2ra-939/17 — stabilirea obligațiunilor

prima instanță: S. Gubenco dosarul nr. 2ra-939/17

instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

Î N C H E I E R E

17 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Meșe Ilia, Meșe

Elena, Buzilă Vladimir și Buzilă Maria,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Meșe Ilia și

Meșe Elena împotriva lui Buzilă Vladimir și Buzilă Maria cu privire la stabilirea

obligațiunilor,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 13 decembrie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Meșe Ilia și Meșe Elena, casată hotărârea Judecătoriei

Comrat din 16 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii

c o n s t a t ă:

La 15 iulie 2008 Meșe Ilia a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui

Buzilă Vladimir cu privire la recunoașterea ca fiind neautorizată și demolarea

parțială, la o distanță de 1,5 - 2m de la hotarul care delimitează terenurile, a

construcției lui Buzilă Vladimir din partea de vest a casei amplasată pe str.

Olimpiiscaia, nr. 6, s. Chirsova, cu ocuparea parțială a peretelui reclamantului

(peretele bucătăriei), unde în prezent este instalat blocul sanitar.

Ulterior la 23 decembrie 2010 și 04 aprilie 2012, Meșe Ilia a depus cereri de

modificare a pretențiilor inițiale, solicitînd obligarea lui Buzilă Vladimir de a înceta

exploatarea blocului sanitar, amplasat în anexa „Lit.5” (cu dimensiunea 5,8m x

2,55m), cu demontarea blocului sanitar din construcția dată, demolarea peretelui

nordic al anexei cu construirea ulterioară la o distanță de l m de la hotarul terenurilor,

conform normelor sanitare (CHиП 2.07.01-89), astfel ca reclamantul să aibă acces

liber la peretele casei și a anexei pentru efectuarea unor lucrări curente de îngrijire și

reparație; obligarea pârâtului de a înlătura consecințele influenței negative asupra

încăperii reclamantului, adiacente blocului sanitar, prin efectuarea reparației capitale

în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, /f.d.38-39, 80-82, vol. II.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că de fapt este proprietarul la ½ din

imobilul situat în satul Chirsova str. Olimpiischii 6/1 și a lotului de pământ aferent.

Imobilul indicat constituie o casă cu două nivele, care a fost construită de către Uzina

Vinicolă din satul Chirsova, pentru tinerii specialiști. Care ulterior a fost privatizată

de către proprietarii apartamentelor din casa dată. Indică reclamantul că pârâții Buzilă

Vladimir și Buzilă Maria fără careva acorduri din partea sa sau permisiuni legale din

partea autorităților, au efectuat construcția unei anexe din partea de vest a casei

comune, unde și-au instalat baia. Astfel că construcția dată nu corespunde normelor,

depășind dimensiunile cu 80 cm, care de fapt sunt luate din terenul reclamanților și

ocupată o parte din peretele bucătăriei lor. În urma exploatării blocului sanitar de

către pârât, la reclamanți în bucătărie s-a mărit umiditatea, fapt ce a dus la necesitatea

efectuării unor lucrări de reparație, dar care nu sunt posibile din cauza imposibilității

de a avea acces la peretele îngrădit.

Respectiv două apartamente cu suprafețe identice, și terenul adiacent au fost

divizate de organul administrației publice locale în jumătate, cu eliberarea titlului de

proprietate pentru fiecare parte.

Or, prin Hotărârea Guvernului nr. 623 din 02 iulie 1999 a fost stabilit stabilit

modul de construire și reconstruire a locuinței private. Conform punctelor 13 și 17, în

cazurile în care se preconizează reconstrucția, modificarea sau extinderea locuințelor

private existente, în întregime ori a unor obiecte în parte, este necesar să se

întocmească documentația de releveu și să se efectueze expertiza lor tehnică.

Documentația de releveu, studiul de fundamentare, expertiza tehnică și acordul

favorabil al vecinilor, întocmite în două exemplare, vor însoți cererea beneficiarului

pentru eliberarea certificatului de urbanism către primăriile localităților urbane și

rurale, care vor examina și include în certificatul de urbanism propunerile și condițiile

obligatorii, de care se va ține cont la elaborarea documentației de proiect, fapt omis

de vecinul Buzilă Vladimir.

În susținerea pretențiilor sale invocă reclamanții și prevederile art. 389 alin. (l),

379 alin. (l) Cod civil conform cărora, orice construcție, lucrare sau plantație se

poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime

față de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă,

conform obiceiului locului, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor

proprietarului vecin, proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor

construcții sau instalații despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și

utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Potrivit pct.2.11-2.12 ale CHиП 2.07.01-89, distanța minimă față de linia de

hotar între locuințele cu un nivel trebuie să fie nu mai puțin de 4-6 metri, iar între

locuințele cu 2-3 nivele nu mai puțin de 10-15 metri.

Deci anexa edificată de Buzilă Vladimir a fost construită contrar normelor de

urbanism și legislației RM, fapt ce aduce atingere drepturilor constituționale și civile

ale reclamantului de posesiune, folosință și de dispoziție asupra bunului, și anume

pereților bucătăriei și seraiului, fiind limitat în dreptul de a crea în locuință și

bucătărie un mediul favorabil pentru existență.

Precizează că din cauza umidității sporite în bucătărie și locuință, soția sa, care

suferă de o boală pulmonară nu poate locui în propriul domiciliu, fiind nevoită să

locuiască în domiciliu părinților.

2

Cer reclamanții obligarea lui Buzilă Vladimir și Buzilă Maria de a nu folosi

blocul sanitar, cu demontarea ulterioară a acestuia, demontarea peretelui construit

ilegal și înlăturarea efectelor negative asupra încăperii lor prin efectuarea reparației.

Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 16 decembrie 2015, cererea de chemare

în judecată depusă de Meșe Ilia și Meșe Elena împotriva lui Buzilă Vladimir și Buzilă

Maria privind înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate a fost

respinsă ca neîntemeiată (f.d.202, 205-208, volumul III).

Pentru a stabili astfel, Judecătoria Comrat a constat că reclamanții Meșe Ilia și

Meșe Elena în baza contractului de vânzare-cumpărare din 18 octombrie 2001 au

devenit proprietarii apartamentului nr. l situat în s. Chirsova, str. Olimpiiscaia, nr. 6.

Iar potrivit pașaportului tehnic și planului cadastral din 28 ianuarie 1991 al

apartamentului nr. 2 de pe str. Olimpiiscaia, 6, s. Chirsova, figurează bunul litigios

(anexa) cu dimensiunea 5,8m x 2,55m, edificat în partea de vest a casei comune.

Instanța de fond a concluzionat că anexa construită în partea de vest a casei de

pe str. Olimpiiscaia, 6, cu dimensiunea 5,8m x 2,55m, nu constituie o construcție

neautorizată (ilegală). La fel instanța a concluzionat că în cazul în care reclamanții au

procurat apartamentul în anul 2001, iar bunul litigios figurează în pașaportul tehnic

din anul 1991, adică la momentul procurării locuinței de către Meșe Ilia și Meșe

Elena, anexa litigioasă deja exista timp de 10 ani, respectiv pârâții nu au încălcat

careva drepturi ale reclamanților.

Deci, odată ce reclamanții nu au probat faptul că în anul 2009 au efectuat

lucrări de reparație a încăperii adiacente blocului sanitar al pârâților, respectiv

pretențiile reclamanților privind obligarea ultimilor de a înlătura influența negativă

asupra încăperii adiacente blocului sanitar al pârâților, prin efectuarea lucrărilor de

reparație a încăperii cu readucerea la starea în care a fost în urma reparației din 2009,

este una neîntemeiată.

La 24 decembrie 2015 Meșe Ilia și Meșe Elena, prin intermediul

reprezentantului - avocat Sircheli Evdochia, au depus cerere de apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Comrat din 16 decembrie 2015, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă după

cum a fost formulată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 13 decembrie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Meșe Ilia și Meșe Elena, casată hotărârea Judecătoriei Comrat din

16 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii prin care

s-a interzis lui Buzilă Vladimir și Mariei Buzilă exploatarea nodului sanitar în incinta

Anexei „Lit.5” la construcția locativă apartamentul nr. 2, str. Olimpiiscaia, nr. 6, s.

Chirsova, UTA Găgăuzia, nr. cadastral 9619201001, cu suprafața în perimetru 4,05m

x 5,80m cu obligarea acestora la demolarea elementelor părți componente ale nodului

sanitar instalat în această anexă.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 14 martie 2017, Meșe Ilia și Meșe Elena au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii în

sensul declarat.

3

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept material, fiind

pasibilă de casare.

La 28 martie 2017, Buzilă Vladimir și Buzilă Maria au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărâri Judecătoriei Comrat din 16

decembrie 2015.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a aplicat o lege care nu

trebuia aplicată, nu a aplicat legea care trebuia aplicată, nu a constat și elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, nu a

cercetat și apreciat probele din dosar.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și alin. (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de către Meșe Ilia, Meșe Elena, Buzilă Vladimir și Buzilă Elena, sunt

inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Meșe Ilia, Meșe Elena,

Buzilă Vladimir și Buzilă Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432,

alin. (2), (3) și (4) CPC, or, recurenții nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

4

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, fără a se examina

temeinicia lor.

Pe când, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și

urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se

numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Meșe Ilia, Meșe Elena, Buzilă Vladimir și Buzilă Maria

ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursurile declarate de către Meșe Ilia, Meșe Elena, Buzilă Vladimir și Buzilă

Maria, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5