3ra-1011/20 — obligarea rectificării actului administrativ

3ra-1011/20 — obligarea rectificării actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1011/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

DECIZIE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Biroul Vamal Sud,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Mihail Anghelcev împotriva Biroului Vamal Sud, persoană terță Agenția Servicii

Publice cu privire la obligarea rectificării actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul depus de Biroul Vamal Sud și a fost menținută hotărârea din 5

februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 3 octombrie 2019 Mihail Anghelcev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Sud cu privire la obligarea rectificării actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 26 aprilie 2013, în rezultatul procurării și

devamării mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației

2006, nr. motorului BSY015650 și a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965, a

înregistrat mijlocul de transport la ÎS ,,Cris Registru” cu numărul de înmatriculare

xxxxx.

A menționat că probleme cu mijlocul de transport nu a avut și nici nu a cunoscut

că la devamare s-a făcut o greșeală în datele de identificare a acestuia, până la data

când a încercat să traverseze hotarele Republicii Moldova.

Din acest motiv a adresat Biroului Vamal Sud o cerere prin care a solicitat

modificarea sau rectificarea formularelor tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr.

0295955 din 25 aprilie 2013, la care în data de 5 iulie 2019 a primit refuz.

A relatat că la 5 august 2019 a adresat Biroului Vamal Sud o cerere privind

expedierea copiei de pe decizie, care a fost înregistrată la Biroul Vamal Sud în data

de 9 august 2019 cu nr. 4257-06.

Ulterior, i-a fost remis un extras din procesul-verbal nr. 13-Ș al ședinței

Comisiei de Experți a Biroului Vamal Sud din 30 mai 2019, prin care s-a examinat

1

cererea depusă cu privire la modificarea formularelor tipizate TV-14 AB775948 și

TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, însă cu acest rezultat nu a fost de acord.

A comunicat că prin cererea prealabilă din 18 august 2019 a solicitat să fie

anulat procesul-verbal nr. 13-Ș al ședinței Comisiei de Experți a Biroului Vamal Sud

din 30 mai 2019, cu dispunerea modificării sau corectării formularelor tipizate TV-

14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013.

Astfel, la 27 septembrie 2019 a primit refuzul cu nr. 28/11-16026 din 23

septembrie 2019, în care s-a indicat despre expirarea termenului de patru ani

prevăzut de art. 181 alin. (3) Cod vamal.

A susținut că refuzul dat este neîntemeiat, deoarece vinovat de includerea

datelor eronate în certificatul de înmatriculare nr. 135900831, referitoare la mijlocul

de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului

BSY015650 și a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965, se face Biroul Vamal Sud, din

care cauză proprietarul nu se poate folosi de acesta și nici înstrăina.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 60, 162-167, 196-224

din Codul administrativ și art. 289 din Codul vamal.

A solicitat obligarea Biroului Vamal Sud de a modifica, corecta sau înlocui în

formulare tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013,

datele care au dus la includerea de date eronate în certificatul de înmatriculare nr.

135900831, referitoare la mijlocul de transport de model „Mitsubishi Grandis”, anul

fabricației 2006, nr. motorului BSY015650, a caroseriei JMBLJNA8W6Z012965 și

numărul de înmatriculare xxxxx, care să ofere proprietarului Anghelcev Mihail să

reînmatriculeze sau să schimbe certificatul de înmatriculare a mijlocului de

transport, cu datele corecte.

Prin încheierea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a

fost atrasă în proces în calitate de persoană terță, Agenția Servicii Publice.

Prin hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

admisă cererea de chemare în judecată. A fost obligat Biroul Vamal Sud să modifice

în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25

aprilie 2013, eliberate posesorului Anghelcev Mihail, numărul caroseriei mijlocului

de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx,

anul fabricației 2006, din JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765.

La 17 februarie 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Biroul Vamal Sud a depus apel împotriva hotărârii din 5 februarie

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 22 mai 2020 cu respectarea

termenului prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, Biroul Vamal Sud a

prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul depus

de Biroul Vamal Sud și a fost menținută hotărârea din 5 februarie 2020 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central.

La 1 septembrie 2020 Biroul Vamal Sud a depus recurs împotriva deciziei din

30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate

arbitrar probele.

2

A specificat că în sensul art. 181 alin. (3) Cod vamal, după expirarea termenului

de 4 ani de la depunerea declarației vamale, organul vamal nu este în drept să mai

efectueze careva modificări, iar din acest considerent nu este în drept să efectueze

modificări nici în formularele tipizate care au fost întocmite și eliberate în baza

acestei declarații vamale.

Astfel, a relatat că instanța de apel a interpretat eronat legea, concluzionând

greșit că prevederile art. 181 din Codul vamal se referă la cazul în care declarantul

a comis erori la datele din declarația pe care a depus-o.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 30 iulie 2020. Astfel,

recursul depus la 1 septembrie 2020, este în termen.

La 22 septembrie 2020, în adresa intimaților Mihail Anghelcev și Agenția

Servicii Publice, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței. Deși, intimații au recepționat recursul, fapt ce rezultă din avizele

de recepție a scrisorilor recomandate, nu și-au valorificat dreptul procedural de

depunere a referinței (f.d.157, 159, 160).

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare

în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele

de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative, iar în conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că prin legalitatea hotărârii se înțelege aplicarea corectă a normelor de drept

material și procedural de către instanța de judecată care a pronunțat hotărârea. O

hotărâre judecătorească este legală, dacă a fost adoptată în strictă conformitate cu

normele de drept reglementate de raportul material litigios.

Pe lângă faptul că instanței îi revine rolul de a aplica corect normele de drept

material și procedural, precum și a stabili corect obiectul probațiunii, mai este

necesar ca instanța să stabilească legătura dintre circumstanțele de fapt și mijloacele

de probațiune administrate. În lipsa probelor pertinente și admisibile, instanța de

judecată nu poate face concluzii referitoare la producerea anumitor fapte sau la

inexistența acestora.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 219 alin. (1) și (2) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând prezenta acțiune în judecată,

Mihail Anghelcev a solicitat obligarea Biroului Vamal Sud de a modifica, corecta

sau înlocui în formulare tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25

aprilie 2013, datele care au dus la includerea de date eronate în certificatul de

înmatriculare nr. 135900831, referitoare la mijlocul de transport de model

„Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650, a caroseriei

JMBLJNA8W6Z012965 și numărul de înmatriculare xxxxx, care să ofere

proprietarului Anghelcev Mihail să reînmatriculeze sau să schimbe certificatul de

înmatriculare a mijlocului de transport, cu datele corecte.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a conchis asupra temeiniciei

acțiunii, obligând Biroul Vamal Sud să modifice în formularele tipizate TV-14 seria

AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, eliberate posesorului

Anghelcev Mihail, numărul caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi

Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, anul fabricației 2006, din

JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765.

Judecând apelul depus de Biroul Vamal Sud, instanța de apel a ajuns la

concluzia de al respinge și a menține hotărârea contestată.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Cahul a reținut ca fiind justă

concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii depuse de către Mihail

Anghelcev, având în vedere că anume Biroul Vamal Sud se face vinovat de

admiterea erorii în formularele tipizate, așa cum declarația vamală a fost întocmită

corect și această eroare nu i se impută declarantului.

În acest sens, instanța de apel a relevat că la materialele cauzei lipsesc probele

comiterii încălcării de către declarant, iar argumentul apelantului precum că

reclamantul ar fi omis termenul de patru ani de a solicita corectarea erorii conform

art. 181 alin. (3) Cod vamal, nu a fost reținut ca întemeiat, deoarece reclamantul nu

se face vinovat de eroarea care a fost depistată în formularele tipizate.

4

Prin urmare, Curtea de Apel Cahul a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din

aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele

aplicabile speței.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră soluția instanței de apel pripită, fiind rezultată din neexaminarea

tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a cauzei și în consecință

aplicarea eronată a normelor de drept material, motiv din care actul judecătoresc de

dispoziție contestat, nu poate fi menținut ca legal și întemeiat.

Astfel, în corespundere cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul

administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Conform art. 131 alin. (1) Cod administrativ, rectificarea este operațiunea de

corectare a erorilor evidente (greșeli de redactare, de calcul sau similare) dintr-un

act administrativ individual.

În condițiile art. 220 alin. (1) Cod administrativ, obținerea probelor în

procedura contenciosului administrativ are loc conform art.87–93.

Articolul 93 Cod administrativ, prevede că fiecare participant probează faptele

pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare

participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare

sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.

Așa după cum rezultă din materialele dosarului și circumstanțele constatate de

către prima instanță și instanța de apel, la 26 aprilie 2013 în urma procurării de către

Mihail Anghelcev și devamării mijlocului de transport de model „Mitsubishi

Grandis”, anul fabricației 2006, nr. motorului BSY015650 și a caroseriei

JMBLJNA8W6Z012965, acesta a fost înregistrat la ÎS „Cris Registru” cu numărul

de înmatriculare xxxxx.

Tot din actele cauzei rezultă că la 21 mai 2019 Mihail Anghelcev a adresat

Biroului Vamal Sud o cerere prin care a solicitat modificarea sau rectificarea

formularelor tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013,

la care la data de 31 mai 2019 a primit refuz pe motivul expirării termenului de patru

ani prevăzut de art. 181 alin. (3) Cod vamal.

Totodată, prin răspunsul nr. 28/11-16026 din 23 septembrie 2019 al Serviciului

Vamal, a fost respinsă ca nefondată cererea prealabilă a lui Mihail Anghelcev, fiind

comunicat că TV-14 AB775948 și TV-25 nr. 0295955 au fost eliberate la 25 aprilie

2013 și din acest considerent Biroul Vamal Sud întemeiat a respins cererea pe

motivul expirării termenului prevăzut de art. 181 alin. (3) Cod vamal.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că potrivit pct. 40 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8

noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de

căutare ,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării

5

a autovehiculelor și remorcilor acestora, din categoria titlurilor de proprietate fac

parte certificatele și autorizațiile eliberate de instituțiile vamale.

Prin urmare, s-a constatat că temei de înmatriculare a mijlocul de transport în

speța dată au constituit formularele tipizate TV-14 AB775948 și TV-25 0295955 din

25 aprilie 2013 eliberate de către Biroul Vamal Sud.

Conform poziției expuse pe parcursul examinării cauzei de către Agenția

Servicii Publice, la data de 18 octombrie 2019 în Registrul de stat al transporturilor,

a fost efectuată operațiunea tehnologică prin care a fost modificat codul VIN din

JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6ZOl 2765 al mijlocului de transport de

model „Mitsubishi Grandis”, anul fabricației 2006, numărul de înmatriculare xxxxx,

temei de modificare a codului VIN servind cererea lui Anghelcev Mihail.

Potrivit raportului de identificare al autovehiculului RIV22019231224417 din

12 octombrie 2019, în rezultatul identificării s-a constatat necorespunderea

numărului JMBLJNA8W6Z012965 indicat în certificatul de înmatriculare, cu

numărul caroseriei JMBLJNA8W6ZOl 2765.

Totodată, în urma cercetărilor efectuate asupra vehiculului, prin raportul de

identificare al vehiculului (RIV) nr. 0519693 din 12 octombrie 2019, s-a

concluzionat că numărul caroseriei JMBLJNA8W6ZOl 2765 este inițial și

corespunde standardelor de uzină.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ conchide că instanțele judecătorești inferioare, generalizând

revendicările reclamantului și concluzionând asupra faptului că de către Biroul

Vamal Sud a fost admisă eroarea în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948

și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, prin indicarea numărului caroseriei

mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare

xxxxx, anul fabricației 2006, ca fiind JMBLJNA8W6Z012965 în loc de

JMBLJNA8W6Z012765, au apreciat într-un mod superficial circumstanțele ce au

stat la baza soluției adoptate.

Așadar, declarația vamală în sensul art. 1 pct. 23) Cod vamal, este actul

unilateral prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de

legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală.

Normele de completare a declarației vamale DV-6, sunt prevăzute în anexa nr.

3 la ordinul directorului general al Serviciului Vamal nr.56-O din 21 februarie 2008,

iar rubrica 4.2., se completează în cazul trecerii peste frontiera vamală a mijlocului

de transport: cu indicarea tipului, modelului, anului fabricării, capacității motorului

(cm3), numărului caroseriei, numărului motorului. În continuare, se indică regimul

vamal sub care se plasează mijlocul de transport.

În corespundere cu pct. 14 din Anexa nr. 10 la ordinul directorului general al

Serviciului Vamal nr.56-O din 21 februarie 2008, formularul tipizat TV-25 se

eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova, conform

destinației vamale ,,import” și a prevederilor legislației în vigoare, cu condiția

declarării și achitării plăților vamale corespunzătoare. Pentru eliberarea formularului

tipizat TV-25 este necesar de a prezenta: pașaportul tehnic cu inscripția radierii din

circulație a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării

mijlocului de transport (actul de vânzare/cumpărare, factura, actul de donație și

altele), formularul tipizat TV-14.

6

La rândul său, pct. 41 din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999

cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare

,,Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării a

autovehiculelor și remorcilor acestora, arată că documentele tehnice sunt

documentele întreprinderilor producătoare de vehicule, ale întreprinderilor care au

instalat echipamentul special și ale altor organizații ce confirmă datele de

identificare și starea tehnică a acestora.

Iar potrivit pct. 42 al hotărârii menționate, documentele tehnice sunt

următoarele: a) pașapoartele tehnice ale uzinei; b) actele de primire-predare; c)

certificatele de primire; d) certificatele calității; e) actele stării tehnice a vehiculelor

comercializate de către unitățile militare; f) rapoartele de verificare tehnică a testării

tehnice a vehiculelor; g) procesele-verbale de examinare a vehiculelor participante

la accidentele rutiere.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că deși instanța de apel a stabilit că Biroul Vamal Sud a admis

eroarea în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948 și TV-25 nr. 0295955 din

25 aprilie 2013, prin indicarea greșită a numărului caroseriei mijlocului de transport

de model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, a neglijat să

aprecieze corectitudinea datelor din actele și documentele care au servit temei pentru

Mihail Anghelcev de a declara mijlocul de transport pentru a fi plasat în regim vamal

de import.

Or, în lipsa probelor ce ar confirma că la momentul declarării mijlocului de

transport, declarantul a prezentat toate documentele ce confirmă datele de

identificare ale automobilului, instanța de judecată nu poate obliga autoritatea

publică de a interveni în conformitate cu art. 131 alin. (1) din Codul administrativ,

în operațiunea de corectare a erorilor evidente dintr-un act administrativ individual.

Astfel, pornind de la existența faptelor, instanța de apel era obligată să analizeze

în raport cu dispozițiile enunțate și probele prezentate de către participanții la proces,

dacă anume Biroul Vamal Sud se face vinovat în admiterea erorii imputate, cu atât

mai mult că actele cauzei atestă faptul că între timp, după declararea mijlocului de

transport, acesta a mai avut operațiuni de ieșire din țară la 14 iulie 2015 și de intrare

la aceiași dată, fără anumite impedimente.

Aceste împrejurări în opinia completului denotă o incertitudine a celor expuse

de către Mihail Anghelcev, iar instanța de apel fiind obligată să le cerceteze pe

deplin, a trecut în mod superficial, lăsând neelucidate pe deplin circumstanțele ce au

fost puse la baza obligării Biroului Vamal Sud de a modifica în formularele tipizate

TV-14 și TV-25 din 25 aprilie 2013, numărul caroseriei mijlocului de transport de

model „Mitsubishi Grandis”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, din

JMBLJNA8W6Z012965 în JMBLJNA8W6Z012765.

Cu toate că prin raportul de identificare al vehiculului (RIV) nr. 0519693 din

12 octombrie 2019, prezentat la materialele dosarului de către Agenția Servicii

Publice, s-a concluzionat că numărul caroseriei JMBLJNA8W6ZOl 2765 este inițial

și corespunde standardelor de uzină, acesta nu poate fi reținut la etapa dată ca o probă

suficientă pentru admiterea pretențiilor din acțiune, întrucât nu au fost constatate și

alte circumstanțe esențiale cauzei ce ar dovedi faptul că această eroare exista.

Pentru aceste motive, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consideră că instanța de apel prematur a concluzionat

7

asupra necesității admiterii acțiunii depuse de către Anghelcev Mihail, cu obligarea

Biroului Vamal Sud să modifice în formularele tipizate TV-14 seria AB nr. 775948

și TV-25 nr. 0295955 din 25 aprilie 2013, eliberate posesorului Anghelcev Mihail,

numărul caroseriei mijlocului de transport de model „Mitsubishi Grandis”, număr

de înmatriculare xxxxx, anul fabricației 2006, din JMBLJNA8W6Z012965 în

JMBLJNA8W6Z012765.

Or, în situația în care instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare

tuturor circumstanțelor cauzei prin prisma materialului probator și a normelor de

drept materiale ale raportului juridic litigios, instanța de recurs conchide asupra

imposibilității de a se pronunța asupra fondului, motiv ce impune casarea deciziei

instanței de apel cu remiterea la rejudecare.

În baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs

nu poate adopta o soluție finală, întrucât lichidarea lacunelor depistate în cadrul

procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi

reexaminată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Biroul Vamal Sud.

Se casează decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Cahul, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Anghelcev împotriva Biroului Vamal Sud, persoană terță Agenția Servicii Publice

cu privire la obligarea rectificării actului administrativ, cu restituirea cauzei pentru

rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8