2ra-914/20 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral

2ra-914/20 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-914/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cotruță, V. Mihaila, I. Secrieru)

DECIZIE

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Adela Pavlov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Adela Pavlov

împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, intervenient accesoriu

Angela Prisăcaru cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție,

recunoașterea răspunsului ca ilegal, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost admise apelul declarat de Compania Națională de Asigurări în Medicină și cererea

de alăturare la apel depusă de Angela Prisăcaru, a fost casată integral hotărârea din 04

februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată,

constată:

La data de 18 ianuarie 2018, Adela Pavlov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, intervenient accesoriu

Angela Prisăcaru cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție,

recunoașterea răspunsului ca ilegal, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că s-a aflat în relații de muncă cu

Compania Națională de Asigurări în Medicină în perioada 02 februarie 2004 - 04

ianuarie 2018, în baza contractului individual de muncă nr. 01/5-28-58a din 02 februarie

2004.

A menționat că prin ordinul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr.

30-c din 02 februarie 2004, a fost angajată în funcția de jurist categoria I în Direcția

juridică a Companiei, iar prin ordinul nr. 183-c din 02 noiembrie 2004, a fost transferată

1

în funcția de șef Secție juridică a Agenției Teritoriale Chișinău a CNAM.

Ulterior, prin ordinul nr. 91-c din 12 iunie 2009 a fost numită în funcția de

Director adjunct interimar al aceleiași Agenții. Prin ordinul nr. 150-c din 28 august 2009

a fost transferată în funcția de șef Secție juridică în cadrul Agenției, iar prin ordinul nr.

115-c din 24 aprilie 2015 a fost transferată în funcția de șef al Direcției Juridice a

Agenției Teritoriale Centru.

A invocat că, întru îndeplinirea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1432 din

07 noiembrie 2002 „Cu privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor

obligatorii de asistență medicală”, cu modificările și completările ulterioare, în scopul

optimizării structurii și numărului de personal al Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină, în temeiul prevederilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și pct. 29 lit.

e) din Statutul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, a fost emis ordinul nr.

404-A din 28 august 2017 „Cu privire la reducerea statelor de personal și a numărului

de funcții în Compania Națională de Asigurări în Medicină”. Acest ordin a fost

completat prin ordinul nr. 458-A din 06 octombrie 2017, prin care funcțiile în număr de

7 unități ale Direcției juridice a Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină, au fost reduse.

Reclamanta a susținut că la 18 octombrie 2017, pârâta a emis ordinul nr. 346-c

despre preavizarea ei în legătură cu reducerea statelor de personal, totodată fiindu-i

propusă transferarea în funcția de jurist coordonator în cadrul Serviciului juridic al

Agenției Teritoriale Centru.

Adela Pavlov consideră că la emiterea ordinului nr. 346-c din 18 octombrie 2017,

Compania Națională de Asigurări în Medicină a admis derogări de la prevederile actelor

legislative și normative.

A relatat că prin ordinul nr. 486-A din 18 octombrie 2017, au fost aprobate statele

de personal ale Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină, fiind substituită Direcția juridică cu subdiviziunea Serviciul juridic al

Agenției Teritoriale Centru, în care au fost aprobate 5 unități, dintre care șef serviciu -

o unitate, și jurist coordonator - 4 unități. La data emiterii ordinului respectiv, funcția

de șef al Serviciului juridic era vacantă, însă aceasta nu i-a fost propusă.

A notat că, după preavizarea despre reducerea statelor de personal și propunerea

funcției de jurist coordonator în cadrul Serviciului juridic al Agenției Teritoriale Centru,

la 23 octombrie 2017 prin ordinul nr. 513-c, funcția de șef al Serviciului juridic a fost

propusă altei persoane, care conform prevederilor art. 183 din Codul muncii nu putea

beneficia de dreptul preferențial.

Reclamanta a arătat că, deși deține titlul de magistru în drept economic și avea o

vechime în muncă de 13 ani și 11 luni, pârâta a propus funcția de șef al Serviciului

juridic unei alte persoane, care avea un stagiu de muncă întrerupt în cadrul Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină, de aproximativ 6 ani.

A indicat că, pe parcursul activității în cadrul Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină, a fost menționată cu distincții și anume, în anul 2007 cu diploma CNAM,

iar în anul 2011 cu diploma CNAM de gradul III.

2

Adela Pavlov a comunicat că la data de 20 octombrie 2017, s-a adresat către

Directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu expunerea

pretențiilor referitoare la propunerea funcției de jurist coordonator în serviciul juridic,

în moment ce funcția de șef al Serviciului era vacantă, însă, prin răspunsul nr. 01-

17/1572 din 08 noiembrie 2017 a fost informată că la data aprobării Statelor de personal

și ulterior, la transferul angajaților în funcțiile vacante, s-a ținut cont de prevederile

legislației muncii și anume, întrunirea de către salariat a cerințelor necesare pentru

suplinirea funcției vacante. Totodată, în răspuns s-a indicat că dânsa nu ar corespunde

cerințelor necesare pentru suplinirea funcției de Șef al Serviciului juridic nou-format.

Prin menționarea faptului precum că nu ar corespunde funcției, reclamanta

consideră că a fost defăimată din punct de vedere profesional, or, pârâta nu a

nominalizat actele normative interne conform cărora a apreciat nivelul de pregătire

profesională, competențele ei, care este comisia de evaluare și ce concluzie a adoptat,

de ce nu i-a fost prezentată concluzia comisiei, fiind astfel lezată în dreptul de

contestare.

A mai indicat că ordinul nr. 346-c din 18 octombrie 2017, contravine prevederilor

pct. 2 al ordinului nr. 404-c din 28 august 2017, care stabilește că Secția management

strategic și resurse umane, în comun cu conducătorii diviziunilor structurale ale

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și cu respectarea strictă a prevederilor

art. 183 din Codul Muncii, va pregăti lista angajaților concreți, care vor fi concediați.

Reclamanta a susținut că, începând cu 23 octombrie 2017, dată la care a fost

semnat ordinul nr. 513-c cu privire la desemnarea Angelei Prisăcaru în funcția de Șef

al Serviciului juridic, ultima a purces la exercitarea funcțiilor, concomitent cu

exercitarea de către reclamantă a funcțiilor de șef al Direcției juridice, fiind astfel

încălcate prevederile art. 183 alin. (3) din Codul muncii.

A invocat că potrivit opiniei consultative a Comitetului Sindical din 07 noiembrie

2017, s-a decis acceptarea concedierii ei din funcția de șef Direcția juridică a Agenției

Teritoriale Centru, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, cu respectarea

prevederilor art. 88, 183 și 184 din Codul Muncii, însă, opinia respectivă a fost ignorată

de angajator.

Astfel, prin ordinul nr. 629-c din 28 decembrie 2017, a fost concediată din funcția

de șef Direcție juridică a Agenției Teritoriale Centru a CNAM, din data de 04 ianuarie

2018, conform art. 86 alin. (1) lit. c), 88 alin. (2), 148 alin. (4) din Codul muncii, precum

și pct. 5.4 din Regulamentul privind remunerarea muncii salariaților Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină.

În opinia reclamantei, prin schimbările de denumiri a funcțiilor, s-a mimat

reducerea unor funcții, fiind reduse doar persoanele care erau în funcțiile respective.

Prin acțiunile și atitudinea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, care s-au

manifestat prin denigrarea și intenția de a o pune într-o situație inferioară neîndreptățită,

i-a fost cauzat prejudiciu moral, estimat la suma de 50 000 de lei.

Adela Pavlov a solicitat, cu concretizările ulterioare, anularea ordinului nr. 629-

c din 28 decembrie 2017 „Cu privire la concedierea dnei Adela Pavlov”, recunoașterea

3

procedurii de reducere a statelor de personal și a numărului de funcții în partea reducerii

funcției ocupate de reclamantă drept una nelegitimă, restabilirea la locul de muncă,

încasarea din contul pârâtei a salariului mediu de funcție pentru perioada absenței

forțate de la muncă începând cu 05 ianuarie 2018 și până la data restabilirii la locul de

muncă, recunoașterea răspunsului Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr.

01-17/1572 din 08 noiembrie 2017 ca ilegal și o sursă de defăimare a reclamantei pe

plan profesional, repararea de către pârâta a prejudiciului moral cauzat în mărime de 50

000 de lei.

Prin hotărârea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Adela Pavlov și a fost anulat răspunsul Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017. A fost anulat

ordinul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 629-c din 28 decembrie 2017

„Cu privire la concedierea dnei Adela Pavlov” și a fost restabilită Adela Pavlov în

funcția de șef serviciu în cadrul Serviciului juridic al Agenției teritoriale Centru a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. A fost încasat de la Compania Națională

de Asigurări în Medicină în beneficiul Adelei Pavlov salariul pentru absența forțată de

la muncă în perioada 28 decembrie 2017 - 04 februarie 2019, precum și suma cu titlu

de prejudiciu moral în mărime de un salariu mediu lunar. În rest, pretențiile au fost

respinse.

La 19 februarie 2019, Compania Națională de Asigurări în Medicină a declarat

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea admiterii acțiunii

și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, cu privire la respingerea acțiunii.

La 22 februarie 2019, Angela Prisăcaru a depus cerere de alăturare la apelul

declarat de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelul declarat de Compania Națională de Asigurări în Medicină și cererea de alăturare

la apel depusă de Angela Prisăcaru, a fost casată integral hotărârea din 04 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 04 mai 2020, Adela Pavlov a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 04 februarie 2020

a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 04 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

legea, precum și a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta a indicat că nu a contestat necesitatea implementării reformei

instituționale conform Hotărârii Guvernului nr. 669 din 23 august 2017, instanța de fond

luând act de necesitatea realizării reformelor în instituțiile publice, însă, corect a stabilit

că intimata CNAM nu a realizat reforma instituțională pe deplin și nu a executat

reorganizarea Agenției Teritoriale Centru, deoarece nu a fost prezentată nicio probă

pertinentă care să confirme faptul că reducerea funcției de șef al Direcției juridice a AT

4

Centru a avut loc real. Instanța de apel nu a apreciat această constatare, acceptând și

întemeind decizia doar pe declarațiile intimatei.

A remarcat că instanța de apel eronat a constatat că dânsa ar fi acceptat funcția

de jurist coordonator în Serviciul juridic al AT Centru din data de 18 octombrie 2017,

or, pe ordinul nr. 346-c din 18 octombrie 2017 nu este confirmat prin semnătură acordul

ei la transferul în funcția propusă. Funcția a fost refuzată, motiv fiind încălcarea de către

intimată a prevederilor art. 183 din Codul muncii.

Adela Pavlov a menționat că instanța de apel a neglijat și nu a dat o apreciere

conform legii acțiunilor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, care inițial a

redus statele de personal prin emiterea ordinului nr. 404-A din 28 august 2018, iar

ulterior prin ordinul nr. 486-A din 18 octombrie 2017 a aprobat noile state de personal.

Consideră că noile state de personal urmau a fi aprobate până la începerea

evenimentelor ce țin de reducerea statelor de personal. Declarațiile intimatei, precum

că directorul a examinat dosarele tuturor pretendenților la funcția de șef al Serviciului

juridic și precum că candidau mai mulți salariați, instanța de apel le-a considerat ca fiind

suficiente și întemeiate, nefiind confirmate prin înscrisuri.

A precizat că la examinarea cauzelor cu privire la desfacerea contractului

individual de muncă din inițiativa angajatorului, datoria de a dovedi prezența temeiului

juridic de concediere revine angajatorului, fapt ignorat de către instanța de apel, întrucât

în speță intimata nu a probat temeiul juridic de concediere a ei, nu a prezentat actele de

atestare și evaluarea calificării ei.

Recurenta a accentuat că în realitate nu a avut loc reducerea funcției deținută de

ea, fiind doar redenumită. Pentru ca unitatea să poată aplica concedierea în urma

reducerii numărului sau a statului de personal, trebuie îndeplinite câteva condiții, una

din ele fiind – reorganizarea trebuie să fie efectivă, să nu se rezume la o schimbare

formală sau mascată a unor posturi, pentru a desface contractul individual de muncă al

unor anumiți salariați.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 04 februarie

2020.

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 2096, decizia motivată a instanței de apel a fost

expediată în adresa recurentei la data de 02 martie 2020 (f.d. 84, volumul II), lipsind

date cu privire la recepționarea acesteia.

Totodată, se reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie

2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de

urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă,

iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite

potrivit Hotărîrii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 (17 martie - 15 mai 2020).

Astfel, recursul, declarat la data de 04 mai 2020, este în termen.

5

La 27 mai 2020, copia recursului declarat de Adela Pavlov a fost expediată în

adresa intimaților Compania Națională de Asigurări în Medicină și Angela Prisăcaru,

cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 113-115, volumul II).

La 17 iunie 2020, Compania Națională de Asigurări în Medicină a depus

referință, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de

apel, pe care o consideră legală și întemeiată (f.d. 121-129, volumul II).

Intimata Angela Prisăcaru nu și-a valorificat dreptul respectiv și nu a depus

referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 12 august 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei noi hotărâri, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că prin ordinul

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 30-c din 02 februarie 2004, Adela

Pavlov a fost angajată în funcția de jurist categoria I în Direcția juridică a Companiei,

iar prin ordinul nr. 183-c din 02 noiembrie 2004 a fost transferată în funcția de șef Secție

juridică a Agenției Teritoriale Chișinău a CNAM. Ulterior, prin ordinul nr. 91-c din 12

iunie 2009 a fost numită în funcția de Director adjunct interimar al aceleiași Agenții.

Prin ordinul nr. 150-c din 28 august 2009, Adela Pavlov a fost transferată în

funcția de șef Secție juridică în cadrul Agenției Teritoriale Chișinău a CNAM, iar prin

ordinul nr. 115-c din 24 aprilie 2015 a fost transferată în funcția de șef al Direcției

Juridice a Agenției Teritoriale Centru (fosta Agenție Teritoriale Chișinău a CNAM).

La 28 august 2017 vicedirectorul general al Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină a emis ordinul nr. 404-A „Cu privire la reducerea statelor de personal și a

numărului de funcții în Compania Națională de Asigurări în Medicină” (f.d. 13,

volumul I).

Prin acest ordin, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1432 din

07 noiembrie 2002 „Cu privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor

obligatorii de asistență medicală”, cu modificările și completările ulterioare, în scopul

optimizării numărului de personal în Compania Națională de Asigurări în Medicină, în

temeiul prevederilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și pct. 29 lit. e) din Statutul

CNAM, au fost reduse Statele de personal și numărul de funcții în CNAM.

Ordinul nr. 404-A din 28 august 2017 a fost completat prin ordinul nr. 458-A din

6

06 octombrie 2017, prin care funcțiile în număr de 7 unități ale Direcției juridice a

Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, au fost

reduse (f.d. 14, volumul I).

Prin ordinul nr. 486-A din 18 octombrie 2017, au fost aprobate statele de personal

ale Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, fiind

instituită subdiviziunea Serviciul juridic al Agenției Teritoriale Centru, în care au fost

aprobate 5 unități, dintre care șef serviciu - 1 unitate și jurist coordonator - 4 unități (f.d.

15, volumul I).

Tot la 18 octombrie 2017, prin ordinul nr. 346-c Adela Pavlov a fost preavizată,

sub semnătură, cu 2 luni înainte de concedierea din funcția de șef Direcție juridică a

Agenției Teritoriale Centru a CNAM, în legătură cu reducerea acestei funcții, fiindu-i

propusă prin transfer funcția de jurist coordonator în cadrul Serviciului juridic al

Agenției Teritoriale Centru (f.d. 19, volumul I).

Pe ordinul dat, Adela Pavlov a semnat la 18 octombrie 2017 pentru faptul că a

luat cunoștință de acesta, însă nu a semnat pentru faptul acceptării transferului.

La data de 20 octombrie 2017, Adela Pavlov s-a adresat cu o scrisoare la

Directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu expunerea

pretențiilor referitoare la propunerea funcției de jurist coordonator în serviciul juridic,

din moment ce funcția de șef al Serviciului era vacantă.

Prin răspunsul nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017, Adela Pavlov a fost

informată că la data aprobării Statelor de personal și ulterior, la transferul angajaților în

funcțiile vacante, s-a ținut cont de prevederile legislației muncii și anume, întrunirea de

către salariat a cerințelor necesare pentru suplinirea funcției vacante (f.d. 23-25,

volumul I).

Prin ordinul nr. 513-c din 23 octombrie 2017, Angela Prisăcaru a fost desemnată

în funcția de șef al Serviciului juridic.

La 03 noiembrie 2017 Directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină a emis ordinul nr. 533-c „Despre preavizarea dnei Adela Pavlov privind

concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal în CNAM” (f.d. 20,

volumul I).

Conform pct. 1 din acest ordin, se preavizează, sub semnătură, cu 2 luni înainte

de concediere Adela Pavlov, șef Direcție juridică a Agenției Teritoriale Centru a

CNAM, în legătură cu reducerea acestei funcții.

Potrivit pct. 2 și 3 din ordin, în temeiul ordinului nr. 346-c din 18 octombrie 2017

s-a propus Adelei Pavlov funcția de jurist coordonator în serviciul juridic al Agenției

Teritoriale Centru a CNAM, însă aceasta a refuzat transferul. Iar la pct. 4 s-a menționat

că potrivit scrisorii nr. 01-17/1551 din 03 noiembrie 2017, Adelei Pavlov i-au fost

propuse și alte funcții vacante, printre care și două funcții de conducere în cadrul

sediului central al CNAM - șef Serviciu Info CNAM și șef Secție logistică.

Prin opinia consultativă a Comitetului Sindical din 07 noiembrie 2017, s-a decis

acceptarea concedierii Adelei Pavlov din funcția de șef Direcția juridică a Agenției

Teritoriale Centru, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii.

7

În consecință, prin ordinul CNAM nr. 629-c din 28 decembrie 2017, Adela

Pavlov a fost concediată din funcția de șef Direcție juridică a Agenției Teritoriale Centru

a CNAM, din data de 04 ianuarie 2018, conform art. 86 alin. (1) lit. c), 88 alin. (2), 148

alin. (4) din Codul muncii, precum și pct. 5.4 din Regulamentul privind remunerarea

muncii salariaților Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Adela Pavlov a solicitat

anularea ordinului nr. 629-c din 28 decembrie 2017 „Cu privire la concedierea dnei

Adela Pavlov”, recunoașterea procedurii de reducere a statelor de personal și a

numărului de funcții în partea reducerii funcției ocupate de reclamantă drept una

nelegitimă, restabilirea la locul de muncă, încasarea din contul pârâtei a salariului mediu

de funcție pentru perioada absenței forțate de la muncă începând cu 05 ianuarie 2018 și

până la data restabilirii la locul de muncă, recunoașterea răspunsului Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017 ca ilegal și o

sursă de defăimare a reclamantei pe plan profesional, repararea de către pârâta a

prejudiciului moral cauzat în mărime de 50 000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii depuse de Adela Pavlov și a anulat răspunsul Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017 și ordinul nr.

629-c din 28 decembrie 2017, fiind restabilită Adela Pavlov în funcția de șef serviciu în

cadrul Serviciului juridic al Agenției teritoriale Centru a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină, cu încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă în

perioada 28 decembrie 2017 - 04 februarie 2019, precum și suma cu titlu de prejudiciu

moral în mărime de un salariu mediu lunar. În rest, pretențiile au fost respinse.

Instanța de fond a conchis că angajatorul a emis ordinul de concediere a Adelei

Pavlov cu omiterea termenului de 2 luni stabilit de art. 88 alin. (2) din Codul muncii,

or, ordinul de preavizare a reclamantei în legătură cu reducerea statelor de personal a

fost emis la 18 octombrie 2017, pe când ordinul de concediere a fost emis la 28

decembrie 2017.

Prima instanță a precizat că, termenul de emitere a ordinului de concediere

urmează a fi calculat anume din data de 18 octombrie 2017, dată la care a fost emis

ordinul de preavizare a Adelei Pavlov, sub semnătură, cu două luni înainte de

concediere, în legătură cu reducerea funcției deținute. După emiterea acestui ordin, la

03 noiembrie 2017 angajatorul a mai emis un ordin cu nr. 533-c, prin care a preavizat-

o pe Adela Pavlov despre concediere, în legătură cu reducerea funcției de șef Direcție

juridică a Agenției Teritoriale Centru a CNAM, fără a justifica acțiunile sale în acest

sens. Prevederile Codului muncii stabilesc în mod expres și imperativ că, odată cu

preavizarea salariatului despre reducerea statelor de personal și eventuala concediere,

această procedură nu mai poate fi repetată în decursului unui an, în cazul în care în

termen de 2 luni de la emiterea ordinului, salariatul nu a fost concediat.

De asemenea, instanța de fond a concluzionat că o altă încălcare admisă de către

angajator la emiterea ordinului de concediere constituie și faptul că, deși reclamanta a

fost concediată în legătură cu reducerea statelor de personal, în realitate nu a avut loc

8

reducerea funcției deținută de aceasta, Direcția juridică fiind doar redenumită în Secția

juridică.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Compania Națională de Asigurări în Medicină și cererii de alăturare la apel depusă de

Angela Prisăcaru, a ajuns la concluzia temeiniciei acestora și a casat integral hotărârea

primei instanțe, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată.

În susținerea opiniei sale, instanța de apel a reținut că angajatorul a respectat

procedura legală la eliberarea din funcție a Adelei Pavlov în temeiul art. 86 alin. (1) lit.

c) din Codul muncii.

Astfel, instanța de apel a reținut că, Compania Națională de Asigurări în Medicină

a implementat reforma instituțională realizată în cadrul instituțiilor publice, inițiată în

anul 2017 în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 669 din 23 august 2017 cu privire la

modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1432 din 07 noiembrie 2002 „Cu

privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor obligatorii de asistență

medicală”, cu modificările și completările ulterioare, reieșind din necesitatea

reorganizării agențiilor teritoriale ale CNAM și optimizării numărului de personal.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, prin ordinul nr. 346-c din 18 octombrie

2017 angajatorul a preavizat-o pe Adela Pavlov despre faptul că unitatea de șef Direcție

juridică în cadrul AT Centru va fi redusă, fiindu-i propusă prin transfer funcția de jurist

coordonator în cadrul unității nou create al AT Centru - Serviciul juridic. Reclamanta

nu a acceptat funcția nou-creată în cadrul Serviciului juridic, motiv din care angajatorul

a emis ordinul nr. 533-c din 03 noiembrie 2017 „Despre preavizarea dnei Adela Pavlov

privind concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal în CNAM”, prin

care a stipulat la pct. 3 că se ia act de refuzul funcției propuse de jurist coordonator, iar

la pct. 4 s-a menționat că, potrivit scrisorii nr. 01-17/1551 din 03 noiembrie 2017,

Adelei Pavlov i-au fost propuse și alte funcții vacante, printre care și două funcții de

conducere în cadrul sediului central al CNAM șef Serviciu Info CNAM și șef Secție

logistică.

Prin urmare, instanța de apel a constatat cert că reclamanta nu a acceptat funcțiile

propuse, din care considerent la 28 decembrie 2017, CNAM a emis ordinul nr. 629-c

„Cu privire la concedierea dnei Adela Pavlov”, nefiind stabilite temeiuri de anulare a

acestui ordin și de recunoaștere a procedurii de reducere a statelor de personal și a

numărului de funcții în partea reducerii funcției ocupate de reclamantă drept una

nelegitimă.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că necesită a fi casate atât decizia instanței de apel, cât și hotărârea

primei instanțe, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai

9

pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, concedierea – desfacerea din

inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată,

precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive:

reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate.

Conform art. 88 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este în drept să

concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu

reducerea numărului sau a statelor de personal (art.86 alin.(1) lit. b) și c)) doar cu

condiția că:

a) va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), motivat din punct de vedere

juridic sau economic, cu privire la lichidarea unității ori reducerea numărului sau a

statelor de personal;

b) va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) cu privire la preavizarea, sub

semnătură, a salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității ori de reducerea

numărului sau a statelor de personal. În caz de reducere a numărului sau a statelor de

personal, vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi

reduse;

c) o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de

personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în

cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la

unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia);

d) va reduce, în primul rînd, locurile de muncă vacante;

e) va desface contractul individual de muncă în primul rînd cu salariații angajați

prin cumul;

f) va acorda salariatului ce urmează a fi concediat o zi lucrătoare pe săptămână cu

menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă;

g) va prezenta, în modul stabilit, cu 2 luni înainte de concediere, agenției pentru

ocuparea forței de muncă informațiile privind persoanele ce urmează a fi

disponibilizate;

h) se va adresa organului (organizatorului) sindical în vederea obținerii opiniei

consultative privind concedierea salariatului respectiv.

Alin. 2 al art. 88 din Codul muncii stipulează că, în cazul în care, după expirarea

termenului de preavizare de 2 luni, nu a fost emis ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea)

de concediere a salariatului, această procedură nu poate fi repetată în cadrul aceluiași

an calendaristic. În termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în

concediul anual de odihnă, în concediul de studii și în concediul medical.

10

De asemenea, art. 184 alin. (1) lit. a) din Codul muncii stipulează că angajatorul

este obligat să preavizeze salariatul, prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), sub

semnătură, despre intenția sa de a desface contractul individual de muncă încheiat pe o

durată nedeterminată sau determinată, în următoarele termene: cu 2 luni înainte – în caz

de concediere în legătură cu lichidarea unității sau încetarea activității angajatorului

persoană fizică, reducerea numărului sau a statelor de personal la unitate (art. 86 alin.

(1) lit. b) și c)).

Reieșind din prevederile legale citate, desfacerea contractului individual de

muncă pe motivul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate este valabilă

în următoarele condiții:

- reducerea numărului sau a statelor de personal să aibă loc real. Acest fapt

urmează a fi confirmat prin ordinul cu privire la reducerea numărului de personal și

aprobarea noilor state de personal. Urmează de reținut că noile state de personal

urmează a fi aprobate până la începerea evenimentelor ce țin de reducerea numărului de

personal;

- salariatul nu are dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru. În cazul în care mai

mulți salariați pretind la un post vacant, atunci regula dreptului preferențial nu se va

aplica. În acest caz numai angajatorul este în drept de a decide cui din salariații care

urmează a fi concediați în legătură cu reducerea numărului de personal din unitate să-i

propună prin transfer funcția vacantă, ținînd totodată cont de cerințele art. 49 alin. (1)

Codul muncii privitor la specialitatea, profesia, calificarea, funcția pretendenților;

- salariatul a fost preavizat despre reducerea numărului sau a statelor de personal

din unitate cu 2 luni înainte de reducere, acordându-i salariatului ce urmează a fi

concediat o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea

unui alt loc de muncă;

- desfacerea contractului individual de muncă a fost făcută cu consultarea

prealabilă al organului sindical din unitate conform art. 87 din Codul muncii.

La cazul prezentei spețe s-a constatat că reducerea statelor de personal și a

numărului de funcții în Compania Națională de Asigurări în Medicină a avut loc în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1432 din 07 noiembrie 2002 „Cu

privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor obligatorii de asistență

medicală”, cu modificările și completările ulterioare, în scopul optimizării numărului

de personal în Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Astfel, prin ordinul nr. 404-A din 28 august 2017, completat prin ordinul nr.

458-A din 06 octombrie 2017, au fost reduse funcțiile în număr de 7 unități ale Direcției

juridice a Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Iar, prin ordinul nr. 486-A din 18 octombrie 2017, au fost aprobate statele de

personal ale Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină, fiind instituită subdiviziunea Serviciul juridic al Agenției Teritoriale Centru,

în care au fost aprobate 5 unități, dintre care șef serviciu - 1 unitate și jurist coordonator

- 4 unități.

În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

11

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță greșit a concluzionat că

în realitate nu a avut loc reducerea funcției deținută de către Adela Pavlov, Direcția

juridică fiind doar redenumită în Secția juridică.

La acest capitol, instanța de apel corect a reținut că, Compania Națională de

Asigurări în Medicină a implementat reforma instituțională realizată în cadrul

instituțiilor publice, inițiată în anul 2017 în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 669 din 23

august 2017 cu privire la modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1432 din

07 noiembrie 2002 „Cu privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor

obligatorii de asistență medicală”, cu modificările și completările ulterioare, reieșind

din necesitatea reorganizării agențiilor teritoriale ale CNAM și optimizării numărului

de personal.

Toate aceste modificări au condiționat direct Compania Națională de Asigurări

în Medicină să realizeze optimizări de funcții, grupări de direcții și secții, precum și

restructurarea agențiilor teritoriale din subordinea CNAM prin lichidarea a două agenții

teritoriale. Oportunitatea operărilor modificărilor în legislația din domeniul asigurării

obligatorii de asistență medicală constă în consolidarea activității CNAM în acest

domeniu, valorificarea potențialului existent al personalului angajat în cadrul entității,

asigurarea unui management eficient prin atragerea specialiștilor performanți din

domeniul dat, optimizarea cheltuielilor de administrare a CNAM și gestionarea

eficientă a patrimoniului aflat în administrarea sa.

Prin urmare, se constată că în speță reducerea statelor de personal a avut loc real,

în acest sens de către angajator fiind respectate prevederile legale.

Din aceleași considerente, se constată și netemeinicia pretenției înaintate de către

Adela Pavlov cu privire la recunoașterea procedurii de reducere a statelor de personal

și a numărului de funcții în partea reducerii funcției ocupate de reclamantă drept una

nelegitimă.

Cu referire la argumentul Adelei Pavlov precum că avea drept preferențial, cât și

aptitudini profesionale pentru a-i fi propusă funcția de Șef al Serviciului juridic nou-

creată, care era vacantă la data de 18 octombrie 2017, instanța de recurs menționează

că la această funcție au candidat mai mulți salariați, nu doar Adela Pavlov și Angela

Prisăcaru, precum invocă recurenta.

Astfel, în cazul în care mai mulți salariați pretind la un post vacant, atunci regula

dreptului preferențial nu se va aplica.

În acest caz numai angajatorul este în drept de a decide cui din salariații care

urmează a fi concediați în legătură cu reducerea numărului de personal din unitate să îi

propună prin transfer funcția vacantă, ținând totodată cont de cerințele art. 49 alin. (1)

Codul muncii privitor la specialitatea, profesia, calificarea, funcția pretendenților.

Prin răspunsul nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017, Directorul general al

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a informat-o pe Adela Pavlov că la etapa

aprobării Statelor de personal și ulterior, la transferul angajaților în funcțiile vacante,

s-a ținut cont de prevederile legislației muncii și anume, întrunirea de către salariat a

cerințelor necesare pentru suplinirea funcției vacante.

12

Respectiv, Directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

a examinat dosarele personale a mai multor persoane care dețin studii juridice și

abilitățile profesionale pentru asigurarea unui management eficient a funcției nou-create

de șef Serviciul juridic în cadrul Agenției teritoriale Centru mun. Chișinău și în final, a

acordat prioritate la selectarea Angelei Prisăcaru, considerând că deține experiență

managerială cu aplicabilitate pe diverse domenii (Director adjunct al Agenției teritoriale

Centru mun. Chișinău), fiind apreciate drept o calificare mai înaltă decât abilitățile

profesionale ale altor pretendenți.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs conchide că în speță, Adela Pavlov

nu avea dreptul preferențial de a fi angajată în funcția de Șef al Serviciului juridic, în

acest caz angajatorul neadmițând încălcări ale prevederilor legale, iar prima instanță

neîntemeiat a ajuns la concluzia de a anula răspunsul Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017, or, acesta doar reflectă poziția

angajatorului referitor la pretențiile expuse de Adela Pavlov în scrisoarea din 20

octombrie 2017.

De asemenea, instanța de recurs constată că desfacerea contractului individual de

muncă a fost făcută cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate, prin opinia

consultativă a Comitetului Sindical din 07 noiembrie 2017 fiind decisă acceptarea

concedierii Adelei Pavlov din funcția de șef Direcția juridică a Agenției Teritoriale

Centru, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii.

Una din condițiile obligatorii de valabilitate a desfacerii contractului individual

de muncă pe motivul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate este

preavizarea salariatului despre reducerea numărului sau a statelor de personal din

unitate cu 2 luni înainte de reducere, acordându-i salariatului ce urmează a fi concediat

o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc

de muncă.

În speță, prin ordinul nr. 404-A „Cu privire la reducerea statelor de personal și a

numărului de funcții în Compania Națională de Asigurări în Medicină” din 28 august

2017, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1432 din 07 noiembrie

2002 „Cu privire la unele măsuri pentru implementarea asigurărilor obligatorii de

asistență medicală”, cu modificările și completările ulterioare, în vederea optimizării

numărului de personal în Compania Națională de Asigurări în Medicină, în temeiul

prevederilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și pct. 29 lit. e) din Statutul CNAM,

au fost reduse Statele de personal și numărul de funcții în CNAM (f.d. 13, volumul I).

Prin ordinul nr. 458-A din 06 octombrie 2017, a fost completat pct. 1 din ordinul

nr. 404-A din 28 august 2017 „Cu privire la reducerea statelor de personal și a

numărului de funcții în Compania Națională de Asigurări în Medicină”, fiind reduse

funcțiile în număr de 7 unități ale Direcției juridice a Agenției Teritoriale Centru a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (f.d. 14, volumul I).

La fel, în ordinul din 06 octombrie 2017 s-a menționat că statele de personal și

numărul de funcții în CNAM se reduc în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 1432 din 07 noiembrie 2002 „Cu privire la unele măsuri pentru

13

implementarea asigurărilor obligatorii de asistență medicală”, cu modificările și

completările ulterioare, în vederea optimizării numărului de personal CNAM, în temeiul

prevederilor art. 88 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și pct. 29 lit. e) din Statutul CNAM,

odată cu aprobarea Statelor de personal ale CNAM și agențiilor teritoriale.

Astfel, prin ordinul nr. 486-A din 18 octombrie 2017, au fost aprobate statele de

personal ale Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină, fiind instituită subdiviziunea Serviciul juridic al Agenției Teritoriale Centru,

în care au fost aprobate 5 unități, dintre care șef serviciu - 1 unitate și jurist coordonator

- 4 unități (f.d. 15, volumul I).

Tot la 18 octombrie 2017, Compania Națională de Asigurări în Medicină prin

ordinul nr. 346-c a preavizat-o pe Adela Pavlov, sub semnătură, cu 2 luni înainte de

concediere din funcția de șef Direcție juridică a Agenției Teritoriale Centru a CNAM,

în legătură cu reducerea acestei funcții și i-a propus prin transfer funcția de jurist

coordonator în cadrul Serviciului juridic al Agenției Teritoriale Centru. Pe ordinul dat,

Adela Pavlov a semnat la 18 octombrie 2017 pentru faptul că a luat cunoștință de acesta,

însă nu a semnat pentru faptul acceptării transferului.

La 03 noiembrie 2017 Directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină a mai emis un ordin cu nr. 533-c „Despre preavizarea dnei Adela Pavlov

privind concedierea în legătură cu reducerea numărului de personal în CNAM”, prin

care la fel a preavizat-o, sub semnătură, cu 2 luni înainte de concediere din funcția de

șef Direcție juridică a Agenției Teritoriale Centru a CNAM, în legătură cu reducerea

acestei funcții. Totodată, s-a acordat Adelei Pavlov ziua de vineri din fiecare săptămână,

pe perioada preavizării, zi liberă cu menținerea salariului mediu, pentru căutarea unui

alt loc de muncă.

Instanța de recurs reține că prevederile Codului muncii stabilesc în mod expres

și imperativ că, angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură

cu reducerea numărului sau a statelor de personal doar cu condiția că va emite un ordin

(dispoziție, decizie, hotărâre) cu privire la preavizarea, sub semnătură, a salariaților cu

2 luni înainte de reducerea numărului sau a statelor de personal.

La caz, reducerea statelor de personal a avut loc la 18 octombrie 2017, Adela

Pavlov fiind preavizată în aceeași zi în legătură cu reducerea funcției deținute aceasta,

contrar prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul muncii, care prevede expres că

preavizarea are loc cu 2 luni înainte de reducerea numărului sau a statelor de personal

și nu cu 2 luni înainte de concediere, precum a fost indicat în ordinul nr. 346-c din 18

octombrie 2017.

Astfel, recurenta urma a fi preavizată cu 2 luni înainte de 18 octombrie 2017 și

anume, la 18 august 2017, cu acordarea unei zile lucrătoare pe săptămână și menținerea

salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă, condiții obligatorii prevăzute de

art. 88 alin. (1) lit. b) și f) din Codul munci.

Ca urmare a acestor încălcări admise de către angajator, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de

a anula ordinul nr. 629-c din 28 decembrie 2017, prin care Adela Pavlov a fost

14

concediată din funcția de șef Direcție juridică a Agenției Teritoriale Centru a CNAM,

din data de 04 ianuarie 2018, conform art. 86 alin. (1) lit. c), 88 alin. (2), 148 alin. (4)

din Codul muncii, or, angajatorul a încălcat procedura legală de preavizare a salariatului

despre reducerea statelor de personal.

Conform art. 89 din Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă

sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri

directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de judecată. La

examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este

obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din

serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a

ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita opinia consultativă a organului

(organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv. Imediat după

pronunțarea hotărîrii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de

muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la

cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că, având în vedere că s-a constatat încălcarea procedurii

stabilite de lege la emiterea ordinului de concediere, Adela Pavlov urmează a fi

restabilită la locul de muncă și anume, în funcția anterior deținută de șef Direcție

juridică a Agenției Teritoriale Centru a CNAM, prima instanță greșit restabilind-o în

funcția de șef serviciu în cadrul Serviciului juridic a Agenției Teritoriale Centru a

CNAM.

În conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul muncii, în cazul restabilirii la

locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul

este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în:

a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru

această perioadă;

b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a

eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.);

c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată,

ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică

decât un salariu mediu lunar al salariatului.

În temeiul normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la

Compania Națională de Asigurări în Medicină în beneficiul Adelei Pavlov salariul

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, adică perioada în care a fost

lipsită de dreptul de a munci, precum și un salariu mediu lunar cu titlu de prejudiciu

moral.

15

La examinarea cerinței privind compensarea prejudiciului moral, instanța de recurs

reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată

să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Respectiv, fiecare

persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul adus, dar

numai instanța de judecată este împuternicită de lege să aprecieze cuantumul

prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de circumstanțele

cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel

stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victime.

Astfel, instanța de recurs conchide că mărimea reparării prejudiciului moral în

cuantumul unui salariu mediu lunar, este echitabilă suferințelor psihice suportate de

către Adela Pavlov, nefiind excesivă pentru intimată, dar care concomitent nu poate

constitui un venit nejustificat.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că suma solicitată de recurentă cu titlu de prejudiciu moral în

mărime de 50 000 de lei este una exagerată și nejustificată, or, la stabilirea cuantumului

despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să

constituie venituri nejustificative.

În circumstanțele expuse, instanța de recurs conchide că acțiunea urmează a fi

admisă parțial, cu anularea ordinului nr. 629-c din 28 decembrie 2017 „Cu privire la

concedierea dnei Adela Pavlov”, restabilirea în funcția anterior deținută și încasarea din

contul angajatorului în beneficiul Adelei Pavlov a salariului pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și a unui salariu mediu lunar cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea în partea recunoașterii procedurii de reducere a statelor de

personal și a numărului de funcții în partea reducerii funcției ocupate de recurentă drept

una nelegitimă, recunoașterii răspunsului Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină nr. 01-17/1572 din 08 noiembrie 2017 ca ilegal și o sursă de defăimare a

recurentei pe plan profesional, precum și în partea ce excedă mărimea unui salariu

mediu lunar cu titlu de prejudiciu moral, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă parțial.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Adela Pavlov.

16

Se casează integral decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Adela Pavlov împotriva Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină, intervenient accesoriu Angela Prisăcaru cu privire

la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, recunoașterea răspunsului ca

ilegal, repararea prejudiciului material și moral, și se pronunță o hotărâre nouă, prin

care:

Se admite parțial acțiunea depusă de Adela Pavlov împotriva Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină, intervenient accesoriu Angela Prisăcaru cu privire

la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, recunoașterea răspunsului ca

ilegal, repararea prejudiciului material și moral.

Se anulează ordinul nr. 629-c din 28 decembrie 2017 „Cu privire la concedierea

dnei Adela Pavlov”, emis de către Directorul general al Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină.

Se restabilește Adela Pavlov în funcția anterior deținută de șef Direcție juridică

a Agenției Teritoriale Centru a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Se încasează de la Compania Națională de Asigurări în Medicină în beneficiul

Adelei Pavlov salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, cu

calcularea și reținerea din această sumă a plăților obligatorii la bugetul de stat și bugetul

asigurărilor sociale, precum și un salariu mediu lunar cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea se respinge ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

17