2rac-211/20 — obligarea demontării și evacuării carcasei metalice

2rac-211/20 — obligarea demontării și evacuării carcasei metalice (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rac-211/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

DECIZIE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Compromis”, în procedura de restructurare, reprezentată de administratorul

insolvabilității Bostan Nicolae,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Direcția generală

locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău împotriva Societății cu

Răspundere Limitată Compromis”, în procedura de restructurare, intervenienți accesorii

Motologa Anastasia, Aleinicova Olesea, Filimon Zinovia, Luchian Nina, Jitari Victor,

Cecan Tamara, Lisovschi Ghenadie, Zelencov Vladimir și Pantaz Igor cu privire la

obligarea demontării și evacuării carcasei metalice,

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Compromis”, în

procedura de restructurare și a fost menținută hotărârea din 19 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 04 iunie 2018 Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL

„Compromis” cu privire la obligarea demontării și evacuării carcasei metalice.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 15 martie 2011, a încheiat în

calitate de gestionar al fondului locativ contractul de investiție de tip mansardă

nr. 15 M cu SRL „Compromis”, în calitate de investitor, prin care s-a convenit că

ultimul va construi mansardă pe acoperișul blocului locativ (proprietate municipală) nr.

1

XXXXX, din surse financiare proprii. Pentru realizarea clauzelor contractului indicat

mai sus, a transmis investitorului drepturile asupra acoperișului acestui bloc.

A indicat că potrivit pct. 6.2 din contract, dacă în termen de 18 luni de la obținerea

autorizației de construcție, investitorul a construit mai puțin de 100 % din celelalte

construcții conform proiectului aprobat, contractul se reziliază unilateral de către

gestionarul fondului locativ, iar conform pct. 6.3 din contract, la rezilierea unilaterală a

contractului de către gestionarul fondului locativ, acesta din urmă devine automat

proprietarul construcției mansardă nefinisată.

Reclamanta a susținut că la 29 iunie 2012, părților contractante le-a fost eliberată

autorizația de construire nr. 358 în vederea construcției mansardei la blocul locativ nr.

14 din str. Dumitru Rîșcanu.

A menționat că pârâta nu și-a executat cu diligență obligațiile sale contractuale

asumate, situație ce a generat înaintarea mai multor plângeri și petiții din partea

locatarilor privind cauzarea prejudiciilor.

Astfel, din cauza înaintării petițiilor și plângerilor de la locatari cu privire la

prejudiciile cauzate prin inundarea apartamentelor și stării dezastruoase a condițiilor de

trai, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău

a înaintat în adresa SRL „Compromis” cerere prin care a solicitat de urgență demontarea

și evacuarea carcasei metalice amplasate pe acoperișul blocului locativ din str. Dumitru

Rîșcanu 14, mun. Chișinău, însă, pârâta a ignorat solicitările respective.

Pe parcursul examinării cauzei, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului municipal Chișinău a depus supliment la cererea de chemare în judecată, în

conținutul căreia a indicat că, prin raportul de expertiză tehnică din 23 decembrie 2015

privind starea tehnică a lucrărilor de construcție a mansardei la blocul locativ din

XXXXX, s-a constatat că: structura de rezistență din scheletul din metal al mansardei

nu asigură stabilitatea construcțiilor executate în direcția transversală, lipsesc

contravântuirile, nodurile de îmbinare a grinzilor transversale cu stâlpii nu sunt rigide,

baza stâlpilor este fixată de construcție prin intermediul unor tumbe din beton, nu sunt

instalate contravântuiri între stâlpii scheletului în anexele longitudinale exterioare

scheletului. S-a stabilit că, planșeul acoperișului este supraîncărcat cu gunoi de la

desfacerea acoperișului existent cu construcții metalice din lemn; acoperișul tronsonului

(planșeul) nu este protejat de la precipitații, are loc inundația apartamentelor; nu este

clar din care materiale vor fi executați pereții exteriori, pereții interiori, planșeul

apartamentelor mansardei, conlucrarea pereților cu scheletul din metal; înălțimea

stâlpilor scheletului din metal din axele exterioare demonstrează că nivelul

(supraetajarea) nu va fi mansardă, dar nivel standard; canalele de ventilare sunt

demontate până la planșeu fără protecție de la cuplare cu gunoi; demolarea acoperișului

existent s-a efectuat fără protecția apartamentelor de la acțiunile climaterice (tăietura

acoperișului este deschisă).

Reclamanta a notat că, în temeiul raportului de expertiză tehnică din 23 decembrie

2015, s-a constatat că SRL „Compromis” a executat lucrările cu abateri de la

2

prescripțiile tehnice în construcții, de la soluțiile unificate, elaborate în conformitate cu

prevederile documentelor normative; lucrările de construcție sunt sistate la o fază

nedeterminată, care nu asigură stabilitatea construcțiilor executate, protecția blocului

locativ (apartamentelor) de la acțiunile climaterice este pus în pericol acoperișul vechi

rămas; atitudinea iresponsabilă a factorilor implicați în construcția mansardei a dus la

formarea situației critice a acoperișului blocului locativ; lucrările de construcție a

mansardei sunt abandonate, acoperișul vechi al blocului locativ este în stare avariată și,

în rezultat, blocul locativ a rămas fără acoperiș supus influenței acțiunilor climaterice.

A afirmat că, luând în considerație că structura de rezistență din metal existentă

nu asigură rezistența și stabilirea construcției în direcție transversală, lipsesc vântuirile

în axele longitudinale exterioare (elemente de rezistență a structurii), nodurile de

reazem a grinzilor transversale pe stâlpi nu sunt rigide, îmbinarea stâlpilor cu structura

de rezistență originară (clădirea este articulată, structura este variabilă din punct de

vedere geometric și nu este asigurată stabilitatea), dimensionarea stâlpilor cu înălțimea

stâlpilor a fost efectuată incorect, structura șarpantei este fixată defect și nu asigură

fiabilitatea traseului de transmitere a sarcinilor acoperișului către structura de rezistență,

inclusiv faptul că înălțimea stâlpilor indică direct edificarea unui etaj obișnuit și nu

construcția unui nivel mansardat, grupul de experți tehnici a considerat că construcția

nominalizată nu poate fi continuată și se recomandă demolarea construcțiilor executate

și restabilirea în termeni proximi a acoperișului șarpant și a canalelor de ventilare

existentă.

A declarat că în anul 2017, în temeiul raportului de expertiză tehnică din 23

decembrie 2015, au fost executate lucrări de restabilire a acoperișului blocului de locuit

din XXXXX din contul bugetului municipal, costul cărora s-a ridicat la suma de 280

035 de lei.

Reclamanta a mai indicat că, raportul de expertiză tehnică din 23 decembrie 2015

arată inacțiunea și iresponsabilitatea totală față de obligațiile sale contractuale ale

investitorului SRL „Compromis”, iar, faptul că municipalitatea a cheltuit suma de

280 035 lei din cauza pericolului deteriorării blocului locativ, stării avariate,

inundațiilor locatarilor și alte pagube, atestă incapacitatea și nedorința pârâtei, ale cărei

obligații sunt garantate cu patrimoniul societății, de a-și onora obligațiile.

A solicitat obligarea SRL „Compromis” să demonteze și să evacueze carcasa

metalică amplasată pe acoperișul blocului locativ din XXXXX.

Prin încheierea protocolară din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Motologa Anastasia,

Aleinicova Olesea, Filimon Zinovia, Luchian Nina, Jitari Victor, Cecan Tamara,

Lisovschi Ghenadie, Zelencov Vladimir și Pantaz Igor, persoanele care au încheiat

contracte de investire în obiectul imobil din XXXXX.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului

municipal Chișinău a fost admisă și a fost obligată SRL „Compromis”, în proces de

3

insolvabilitate să demonteze și să evacueze carcasa metalică amplasată pe acoperișul

blocului locativ din XXXXX. Totodată, a fost încasată din contul SRL „Compromis”,

în proces de insolvabilitate în beneficiul statului suma de 100 de lei cu titlu de taxă de

stat.

La data 17 decembrie 2019 SRL „Compromis”, în procedura de restructurare,

reprezentată de administratorul insolvabilității Bostan Nicolae, a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din

19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de SRL „Compromis”, în procedura de restructurare, reprezentată de

administratorul insolvabilității Bostan Nicolae și a fost menținută hotărârea din

19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 19 august 2020 SRL „Compromis”, în procedura de restructurare,

reprezentată de administratorul insolvabilității Bostan Nicolae, a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare sau, după

caz, să fie pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, iar cheltuielile de judecată

să fie încasate din contul intimatei.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat procedura de

citare legală a părților în proces și anume, pentru ședința de judecată din 27 mai 2020

nu au fost citați SRL „Compromis”, Lisovschi Ghenadie, Luchian Nina, Cecan Tamara,

Jitari Victor, Pantaz Igor și Zelencov Vladimir. Astfel, nu a primit nicio citație pentru

ședința din 27 mai 2020, despre desfășurarea căreia a aflat la 07 iulie 2020, când a

nerecepționat decizia Curții de Apel Chișinău.

Administratorul insolvabilității Bostan Nicolae a indicat că, luând cunoștință de

materialele cauzei, a observat că citație a fost expediată doar la adresa electronică, care

însă a fost indicată greșit de către instanța de apel și nu coincide cu cea indicată de el în

antetul cererii de apel. Iar, scrisorile expediate în adresele intervenienților accesorii

Lisovschi Ghenadie, Luchian Nina, Cecan Tamara, Jitari Victor, Pantaz Igor și

Zelencov Vladimir au fost restituite instanței cu mențiunile „plecat”, „nereclamant”.

A afirmat că atât instanța de fond, cât și cea de apel, interpretând eronat clauzele

contractuale și prevederile deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 16/5 din 02

august 2001, au concluzionat că în primul rând, raportul juridic dintre părți a fost

constituit pentru reconstruirea acoperișului blocului de locuit și, în al doilea rând, pentru

proiectarea și construirea unei mansarde locative. Această concluzie este nefondată și

eronată, or, obiectul contractul semnat între recurentă și intimat este intitulat contract

de investiție în încăperi de tip mansardă, respectiv, obiectul acestuia era nemijlocit

efectuarea lucrărilor de proiectare și construirea unei mansarde, corelativ investitorul

urma să execute lucrări de reconstituire a acoperișului, fațadei etc.

4

A susținut că, în cadrul executării contractului de investiții, SRL „Compromis”

a executat lucrări și a investit în construcția mansardei circa 108 117,58 de euro, fapt

confirmat prin raportul sumar al costurilor și cheltuielilor pentru proiectarea,

organizarea, construcția și realizarea obiectului pe adresa: XXXXX.

Totodată, SRL „Compromis”, în conformitate cu contractul nr. 15M din

15 martie 2011 și acordul adițional din 25 ianuarie 2013, a atras investiții de la persoane

fizice cu care a încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile

viitoare la etajul mansardă, care la rândul lor, au investit în construcția bunului

imobil/mansardă suma de peste 190 000 de euro. Astfel, prin obligarea demolării

carcasei metalice, instanțele de judecată au dus la prejudicierea persoanelor fizice în

cauză în proporții deosebit de mari și la imposibilitatea continuării lucrărilor în scopul

finisării ridicării mansardei la acoperișul amplasat în XXXXX.

Consideră că instanțele urmau să ia în calcul faptul că, contractul de investiții în

încăperi de tip mansardă nr. 15M din 15 martie 2011 a dus la apariția raporturilor

juridice și obligațiilor contractuale cu persoane terțe, care sunt prejudiciate direct prin

obligarea neîntemeiată a SRL „Compromis” de a demola carcasa metalică asupra căreia

au fost suportate cheltuieli considerabile.

Administratorul insolvabilității Bostan Nicolae a menționat că instanța de apel

nu a ținut cont de faptul că la 21 noiembrie 2018, a expediat în adresa intimatei o cerere

privind soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, comunicând intenția de a continua

construcția și de a înlătura neajunsurile carcasei cu ajustarea acesteia la normele

stabilite.

Prin urmare, a invocat că instanța a ajuns la o concluzie pripită și prematură,

precum că în caz de respingere a acțiunii, carcasa metalică va continua să prezinte risc

de inundare a apartamentelor de la ultimul etaj al blocului de locuit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 mai 2020.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa poștală a administratorului insolvabilității Bostan Nicolae la data de 03 iulie

2020 (f.d. 245, volumul I), fiind recepționată la 07 iulie 2020 (f.d. 19 volumul IV).

Astfel, recursul, declarat la data de 19 august 2020, este în termen.

La 11 septembrie 2020, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău și a

intervenienților accesorii Motologa Anastasia, Aleinicova Olesea, Filimon Zinovia,

Luchian Nina, Jitari Victor, Cecan Tamara, Lisovschi Ghenadie, Zelencov Vladimir și

Pantaz Igor, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 20, volumul IV).

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 09 decembrie 2020 a considerat recursul admisibil și a

5

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele dosarului rezultă că la 15 martie 2011, Direcția generală locativ-

comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, în calitate de gestionar al

fondului locativ a încheiat cu SRL „Compromis”, în calitate de investitor contractul de

investiție de tip mansardă nr. 15 M, prin care s-a convenit că ultimul va construi

mansardă pe acoperișul blocului locativ (proprietate municipală) XXXXX, din surse

financiare proprii (f.d. 25-27, volumul I).

Prin raportul de expertiză tehnică din 23 decembrie 2015 privind starea tehnică a

lucrărilor de construcție a mansardei la blocul locativ din XXXXX, s-a constatat că SRL

„Compromis” a executat lucrările cu abateri de la prescripțiile tehnice în construcții, de

la soluțiile unificate, elaborate în conformitate cu prevederile documentelor normative;

lucrările de construcție sunt sistate la o fază nedeterminată, care nu asigură stabilitatea

construcțiilor executate, protecția blocului locativ (apartamentelor) de la acțiunile

climaterice este pus în pericol acoperișul vechi rămas; atitudinea iresponsabilă a

factorilor implicați în construcția mansardei a dus la formarea situației critice a

acoperișului blocului locativ; lucrările de construcție a mansardei sunt abandonate,

acoperișul vechi al blocului locativ este în stare avariată și, în rezultat, blocul locativ a

rămas fără acoperiș supus influenței acțiunilor climaterice. Luând în considerație că

structura de rezistență din metal existentă nu asigură rezistența și stabilirea construcției

în direcție transversală, lipsesc vântuirile în axele longitudinale exterioare (elemente de

rezistență a structurii), nodurile de reazem a grinzilor transversale pe stâlpi nu sunt

rigide, îmbinarea stâlpilor cu structura de rezistență originară (clădirea este articulată,

structura este variabilă din punct de vedere geometric și nu este asigurată stabilitatea),

dimensionarea stâlpilor cu înălțimea stâlpilor a fost efectuată incorect, structura

șarpantei este fixată defect și nu asigură fiabilitatea traseului de transmitere a sarcinilor

acoperișului către structura de rezistență, inclusiv faptul că înălțimea stâlpilor indică

direct edificarea unui etaj obișnuit și nu construcția unui nivel mansardat, grupul de

experți tehnici a considerat că construcția nominalizată nu poate fi continuată și se

recomandă demolarea construcțiilor executate și restabilirea în termeni proximi a

acoperișului șarpant și a canalelor de ventilare existentă (f.d. 99-102, volumul I).

6

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Direcția generală locativ-

comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău a solicitat obligarea SRL

„Compromis” să demonteze și să evacueze carcasa metalică amplasată pe acoperișul

blocului locativ din XXXXX.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și a obligat SRL „Compromis”, în proces de insolvabilitate să

demonteze și să evacueze carcasa metalică amplasată pe acoperișul blocului locativ din

XXXXX, fiind totodată încasată din contul SRL „Compromis”, în proces de

insolvabilitate în beneficiul statului suma de 100 de lei cu titlu de taxă de stat.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de SRL

„Compromis”, în procedura de restructurare, reprezentată de administratorul

insolvabilității Bostan Nicolae, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând

hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, verificând legalitatea deciziei, a constatat că instanța de apel a încălcat

normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept procedural sunt încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată.

În conformitate cu art. 370 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel efectuează, în termen de până la 2 luni de la data emiterii încheierii de intentare a

procedurii de apel, actele procedurale în vederea pregătirii cauzei pentru dezbateri în

conformitate cu art.185 și art.186.

Astfel, în conformitate cu art. 185 și art. 186 din Codul de procedură civilă,

instanța de apel expediază participanților la proces copii de pe cererea de apel și de pe

înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanțe și citează părțile și alți participanți

la proces.

În conformitate cu art. 100 alin. (1) din codul de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin

poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și

confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța înștiințează prin

citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul,

data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură.

Materialele cauzei atestă că la 17 decembrie 2019 SRL „Compromis”, în

procedura de restructurare, reprezentată de administratorul insolvabilității Bostan

7

Nicolae, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 03 aprilie

2020 a depus apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 19

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri, prin

care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 168-169, 217-224 volumul I).

Prin încheierea din 06 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost acceptată

spre examinare cererea de apel depusă de administratorul insolvabilității SRL

„Compromis”, Bostan Nicolae și a fost stabilită ședința de examinare a apelului pentru

data de 27 mai 2020, ora 11:00 (f.d. 209, volumul I).

Citația pentru ședința de judecată a fost expediată doar la adresa electronică

bostannicolae@gmail.com (f.d. 205, volumul I).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că citația a fost expediată la o adresă greșită, or, în cererea de apel

administratorul insolvabilității SRL „Compromis”, Bostan Nicolae a indicat altă adresă

electronică – bostannicolae1@gmail.com, precum și adresa poștală – XXXXX (f.d.

168-169, volumul I).

Astfel, la 27 mai 2020 instanța de apel a examinat prezenta cauză în absența

administratorului insolvabilității SRL „Compromis”, Bostan Nicolae, constatând eronat

că acesta a fost citat legal, or, locul, data și ora ședinței de judecată nu au fost

comunicate reprezentantului apelantului.

La caz, se reține că, art. 379 alin. (2) din Codul de procedură civilă acordă dreptul

instanței de apel de a judeca apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a

reprezentanților acestora, precum și a unui alt participant la proces, doar în cazul în care

aceștia sunt citați legal despre locul, data și ora ședinței.

În circumstanțele enunțate și în contextul normelor de drept citate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

că, instanța de apel nu a respectat procedura citării legale a recurentului-apelant, fapt

care constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Or, unul din principiile procesului echitabil, rezultând din jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului, este contradictorialitatea între părțile, care sunt parte a

procesului. Pentru a răspunde exigențelor articolului enunțat, procedura în fața

instanțelor judiciare trebuie să aibă un caracter contradictoriu, un concept similar celui

al egalității armelor. Principiul contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea

pentru părțile în proces de a li se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și

observațiile formulate și de a face comentarii în legătură cu ele.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că, fiecare parte trebuie să

obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze

într-o situație dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât să se mențină un

echilibru corect.

Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părți în procesul civil

8

de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă parte, precum și a le

discuta.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți

participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția

în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și

independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei

probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune

punctul de vedere asupra inițiativelor instanței. Instanța care judecă pricina își păstrează

imparțialitatea și obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor

participanților la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

Prin urmare, în condițiile în care participantul la proces a fost privat de dreptul

de a participa la examinarea cauzei în ordine de apel, instanța de recurs conchide că nu

constituie decât o îngrădire a dreptului acestora de a beneficia de un proces echitabil,

cu respectarea principiilor procesului civil reglementate atît de legislația națională, cît

și cea internațională.

Astfel, din considerentele menționate și deoarece eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare

în instanța de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Compromis”,

în procedura de restructurare, reprezentată de administratorul insolvabilității Bostan

Nicolae.

Se casează integral decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Direcția generală locativ-comunală

și amenajare a Consiliului municipal Chișinău împotriva Societății cu Răspundere

Limitată Compromis”, în procedura de restructurare, intervenienți accesorii Motologa

Anastasia, Aleinicova Olesea, Filimon Zinovia, Luchian Nina, Jitari Victor, Cecan

Tamara, Lisovschi Ghenadie, Zelencov Vladimir și Pantaz Igor cu privire la obligarea

demontării și evacuării carcasei metalice, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

9

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

10