a anulat ca ilegal

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. D-902/19 din 26 aprilie 2019

privind refuzul recalculării pensiei. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să recalculeze pensia de care beneficiază Victor Donea, luând în considerare perioada

de activitate 2010-2014 în cadrul Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din

Stăuceni și Stațiunii Tehnologico-Experimentală „Codrul” cu achitarea diferenței din

momentul stabilirii pensiei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 11 octombrie 2019, în termen, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 octombrie 2019,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 73).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 septembrie 2020 a respins

cererea de apel depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din data de 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani.

Instanțele de judecată în temeiul art. 8, alin. (1)-(2), art. 14, art. 15 și art. 53 din

Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pct. 69-

70, pct. 88 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și

modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017 au concluzionat că pretenția lui

Victor Donea privind recalcularea pensiei luând în considerare perioada de activitate

2010-2014 în cadrul Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din Stăuceni și

Stațiunii Tehnologico-Experimentală „Codrul” cu achitarea diferenței din momentul

stabilirii pensiei este întemeiată.

În speță, Victor Donea a prezentat setul de acte ce confirmă stagiul de cotizare și

subsecvent dreptul la pensie anticipată pentru vechime în muncă, deci neincluderea

perioadei de activitate 2010-2014 în cadrul Colegiului Național de Viticultură și

Vinificație din Stăuceni și Stațiunii Tehnologico-Experimentale „Codrul” constituie o

încălcare gravă a dreptului lui Victor Donea la pensie adecvată, meritată și justă.

Instanțele de judecată au mai reținut că la caz sunt aplicabile prevederile art. 32

din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, ori neplata contribuțiilor de către

Victor Donea nu poate fi imputată acestuia, în circumstanțele în care angajatorul nu a

prezentat declarațiile privind achitarea contribuțiilor de asigurări sociale, iar

responsabilitatea de a vărsa sumele respective și sancțiunile pentru inacțiunile date o

poartă în exclusivitate angajatorul, și nicidecum angajatul. Contribuțiile de asigurări

sociale se rețin din salariul angajatului la sursa de plată, mai mult decât atât, potrivit

2

art. 29 din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale

(în vigoare până la 01 ianuarie 2017), nedepunerea contribuției de asigurări sociale de

către angajator nu poate afecta plata drepturilor cuvenite asiguraților.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri.

La 18 decembrie 2020 Victor Donea, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a

depus referință la cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece nu a respectat

termenul prevăzut la art. 245 din Codul administrativ.

Studiind recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din

următoarele motive.

Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

În conformitate cu art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 30 septembrie 2020.

La 28 octombrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel. (189)

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Prin prisma art. 223 din Codul administrativ rezultă că notificarea hotărârilor și

a altor acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, are loc conform art. 96–114.

Conform art. 96, alin. (1) din Codul administrativ notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii

administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică

etc.), acordând-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate

și economie de costuri.

În atare circumstanțe, completul observă că decizia instanței de apel a fost

pronunțată la 30 septembrie 2020, notificată prin intermediul poștei electronice Casei

Naționale de Asigurări Sociale la 16 noiembrie 2020.( f.d. 187)

La 18 decembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

motivat împotriva deciziei din data de 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

3

La caz, termenul de depunere a recursului motivat împotriva deciziei instanței de

apel din 30 septembrie 2020, notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 16

noiembrie 2020, a expirat la data de 16 decembrie 2020.

În aceste circumstanțe, recursul motivat declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale la 18 decembrie 2020 este depus peste termenul legal prevăzut de

lege.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reamintește că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele

determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,

mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată

a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii

uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

La caz, instanța de apel a notificat decizia din 30 septembrie 2020, Casei

Naționale de Asigurări Sociale la 16 noiembrie 2020, iar lipsa unor acțiuni concrete

de a prezentat recursul motivat în termenul stabilit de lege demonstrează că partea

recurentă nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a-și proteja

drepturile (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag. 60, 61).

Nerespectarea termenului de depunere a recursului motivat a fost admis în întregime

de comportamentul autorității recurente.

Prin prisma art. 65, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ rezultă că dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Casa Națională de Asigurări Sociale nu a beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65

din Codul administrativ și nu a solicitat repunerea în termen.

Prin urmare, admiterea spre examinare a unui recurs declarat tardiv ar încălca

drepturile intimatului la un proces echitabil, fapt constatat prin jurisprudența Curții

Europene în cazuri similare,[ vezi Popov versus Moldova (nr. 2), (06 decembrie

2005, parag. 53), Melnic versus Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau

Dacia SRL versus Moldova (18 martie 2008, parag. 77)], în care s-a constatat că prin

neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a

unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile

reclamantului la un proces echitabil.

Din aceste motive, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi

declarat inadmisibil, deoarece, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar avea

un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 din Convenție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt

act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când

legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

4

Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de prezentare a recursului motivat este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Casa Națională de Asigurări Sociale trebuiau să dea dovadă de responsabilitate

și atitudine activă, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află

prezentul litigiu, în care au calitatea de autorități recurente, pentru a depune în termen

motivarea recursul.

În acest sens este imperioasă jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v. Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie

2008).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 193, art. 230, art. 245, alin. (1), art. 246, alin. (1) și (2), lit. e) și art.

258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5