2rh-94/20 — obligarea încetării exploatării blocului sanitar, demolarea peretelui nordic al anexei si obligarea efectuării reparatiei capitale a bunului imobil

Dosarul nr. 2rh-94/20

prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Gubenco)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. D. Mardari, Iu. Bejenaru, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecători Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Ilia Meșe și Elena Meșe.

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ilia Meșe și

Elena Meșe împotriva lui Vladimir Buzilă și Mariei Buzilă cu privire la obligarea

încetării exploatării blocului sanitar, demolarea peretelui nordic al anexei și

obligarea efectuării reparației capitale a bunului imobil,

împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost admis recursul declarat de către Vladimir Buzilă și Maria Buzilă, a fost casată

integral încheierea din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul și a fost emisă o

nouă hotărâre sub formă de încheiere cu privire la respingerea cererii privind

explicarea deciziei instanței de apel,

constată:

La 15 iulie 2008 Ilia Meșe a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Vladimir Buzilă cu privire la recunoașterea ca fiind neautorizată și demolarea

parțială, la o distanță de 1,5 – 2 m de la hotarul care delimitează terenurile, a

construcției din partea de vest a casei amplasată pe xxxx, cu ocuparea parțială a

peretelui său (peretele bucătăriei), unde în prezent este instalat blocul sanitar.

Ulterior, la 23 decembrie 2010 și 04 aprilie 2012 Ilia Meșe a depus cereri de

modificare a pretențiilor, solicitând obligarea lui Vladimir Buzilă de a înceta

exploatarea blocului sanitar, amplasat în anexa „Lit.5” (cu dimensiunea 5,8m x

2,55m), cu demontarea blocului sanitar din construcția dată, demolarea peretelui

nordic al anexei cu construirea ulterioară la o distanță de l m de la hotarul terenurilor,

conform normelor sanitare (CHиП 2.07.01-89), astfel ca el să aibă acces liber la

peretele casei și a anexei pentru efectuarea unor lucrări curente de îngrijire și

reparație și obligarea pârâtului de a înlătura consecințele influenței negative asupra

încăperii sale adiacente blocului sanitar, prin efectuarea reparației capitale în termen

de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii (f. d. 38, 39, 80-82, vol. II).

1

Prin încheierea protocolară din 04 iunie 2012 a Judecătoriei Comrat au fost

atrase în proces Elena Meșe în calitate de coreclamantă și Maria Buzilă, în calitate

de copârâtă.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2015 a Judecătoriei Comrat acțiunea depusă

de către Ilia Meșe și Elena Meșe a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul

declarat de către Ilia Meșe și Elena Meșe, a fost casată integral hotărârea primei

instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, a

fost interzis lui Vladimir Buzilă și Mariei Buzilă exploatarea nodului sanitar în

incinta anexei „Lit.5” la construcția locativă - apartamentul xxxx, cu suprafața în

perimetru 4,05m x 5,80m și au fost obligați Vladimir Buzilă și Maria Buzilă să

demonteze elementele părții componente ale nodului sanitar instalat în această

anexă. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Au fost încasate în mod

solidar de la Vladimir Buzilă și Maria Buzilă în beneficiul lui Ilie Meșe și al Elenei

Meșe cheltuielile de judecată în sumă de 2125 de lei.

Prin încheierea din 17 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de către Ilia Meșe, Elena Meșe,

Vladimir Buzilă și Maria Buzilă.

La 25 octombrie 2019 Ilia Meșe și Elena Meșe au depus cerere de explicare a

deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 27 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul a fost admisă

cererea depusă de către Ilia Meșe și Elena Meșe cu privire la explicarea hotărârii

judecătorești și a fost explicat dispozitivul deciziei instanței de apel și, anume, că la

alineatul 4 al dispozitivului acestei hotărâri sintagma „demontarea elementelor părții

componente ale nodului sanitar” presupune demontarea inclusiv și a conductelor

(racordărilor) de furnizare a apei în interiorul construcției anexă „Lit.5”, precum și

demontarea elementelor de evacuare a apelor uzate (canalizare) instalate în

perimetrul acestei construcții-anexă.

Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Vladimir Buzilă și Maria Buzilă, a fost casată integral

încheierea instanței de apel și a fost emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere,

prin care a fost respinsă cererea depusă de către Ilia Meșe și Elena Meșe cu privire

la explicarea deciziei instanței de apel.

La 28 septembrie 2020 și 30 septembrie 2020 Ilia Meșe și Elena Meșe au

depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii cu privire la

respingerea recursului și menținerea încheierii instanței de apel.

În motivarea cererii de revizuire au invocat drept temei al declarării revizuirii

art. 449 lit. b) CPC.

Au menționat că, după emiterea deciziei instanței de recurs au cunoscut

circumstanțe și fapte, care au o importanță esențială în această cauză. Ele lipsesc în

materialele cauzei, din care motiv instanța de recurs eronat a motivat decizia, ca

urmare fiind imposibilă executarea hotărârii din 13 decembrie 2016 a Curții de Apel

Cahul.

2

Au susținut că, prin încheierea executorului judecătoresc privind intentarea

procedurii de executare nr. 157-1601/19, prin care se confirmă faptul că, procedura

de executare a fost intentată pe faptul încasării banilor, dar nu pe faptul demolării

grupului sanitar.

Au afirmat că, un al doilea înscris, care acordă dreptul de a depune cerere de

revizuire, este scrisoarea executorului judecătoresc nr. 157-600/20 din 19 mai 2020,

în care acesta a menționat că, procedura de executare în baza hotărârii din 13

decembrie 2016 a Curții de Apel Cahul în partea ce ține de demolarea grupului

sanitar nu este încetată la momentul dat.

Prin referința depusă la 09 noiembrie 2020 Vladimir Buzilă și Maria Buzilă

au solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cerere de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, circumstanțele invocate de către revizuenții Ilia Meșe și Elena

Meșe nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea

nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că, circumstanțele sau faptele

prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv pînă la pronunțarea hotărârii,

iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire

se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a

3

afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum

și circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial

soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi

temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea din 31 ianuarie 2012

în cauza Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată

ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar

atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și

obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiul

invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit.b)

CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ilia

Meșe și Elena Meșe, împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ilia Meșe

și Elena Meșe împotriva lui Vladimir Buzilă și Mariei Buzilă cu privire la obligarea

încetării exploatării blocului sanitar, demolarea peretelui nordic al anexei și

obligarea efectuării reparației capitale a bunului imobil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

4