3ra-1011/20 — obligarea rectificării actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1011/20 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) DECIZIE 16 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Biroul Vamal Sud, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Anghelcev împotriva Biroului Vamal Sud, persoană terță Agenția Servicii Publice cu privire la obligarea rectificării actului administrativ, împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul depus de Biroul Vamal Sud și a fost menținută hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, c o n s t a t ă: La 3 octombrie 2019 Mihail Anghelcev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la obligarea rectificării actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 aprilie 2013, în rezultatul procurării și devamării mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650 și a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965, a înregistrat mijlocul de transport la ÎS ,,Cris Registru” cu numărul de înmatriculare xxxxx. A menționat că probleme cu mijlocul de transport nu a avut și nici nu a cunoscut că la devamare s-a făcut o greșeală în datele de identificare a acestuia, până la data când a încercat să traverseze hotarele Republicii Moldova. Din acest motiv a adresat Biroului Vamal Sud o cerere prin care a solicitat modificarea sau rectificarea formularelor tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, la care în data de 5 iulie 2019 a primit refuz.

A relatat că la 5 august 2019 a adresat Biroului Vamal Sud o cerere privind expedierea copiei de pe decizie, care a fost înregistrată la Biroul Vamal Sud în data de 9 august 2019 cu nr. 4257-06. Ulterior, i-a fost remis un extras din procesul-verbal nr. 13-Ș al ședinței Comisiei de Experți a Biroului Vamal Sud din 30 mai 2019, prin care s-a examinat 1 cererea depusă cu privire la modificarea formularelor tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, însă cu acest rezultat nu a fost de acord.

A comunicat că prin cererea prealabilă din 18 august 2019 a solicitat să fie anulat procesul-verbal nr. 13-Ș al ședinței Comisiei de Experți a Biroului Vamal Sud din 30 mai 2019, cu dispunerea modificării sau corectării formularelor tipizate TV- 14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013. Astfel, la 27 septembrie 2019 a primit refuzul cu nr. 28/11-16026 din 23 septembrie 2019, în care s-a indicat despre expirarea termenului de patru ani prevăzut de art. 181 alin. (3) Cod vamal. A susținut că refuzul dat este neîntemeiat, deoarece vinovat de includerea datelor eronate în certificatul de înmatriculare nr. 135900831, referitoare la mijlocul de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650 și a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965, se face Biroul Vamal Sud, din care cauză proprietarul nu se poate folosi de acesta și nici înstrăina.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 60, 162-167, 196-224 din Codul administrativ și art. 289 din Codul vamal. A solicitat obligarea Biroului Vamal Sud de a modifica, corecta sau înlocui în formulare tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, datele care au dus la includerea de date eronate în certificatul de înmatriculare nr. 135900831, referitoare la mijlocul de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650, a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965 și numărul de înmatriculare xxxxx, care să ofere proprietarului Anghelcev Mihail să reînmatriculeze sau să schimbe certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport, cu datele corecte.

Prin încheierea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță, Agenția Servicii Publice. Prin hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost obligat Biroul Vamal Sud să modifice în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, eliberate posesorului Anghelcev Mihail, numărul caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, anul fabricației 2006, din JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765. La 17 februarie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Biroul Vamal Sud a depus apel împotriva hotărârii din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 22 mai 2020 cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, Biroul Vamal Sud a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul depus de Biroul Vamal Sud și a fost menținută hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. La 1 septembrie 2020 Biroul Vamal Sud a depus recurs împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate arbitrar probele.

2 A specificat că în sensul art. 181 alin. (3) Cod vamal, după expirarea termenului de 4 ani de la depunerea declarației vamale, organul vamal nu este în drept să mai efectueze careva modificări, iar din acest considerent nu este în drept să efectueze modificări nici în formularele tipizate care au fost întocmite și eliberate în baza acestei declarații vamale. Astfel, a relatat că instanța de apel a interpretat eronat legea, concluzionând greșit că prevederile art. 181 din Codul vamal se referă la cazul în care declarantul a comis erori la datele din declarația pe care a depus-o. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 30 iulie 2020. Astfel, recursul depus la 1 septembrie 2020, este în termen.

La 22 septembrie 2020, în adresa intimaților Mihail Anghelcev și Agenția Servicii Publice, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Deși, intimații au recepționat recursul, fapt ce rezultă din avizele de recepție a scrisorilor recomandate, nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a referinței (f.d.157, 159, 160). În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative, iar în conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. 3 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că prin legalitatea hotărârii se înțelege aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural de către instanța de judecată care a pronunțat hotărârea.

O hotărâre judecătorească este legală, dacă a fost adoptată în strictă conformitate cu normele de drept reglementate de raportul material litigios. Pe lângă faptul că instanței îi revine rolul de a aplica corect normele de drept material și procedural, precum și a stabili corect obiectul probațiunii, mai este necesar ca instanța să stabilească legătura dintre circumstanțele de fapt și mijloacele de probațiune administrate. În lipsa probelor pertinente și admisibile, instanța de judecată nu poate face concluzii referitoare la producerea anumitor fapte sau la inexistența acestora. Așa cum rezultă din dispozițiile art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând prezenta acțiune în judecată, Mihail Anghelcev a solicitat obligarea Biroului Vamal Sud de a modifica, corecta sau înlocui în formulare tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, datele care au dus la includerea de date eronate în certificatul de înmatriculare nr. 135900831, referitoare la mijlocul de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650, a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965 și numărul de înmatriculare xxxxx, care să ofere proprietarului Anghelcev Mihail să reînmatriculeze sau să schimbe certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport, cu datele corecte.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a conchis asupra temeiniciei acțiunii, obligând Biroul Vamal Sud să modifice în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, eliberate posesorului Anghelcev Mihail, numărul caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, anul fabricației 2006, din JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765. Judecând apelul depus de Biroul Vamal Sud, instanța de apel a ajuns la concluzia de al respinge și a menține hotărârea contestată. Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Cahul a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii depuse de către Mihail Anghelcev, având în vedere că anume Biroul Vamal Sud se face vinovat de admiterea erorii în formularele tipizate, așa cum declarația vamală a fost întocmită corect și această eroare nu i se impută declarantului.

În acest sens, instanța de apel a relevat că la materialele cauzei lipsesc probele comiterii încălcării de către declarant, iar argumentul apelantului precum că reclamantul ar fi omis termenul de patru ani de a solicita corectarea erorii conform art. 181 alin. (3) Cod vamal, nu a fost reținut ca întemeiat, deoarece reclamantul nu se face vinovat de eroarea care a fost depistată în formularele tipizate. 4 Prin urmare, Curtea de Apel Cahul a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția instanței de apel pripită, fiind rezultată din neexaminarea tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cauzei și în consecință aplicarea eronată a normelor de drept material, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție contestat, nu poate fi menținut ca legal și întemeiat. Astfel, în corespundere cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Conform art. 131 alin. (1) Cod administrativ, rectificarea este operațiunea de corectare a erorilor evidente (greșeli de redactare, de calcul sau similare) dintr-un act administrativ individual. În condițiile art. 220 alin. (1) Cod administrativ, obținerea probelor în procedura contenciosului administrativ are loc conform art.87–93. Articolul 93 Cod administrativ, prevede că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.

Așa după cum rezultă din materialele dosarului și circumstanțele constatate de către prima instanță și instanța de apel, la 26 aprilie 2013 în urma procurării de către Mihail Anghelcev și devamării mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650 și a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965, acesta a fost înregistrat la ÎS „Cris Registru” cu numărul de înmatriculare xxxxx. Tot din actele cauzei rezultă că la 21 mai 2019 Mihail Anghelcev a adresat Biroului Vamal Sud o cerere prin care a solicitat modificarea sau rectificarea formularelor tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, la care la data de 31 mai 2019 a primit refuz pe motivul expirării termenului de patru ani prevăzut de art. 181 alin. (3) Cod vamal.

Totodată, prin răspunsul nr. 28/11-16026 din 23 septembrie 2019 al Serviciului Vamal, a fost respinsă ca nefondată cererea prealabilă a lui Mihail Anghelcev, fiind comunicat că TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 au fost eliberate la 25 aprilie 2013 și din acest considerent Biroul Vamal Sud întemeiat a respins cererea pe motivul expirării termenului prevăzut de art. 181 alin. (3) Cod vamal. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că potrivit pct. 40 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare ,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării 5 a autovehiculelor și remorcilor acestora, din categoria titlurilor de proprietate fac parte certificatele și autorizațiile eliberate de instituțiile vamale.

Prin urmare, s-a constatat că temei de înmatriculare a mijlocul de transport în speța dată au constituit formularele tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 0295955 din 25 aprilie 2013 eliberate de către Biroul Vamal Sud. Conform poziției expuse pe parcursul examinării cauzei de către Agenția Servicii Publice, la data de 18 octombrie 2019 în Registrul de stat al transporturilor, a fost efectuată operațiunea tehnologică prin care a fost modificat codul VIN din JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6ZOl 2765 al mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, numărul de înmatriculare xxxxx, temei de modificare a codului VIN servind cererea lui Anghelcev Mihail.

Potrivit raportului de identificare al autovehiculului RIV22019231224417 din 12 octombrie 2019, în rezultatul identificării s-a constatat necorespunderea numărului JMBLJNA8W6Z012965 indicat în certificatul de înmatriculare, cu numărul caroseriei JMBLJNA8W6ZOl 2765. Totodată, în urma cercetărilor efectuate asupra vehiculului, prin raportul de identificare al vehiculului (RIV) nr. 0519693 din 12 octombrie 2019, s-a concluzionat că numărul caroseriei JMBLJNA8W6ZOl 2765 este inițial și corespunde standardelor de uzină.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide că instanțele judecătorești inferioare, generalizând revendicările reclamantului și concluzionând asupra faptului că de către Biroul Vamal Sud a fost admisă eroarea în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, prin indicarea numărului caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, anul fabricației 2006, ca fiind JMBLJNA8W6Z012965 în loc de JMBLJNA8W6Z012765, au apreciat într-un mod superficial circumstanțele ce au stat la baza soluției adoptate. Așadar, declarația vamală în sensul art. 1 pct. 23) Cod vamal, este actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală.

Normele de completare a declarației vamale DV-6, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.56-O din 21 februarie 2008, iar rubrica 4.2., se completează în cazul trecerii peste frontiera vamală a mijlocului de transport: cu indicarea tipului, modelului, anului fabricării, capacității motorului (cm3), numărului caroseriei, numărului motorului. În continuare, se indică regimul vamal sub care se plasează mijlocul de transport. În corespundere cu pct. 14 din Anexa nr. 10 la ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.56-O din 21 februarie 2008, formularul tipizat TV-25 se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova, conform destinației vamale ,,import” și a prevederilor legislației în vigoare, cu condiția declarării și achitării plăților vamale corespunzătoare.

Pentru eliberarea formularului tipizat TV-25 este necesar de a prezenta: pașaportul tehnic cu inscripția radierii din circulație a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport (actul de vânzare/cumpărare, factura, actul de donație și altele), formularul tipizat TV-14. 6 La rândul său, pct. 41 din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare ,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a autovehiculelor și remorcilor acestora, arată că documentele tehnice sunt documentele întreprinderilor producătoare de vehicule, ale întreprinderilor care au instalat echipamentul special și ale altor organizații ce confirmă datele de identificare și starea tehnică a acestora.

Iar potrivit pct. 42 al hotărârii menționate, documentele tehnice sunt următoarele: a) pașapoartele tehnice ale uzinei; b) actele de primire-predare; c) certificatele de primire; d) certificatele calității; e) actele stării tehnice a vehiculelor comercializate de către unitățile militare; f) rapoartele de verificare tehnică a testării tehnice a vehiculelor; g) procesele-verbale de examinare a vehiculelor participante la accidentele rutiere.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că deși instanța de apel a stabilit că Biroul Vamal Sud a admis eroarea în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, prin indicarea greșită a numărului caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, a neglijat să aprecieze corectitudinea datelor din actele și documentele care au servit temei pentru Mihail Anghelcev de a declara mijlocul de transport pentru a fi plasat în regim vamal de import.

Or, în lipsa probelor ce ar confirma că la momentul declarării mijlocului de transport, declarantul a prezentat toate documentele ce confirmă datele de identificare ale automobilului, instanța de judecată nu poate obliga autoritatea publică de a interveni în conformitate cu art. 131 alin. (1) din Codul administrativ, în operațiunea de corectare a erorilor evidente dintr-un act administrativ individual. Astfel, pornind de la existența faptelor, instanța de apel era obligată să analizeze în raport cu dispozițiile enunțate și probele prezentate de către participanții la proces, dacă anume Biroul Vamal Sud se face vinovat în admiterea erorii imputate, cu atât mai mult că actele cauzei atestă faptul că între timp, după declararea mijlocului de transport, acesta a mai avut operațiuni de ieșire din țară la 14 iulie 2015 și de intrare la aceiași dată, fără anumite impedimente.

Aceste împrejurări în opinia completului denotă o incertitudine a celor expuse de către Mihail Anghelcev, iar instanța de apel fiind obligată să le cerceteze pe deplin, a trecut în mod superficial, lăsând neelucidate pe deplin circumstanțele ce au fost puse la baza obligării Biroului Vamal Sud de a modifica în formularele tipizate TV-14 și TV-25 din 25 aprilie 2013, numărul caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, din JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765.

Cu toate că prin raportul de identificare al vehiculului (RIV) nr. 0519693 din 12 octombrie 2019, prezentat la materialele dosarului de către Agenția Servicii Publice, s-a concluzionat că numărul caroseriei JMBLJNA8W6ZOl 2765 este inițial și corespunde standardelor de uzină, acesta nu poate fi reținut la etapa dată ca o probă suficientă pentru admiterea pretențiilor din acțiune, întrucât nu au fost constatate și alte circumstanțe esențiale cauzei ce ar dovedi faptul că această eroare exista.

Pentru aceste motive, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că instanța de apel prematur a concluzionat 7 asupra necesității admiterii acțiunii depuse de către Anghelcev Mihail, cu obligarea Biroului Vamal Sud să modifice în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, eliberate posesorului Anghelcev Mihail, numărul caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, număr de înmatriculare xxxxx, anul fabricației 2006, din JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765. Or, în situația în care instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare tuturor circumstanțelor cauzei prin prisma materialului probator și a normelor de drept materiale ale raportului juridic litigios, instanța de recurs conchide asupra imposibilității de a se pronunța asupra fondului, motiv ce impune casarea deciziei instanței de apel cu remiterea la rejudecare.

În baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o soluție finală, întrucât lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală. Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Biroul Vamal Sud. Se casează decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Anghelcev împotriva Biroului Vamal Sud, persoană terță Agenția Servicii Publice cu privire la obligarea rectificării actului administrativ, cu restituirea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 8