2ra-1444/20 — repararea prejudiciului cauzat prin contravenție

Dosarul nr. 2ra-1444/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. Iu. Movilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Efimia

Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru Harea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Efimia Cotelea

împotriva Ludmilei Terentii cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

contravenție și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Ludmila Terentii, a fost casată hotărârea din 05 septembrie

2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea a fost respinsă,

constată:

La data de 13 mai 2019 Efimia Cotelea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ludmilei Terentii cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

contravenție și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că prin hotărârea nr. 4-2/2018 din

20 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, pârâta Terentii Ludmila a fost

recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 335 Cod

contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în

mărime de 18 u.c., ceea ce constituie suma de 900 de lei. Prin decizia irevocabilă a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău nr. 4r-2877/l8 din 24 ianuarie 2019, a fost

respins ca nefondat recursul pârâtei declarat împotriva hotărârii instanței de fond.

Efimia Cotelea a susținut că în cauza contravențională a avut statutul de victimă

și respectiv, este în drept să solicite repararea prejudiciului cauzat ca urmare a

contravenției conform art. 383 alin. (2) din Codul contravențional.

A menționat că prin cererea din 14 martie 2019 adresată pârâtei, a solicitat ca în

1

termen de 7 zile calendaristice din data recepționării cererii, să-i achite suma de 5000

lei cu titlu de prejudiciu moral și 2500 lei cu titlu de cheltuieli suportate în cadrul

procesului contravențional, în total suma de 7500 de lei. Cererea a fost recepționată de

către pârâtă, fapt confirmat prin semnătura acesteia aplicată pe avizul de recepție, însă

până în prezent solicitările nu au fost satisfăcute, motiv din care s-a adresat în instanța

de judecată pentru a-și valorifica drepturile sale legitime.

A declarat că potrivit hotărârii nr. 4-2/2018 din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central, Terentii Ludmila a fost găsită culpabilă în aceea că în perioada

01 ianuarie 2017 - 26 decembrie 2017, exercitând în mod arbitrar un drept efectiv și

presupus, prin îngrădirea accesului pe terenul public din fața blocului de locuit din

XXXXX, manifestat prin păstrarea închisă a porții instalate, a limitat accesul tuturor

trecătorilor și a vecinilor, prin ce a comis contravenția prevăzută de art. 335 Cod

contravențional - samavolnicia.

Reclamanta consideră că prin contravenția săvârșită de pârâtă i-a fost cauzat

prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice, incomodități timp de aproape un an

prin îngrădirea accesului pe terenul public din fața blocului în care locuiește, disconfort,

stări de stres și neliniște, sentimente de frustrare, nedreptate și umilință, pe care îl

estimează la suma de 5000 de lei. La fel, a suportat și cheltuieli în legătură cu acordarea

asistenței juridice de către avocat în cadrul procesului contravențional în care a fost

recunoscută ca victimă, în mărime de 2500 de lei, fapt atestat prin facturile și bonurile

de plată eliberate de avocatul Dumitru Harea.

A solicitat încasarea din contul pârâtei în beneficiul ei a sumei de 5000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral, sumei de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate în cadrul procesului contravențional, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată suportate în cadrul acestui proces.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la Ludmila Terentii în beneficiul Efimiei

Cotelea suma de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cadrul

procesului contravențional nr. 4-2/201 și suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la Terentii

Ludmila în beneficiul statului sumă de 100 de lei cu titlu de taxă de stat.

În motivarea soluției sale, instanța de fond a reținut că Efimia Cotelea, la

solicitarea reparării prejudiciului moral în cuantum de 5000 de lei, nu a prezentat probe

care să justifice admiterea acestei cerințe în mărimea solicitată, motiv din care a admis

parțial această pretenție. Astfel, instanța s-a bazat pe principiul compensării rezonabile

și echitabile a prejudiciului moral, or, Ludmila Terentii a fost recunoscută vinovată de

comiterea contravenției, ceea ce poate fi apreciat ca o satisfacție echitabilă.

Referitor la pretenția privind compensarea cheltuielilor suportate în procesul

contravențional, prima instanță a reținut că petiționara Efimia Cotelea a fost

reprezentată în procesul contravențional intentat în privința Ludmilei Terentii de către

avocatul Harea Dumitru, căruia i-a achitat în baza contractului de asistență juridică nr.

21 din 18 aprilie 2018 suma totală de 2500 de lei, cu titlu de acordare a asistenței

2

juridice, sumă pe care instanța a apreciat-o rezonabilă.

La 30 septembrie 2019 Ludmila Terentii, reprezentată de avocatul Diana

Munteanu, a declarat apel hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

Prin decizia din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ludmila Terentii, a fost casată hotărârea din 05 septembrie 2019 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea

depusă de Efimia Cotelea a fost respinsă integral, ca nefondată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că decizia de sancționare a

Ludmilei Terentii pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 335 din Codul

contravențional, nu poate fi acceptată în calitate de probă și nu poate produce efecte

juridice în raport cu Efimia Cotelea. Or, din materialele cauzei nu s-a putut stabili faptul

că Efimia Cotelea ar fi avut vreun statut în cadrul procesului contravențional.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că Efimia Cotelea nu a demonstrat

survenirea prejudiciilor, atât de ordin material, cât și de ordin moral prin comiterea de

către Terentii Ludmila a contravenției prevăzute de art. 335 din Codul contravențional.

În acest sens, s-a menționat că fapta incriminată pârâtei a constituit în instalarea unui

gard și a unei portițe decorative pe terenul aferent imobilului în care părțile în litigiu

locuiesc, teren care este proprietatea administrației publice locale. Totodată, conform

poziției expuse de administrația publică locală și anume, informația și scrisorile

eliberate de ultima și anexate la dosar, aceasta nu are pretenții și observații față de

Ludmila Terentii, declarând că aceasta a efectuat lucrările și a instalat gardul și portița

decorativă cu acordul administrației și în conformitate cu actele permisive eliberate de

autoritate.

În circumstanțele expuse, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că lipsesc

circumstanțele și situația faptică, precum și a temeiurilor de drept, care ar demonstra

existența și ar impune survenirea răspunderii delictuale a Ludmilei Terentii Ludmila în

raport cu Efimia Cotelea.

La data de 03 septembrie 2020 Efimia Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru

Harea, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 02 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și menținerea

hotărârii din 05 septembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, precum și a interpretat în mod eronat legea, pronunțând astfel o

decizie ilegală.

Reprezentantul recurentei a indicat că este eronat argumentul instanței de apel

precum că din materialele cauzei nu s-a putut stabili că Efimia Cotelea ar fi avut statut

procesual în cauza contravențională, deoarece în decizia irevocabilă a Curții de Apel

Chișinău nr. 4r-2877/18 din 24 ianuarie 2019 se indică expres, chiar în prima pagină,

că recurenta este victimă.

3

Consideră că este neîntemeiat și argumentul instanței de apel cu privire la

nedemonstrarea suportării prejudiciului material și moral prin comiterea contravenției

de către intimată. Or, Ludmila Terentii a efectuat lucrări de amenajare a spațiului public

din fața blocului de locuit, în rezultatul cărora a fost acoperit accesul în subsol, a fost

limitat accesul trecătorilor și a locuitorilor blocului de locuit pe ternul public, în special

a fost limitat accesul recurentei atât la subsolul său care se află în imediata apropiere

unde a fost instalată o poartă, cât și pe terenul aferent casei sale, creându-se permanent

incomodități de deplasare. Anume prin aceste acțiuni ilicite ale intimatei, recurentei i-

au fost cauzate prejudicii morale sub formă de suferințe psihice, disconfort, stări de

stres, nedreptate și umilință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 iulie 2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa poștală a Efimiei

Cotelea și adresa electronică a avocatului Dumitru Harea la data de 10 august 2020 (f.d.

142-143).

Astfel, recursul, declarat la data de 03 septembrie 2020, este în termen.

La 11 septembrie 2020, copia recursului declarat de Efimia Cotelea, reprezentată

de avocatul Dumitru Harea, a fost expediată în adresa intimatei Ludmila Terentii, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 156, 158).

La 07 octombrie 2020, Ludmila Terentii a depus referință, prin care a solicitat

considerarea recursului ca inadmisibil, menționând că decizia instanței de apel este

legală și întemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

4

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Efimia Cotelea, reprezentată de

avocatul Dumitru Harea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Efimia Cotelea,

reprezentată de avocatul Dumitru Harea, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul declarat de Efimia Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru Harea,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Efimia Cotelea, reprezentată de avocatul Dumitru Harea, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6