2ra-18/22 — anularea procesului verbal de receptie finala, radierea inscrierilor

2ra-18/22 — anularea procesului verbal de receptie finala, radierea inscrierilor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-18/2022

2-19055324-01-2ra-11012022

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (A. Romanaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

D E C I Z I E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu împotriva Efimiei Cotelea și lui Nicolae

Cotelea, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral

Teritorial Orhei, Victor Stratulat, Lucia Stratulat, Valentina Corobca și Valerian

Corobca cu privire la anularea procesului-verbal de recepție finală și radierea

înscrisurilor din registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 iulie 2018, Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Efimiei Cotelea și lui Nicolae Cotelea, intervenienți

accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, Victor

Stratulat, Lucia Stratulat, Valentina Corobca și Valerian Corobca solicitând

declararea nulității procesul-verbal de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017

privind recepționarea lucrărilor de construcție la imobilul cu nr. cadastral xxxx

care aparține cu drept de proprietate pârâților și de a pune în sarcina Oficiului

Cadastral Teritorial Orhei radierea înscrierilor efectuate în Registrul Bunurilor

Imobile în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că Liudmila Terentii este

proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, amplasat pe terenul din xxxx, nr.

cadastral xxxx, care este proprietate comună cu Efimia Cotelea, Nicolae Cotelea,

Lucia Stratulat, Victor Stratulat și Valerian Corobca.

Conform contractului de vânzare-cumpărare a terenului din aprilie 2007,

autentificat de notarul Iulia Lencuța, Liudmila Terentii a cumpărat de la SA

1

„Comfort” 1% din terenul cu suprafața de 0,0712 ha, nr. cadastral xxxx, situat în

xxxx.

La momentul achiziționării terenului pe suprafața acestuia ce aparținea cu

drept de proprietate SA „Comfort” era amplasat un imobil/magazin care la fel

aparținea SA „Comfort”.

Astfel, în urma cumpărării terenului menționat, cu acordul SA „Comfort” și

după obținerea autorizației de construcție, în anii 2005-2006 a fost ridicată

construcția locativă de asupra magazinului amplasat în str. Xxxx.

A precizat că, ulterior în anul 2015 o parte din sectorul de teren din str. Xxxx,

și o parte a imobilului (I etaj) a fost procurat de Efimia Cotelea și Nicolae Cotelea.

În anul 2017, soții Efimia Cotelea și Nicolae Cotelea au efectuat lucrări de

intervenție la bunul imobil menționat – etajul I.

Cu privire la acest fapt a fost sesizată Inspecția de Stat în Construcții, care la

13 martie 2017 a întocmit în privința Efimiei Cotelea procesul-verbal cu privire la

contravenție pe faptul că aceasta în perioada ianuarie-martie 2017 a executat

lucrări de construcție la primul etaj din imobil cu intervenția în structura de

rezistență a clădirii.

A indicat că, Efimia Cotelea a efectuat 4 goluri de uși și ferestre în pereții

imobilului pe suprafețe considerabile în lipsa documentației de proiect și a

autorizației de construcție.

Tot la această dată, de către Inspecția de Stat în Construcții a fost emisă și

prescripția prin care pentru neconformitățile depistate s-a indicat necesitatea sistării

lucrărilor de reparație, efectuarea de urgență a unei expertize tehnice a imobilului

afectat în urma intervenției în structura de rezistență și efectuarea unei schițe de

proiect cu indicarea măsurilor de consolidare a pereților afectați.

În opinia reclamanților, prin acțiunile ilegale ale pârâților și anume efectuarea

lucrărilor de construcții fără autorizarea organului abilitat, lucrări care au afectat

structura de rezistență a imobilului, ținând cont de faptul că lucrările neautorizate

au fost efectuate la primul etaj al construcției, iar locuința reclamanților se află la

etajul doi, este pusă în pericol și proprietatea lor, viața și sănătatea membrilor

familiei în condițiile în care nu se cunoaște ce stare poate va avea imobilul care a

suportat intervenții neautorizate în structura de rezistență.

Prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a

fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Terentii și

Alexandru Țăranu împotriva Efimiei Cotelea și Nicolae Cotelea, intervenienți

accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, Victor

Stratulat, Lucia Stratulat, Valentina Corobca și Valerian Corobca cu privire la

anularea procesului-verbal de recepție finală și radierea înscrisurilor din Registrul

bunurilor imobile, în temeiul art. 267 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În rest, pretențiile privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică au fost

respinse ca neîntemeiate (f.d.65-66, vol. I).

Prin decizia din 20 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de Terentii Liudmila, casată încheierea din 11 septembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central, restituind spre rejudecare problema soluționată

prin încheierea castă (f.d.96-101, vol. I).

2

Prin hotărârea din 01 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila

Terentii și Alexandru Țăranu împotriva Efimiei Cotelea și Nicolae Cotelea,

intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial

Orhei, Victor Stratulat, Lucia Stratulat, Valentina Corobca și Valerian Corobca cu

privire la anularea procesului-verbal de recepție finală și radierea înscrisurilor din

Registrul bunurilor imobile.

S-a încasat din contul Liudmilei Terentii și Țăranu Alexandru în beneficiul

Efimiei Cotelea și lui Cotelea Nicolae suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli

suportate pentru asistență juridică.

În rest, suma excedentă de 3500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică, solicitată de reprezentantul pârâților Cotelea Efimia și Cotelea Nicolae -

avocatul Harea Dumitru, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.16, 24-32, vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 martie 2021 avocatul

Munteanu Diana în interesele Liudmilei Terentii și Alexandru Țăranu a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 01 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central, iar la 11 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal a depus cerere de

apel motivată, cu anexarea bonul de plată a taxei de stat, solicitând casarea

integrală a hotărârii din 01 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu

emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii (f.d. 23, vol. II).

Prin decizia din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de avocatul Munteanu Diana în interesele Liudmilei Terentii și

Alexandru Țăranu, cu menținerea hotărârii din 01 martie 2021 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central (f.d. 80-89, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că deși apelanții solicită

nulitatea unui act juridic, a procesului-verbal de recepție finală, aceștia și-au

întemeiat pretențiile prin dezacordul de fapt cu acest act, invocând că prin acțiunile

ilegale ale pârâților/intimați și anume efectuarea lucrărilor de construcții fără

autorizarea organului abilitat, lucrări care au afectat structura de rezistență a

imobilului, ținând cont de faptul că lucrările neautorizate au fost efectuate la

primul etaj al construcției, iar locuința apelanților se află la etajul doi, este pusă în

pericol proprietatea sa, viața și sănătatea membrilor familiei. La acest capitol,

instanța de apel a precizat că, în cazul solicitării nulității unui act juridic,

solicitanții sunt obligați prin prisma prevederilor art. 118 alin. (1) din Codul de

procedură civilă să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel și anume ce țin de

nulitatea actului juridic. Or, simplu dezacord cu un act juridic nu justifică nici

într-un mod temeinicia pretențiilor.

Instanța de apel a remarcat că membrii comisiei de recepție finală în cadrul

recepționării lucrărilor de construcție au stabilit că lucrările au fost executate în

temeiul Raportului de expertiză privind posibilitatea tehnică de replanificare a

încăperii în clădirea din str. Xxxx din 11 martie 2015, care a fost anexat la

materialele cauzei civile. Prin urmare, instanța de fond just a respins alegațiile

reclamanților/apelanți precum că intimații/pârâții au efectuat lucrări fără

autorizarea organului abilitat, deoarece posibilitatea executării acestor lucrări au

fost coordonate și sugerate de expertul Iu. Liunenco, care a concluzionat că starea

3

tehnică a structurii încăperilor respective este satisfăcătoare, iar replanificarea

încăperilor precum și amenajarea unor deschideri suplimentare este posibilă din

punct de vedere tehnic.

De asemenea a fost reținut faptul că prin hotărârea nr. 4-236/2017 din 22

decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, definitivă și irevocabilă,

instanța de judecată a stabilit cu putere de lucru judecat că, agentul constatator din

cadrul Inspecției de Stat în Construcții nu a constatat și dovedit vinovăția Efimiei

Cotelea în săvârșirea faptei prevăzute de art. 179 din Codul contravențional, care

incriminează fapta de executare a construcțiilor de orice categorie, a lucrărilor de

modificare, reamenajare, consolidare și reparație capitală a clădirilor și edificiilor,

indiferent de tipul de proprietate și de destinație, fără autorizație de construcție.

Instanța a mai stabilit că prezumția de nevinovăție de care beneficiază Efimia

Cotelea, nu a fost răsturnată pe parcursul examinării cauzei contravenționale. Prin

urmare, Inspecția de Stat în Construcții nu a dovedit vinovăția Efimiei Cotelea în

comiterea contravenției prevăzute de art. 179 din Codul contravențional.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că argumentele invocate de către

apelanți poartă un caracter declarativ și formal, constituie o reproducere a

circumstanțelor expuse în cererea de chemare în judecată, nefiind temei de casare a

hotărârii contestate.

La 14 decembrie 2021, Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu au declarat

recurs împotriva deciziei din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi cu privire la admiterea integrală a acțiunii (f.d. 95-

104, vol. II).

În motivarea recursului recurenții și-au exprimat dezacordul cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe ca fiind nemotivate și contradictorii cu

circumstanțele cauzei, reiterând argumentele indicate în cererea de chemare în

judecată și cererea de apel.

În esență au indicat că, poziția instanțelor ierarhic inferioare este eronată

precum că pentru lucrările de construcție efectuate de intimații Cotelea Efimia și

Nicolae Cotelea nu era necesară obținerea certificatului de urbanism și a

autorizației de construire.

Potrivit procesului-verbal de recepție finală din 28 aprilie 2017, comisia de

recepție finală a aprobat recepționarea lucrărilor de replanificare a construcției

comerciale. Articolul 14 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor

de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, prevede că, se pot executa fără certificat

de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construire lucrările care nu

modifică structura de rezistență, aspectul exterior, caracteristicile inițiale ale

construcțiilor și ale instalațiilor aferente. Aceste lucrări fiind enumerate exhausiv

de cadrul legal si anume: a) reparații pentru împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau

terase, dacă nu se modifică forma acestora; b) înlocuiri și reparații ale pardoselilor,

pieselor de tâmplărie interioare și exterioare, dacă se păstrează forma și

dimensiunile golurilor; c) lucrări de finisări interioare; d) lucrări de finisări

exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și soluțiile cromatice; e)

înlocuiri sau reparații ale sobelor, instalațiilor, sistemelor, echipamentului și

utilajului tehnico-sanitar din interiorul clădirilor; f) înlocuiri sau reparații la

4

branșamente exterioare, aferente construcțiilor, în limitele proprietății; g) reparații

curente ale căilor de comunicații, accese de transport, parcări, trotuare și scări; h)

lucrări de întreținere, reparații curente ale infrastructurii căilor de comunicații, cu

menținerea traseelor, funcțiunilor, suprafețelor și volumetriei; i) lucrări funerare

subterane și supraterane în cimitire; j) instalarea mobilierului urban; k) amenajarea

terenului aferent construcției existente; 1) construcții auxiliare, anexe cu suprafața

construită de până la 15 m2 la casele de locuit particulare, amplasate pe terenuri

private. Pentru restul lucrărilor de construcții legea impune obținerea certificatului

de urbanism pentru proiectare și autorizația de construire.

Mai mult, potrivit pct. 8 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, până la modificările operate la data de 03 martie 2017,

prevedea că comisiile de recepție a construcțiilor și a instalațiilor aferente acestora

vor fi desemnate de către investitor într-o componență de cel puțin 5 persoane, în

componența lor vor fi incluși reprezentantul investitorului, reprezentantul

administrației publice locale în teritoriul căreia este situată construcția, specialiști

notorii din domeniul vizat.

Recurenții afirmă că, intimații Cotelea Efimia și Cotelea Nicolae au profitat

de modificările operate la data de 03.03.2017 la Regulamentul de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente, prin care din comisia de recepție finală a fost

exclus reprezentantul administrației publice locale în teritoriul căreia este situată

construcția și au supus recepției finale lucrările de construcții. Or, prin modificările

operate în Regulament la data de 20.12.2017, reprezentantul administrației publice

locale în teritoriul căreia este situată construcția a fost din nou inclus în comisia de

recepție finală.

Recurenții menționează că, în cadrul examinării cauzei în fond, în ședința de

judecată, la cererea reprezentantului intimaților a fost audiat specialistul Agenției

pentru Supraveghere Tehnică - Sîrbu Victor, care expres a indicat faptul că

lucrările de construcție efectuate de intimați trebuiau autorizate prin certificat de

urbanism și autorizație de construcție, în condițiile în care sunt lucrări care

modifică structura de rezistență a imobilului, iar prescripția prezumă stoparea

lucrărilor, procesul-verbal fiind întocmit asupra unei construcții neautorizate.

Recurenții indică că concluziile specialistului Agenției pentru Supraveghere

Tehnică - Sîrbu Victor, au fost lăsate fără apreciere de instanțele ierarhic

inferioare, în condițiile în care prima instanță nici nu le-a menționat în motivarea

hotărârii de respingere a acțiunii.

La 11 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților

recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de

la data primirii scrisorii. (f.d.110, vol. II).

Prin referința depusă la 24 ianuarie 2022, avocatul Dumitru Harea acționând

în interesele intimaților Efimia Cotelea și Nicolae Cotelea a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil, reiterând în acest sens circumstanțele expuse în

referințele prezentate la judecarea cauzei în fond.

Suplimentar a menționat că, deși au indicat în cererea de chemare în judecată

că există un presupus pericol de încălcare a drepturilor sau intereselor legitime prin

existența și înregistrarea la organul cadastral a procesului-verbal de recepție finală

nr. 01 din 28 aprilie 2017, recurenții nu au prezentat probe cu privire la existența

5

pericolului invocat la momentul depunerii cererii și pe parcursul etapei de pregătire

a cauzei pentru dezbateri judiciare.

Mai mult, recurenții s-au referit în cerere doar la procesul-verbal cu privire la

contravenție din 13 martie 2017 întocmit de Inspecția de Stat în Construcții în

privința lui Cotelea Efimia în baza art. 179 din Codul contravențional, însă acest

proces-verbal cu privire la contravenție a fost anulat de instanța de judecată încă la

data de 22 decembrie 2017 prin hotărâre judecătorească (irevocabilă) fapt despre

care recurenții cunoșteau cu mult înainte până la adresarea în instanță cu cererea de

chemare în judecată.

Referitor la procesul-verbal de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017,

înregistrat la Organul Cadastral Teritorial Orhei la data de 12 mai 2017, au

menționat că acesta a fost întocmit în corespundere cu cadrul normativ ce

reglementează procedura în cauză. Totodată, acesta a fost executat în cadrul

Raportului de expertiză privind posibilitatea tehnică de replanificare a încăperii în

clădirea din str. Xxxx din 11.03.2015. Lucrările au fost executate anume în baza

acestui raport de expertiză întocmit de expertul Iu. Liunenco, fiind ghidat de

Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții, expertul în cauză fiind

atestat în acest sens. La recepție a mai participat reprezentantul filialei Organul

Cadastral Teritorial Orhei a Î.S. „Cadastru”, care a și inspectat obiectul supus

recepției, fapt atestat prin certificatul despre rezultatele inspectării bunului imobil

nr. 4986 din 21 februarie 2017 eliberat de Organul Cadastral Teritorial Orhei.

Intimații, invocând prevederile pct. 2 din Regulamentul cu privire la atestarea

tehnico-profesională a specialiștilor cu activități în construcții aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 329 din 23.04.2009, susțin că din moment ce D. Ursu, A.

Ursu, Gh. Știrbu și N. Lopatiuc dispun de certificate de atestare tehnico-

profesională în domeniul construcțiilor, și au semnat procesul-verbal de recepție

finală, se prezumă legalitatea acestuia până la proba contrară. Or, proba contrară nu

a fost prezentată de recurenți. Pe de altă parte, însă prin lucrările efectuate de

intimați nu a fost afectată structura de rezistență a imobilului în cauză, și pe cale de

consecință nu este pus în pericol bunul imobil ce aparține lui Terentii Liudmila.

Prin urmare, aceste lucrări nu urmau a fi autorizate anume din considerentul că nu

modifică structura de rezistență și aspectul exterior al obiectului, potrivit art. 14

alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că decizia din 23 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată la 25 octombrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, reprezentantului recurenților avocatului Diana Munteanu (f.d.90,

vol.II).

Prin urmare, Colegiul consideră că recursul declarat de Liudmila Terentii și

Alexandru Țăranu la 14 decembrie 2021, împotriva deciziei instanței de apel din

23 septembrie 2021 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul

de procedură civilă.

6

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost

considerat admisibil recursul declarat de Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și transmis

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în

recursul declarat și referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

urmează a fi admis din următoarele considerente.

În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând

o nouă hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă că prin procesul-verbal de recepție finală nr. 01

din 28 aprilie 2017 a lucrărilor de replanificarea a spațiului comercial în sectorul

Centru, str. Xxxx, au fost recepționate lucrările executate la spațiul comercial în

baza raportului de expertiză privind posibilitatea tehnică de replanificare a

încăperii în clădirea de pe str. Xxxx, încheiat între Cotelea E. și Liunenco Iu. (E.T.

certificat seria 2011-ET, nr. 025) (f.d.130-133,134-137, vol. I).

Reclamanții Terentii Liudmila și Țăranu Alexandru nefiind de acord cu

procesul-verbal de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017 a lucrărilor de

replanificarea a spațiului comercial în sectorul Centru, str. Xxxx, au depus prezenta

acțiune solicitând anularea actului menționat și obligarea Oficiului Cadastral

7

Teritorial Orhei să radieze înscrierile din registrul bunurilor imobile efectuate în

baza procesului verbal de recepție finală.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Orhei, sediul Central

prin hotărârea din 01 martie 2021 a concluzionat în privința netemeinicei acțiunii,

respingând-o ca neîntemeiată.

S-a încasat din contul Liudmilei Terentii și a lui Alexandru Țăranu în

beneficiul Efimiei Cotelea și lui Nicolae Cotelea suma de 3500 lei cu titlu de

cheltuieli suportate pentru asistență juridică.

În rest, suma excedentă de 3500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică, solicitată de reprezentantul pârâților Efimia Cotelea și Nicolae Cotelea -

avocatul Harea Dumitru, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.16, 24-32, vol. II).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

23 septembrie 2021 a respins apelul declarat de avocatul Munteanu Diana în

interesele Liudmilei Terentii și lui Alexandru Țăranu și a menținut hotărârea din 01

martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d. 80-89, vol. II).

Verificând legalitatea hotărârilor recurate prin prisma argumentelor invocate

de către recurenți și în raport cu probele administrate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanțele ierarhic inferioare greșit au respins pretenția privind anularea procesului-

verbal de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017 a lucrărilor de replanificarea a

spațiului comercial în sectorul Centru, str. Xxxx.

Cu precădere, urmează de menționat că prezentul litigiu corect a fost

examinat în procedură contencioasă având în vedere că reclamanții nu contestă un

act administrativ în sensul art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, în vigoare până la 01 aprilie 2019.

În susținerea acestei concluzii instanța de recurs consideră relevante

modificările și completările operate prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 30

decembrie 2016, în vigoare din 03 martie 2017, în Regulamentul de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente conform anexei nr.1, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996.

Așadar, potrivit Hotărârii de Guvern nominalizate, Regulamentul de recepție

a construcțiilor și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.285

din 23 mai 1996 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.42-44,

art.349), cu modificările și completările ulterioare, a fost modificat și completat

după cum urmează: 2) la punctul 9 prima propoziție, textul „proprietar și

reprezentantul administrației publice locale (modelul procesului-verbal de recepție

pentru ele va fi cel reprezentat în anexa nr.3 la prezentul Regulament)” a fost

substituit cu textul „cel puțin 2 persoane, inclusiv investitorul sau reprezentantul

acestuia și un specialist cu activități în construcție, atestați în conformitate cu

Regulamentul cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu

activități în construcții, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.329 din 23 aprilie

2009”.

În temeiul celor precitate, ținând cont că de modificările și completările

operate prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 30 decembrie 2016, în vigoare din

03 martie 2017, Colegiul constată că la 28 aprilie 2017, data emiterii procesului

verbal de recepție finală a lucrărilor ce formează obiectul prezentului litigiu,

8

Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente nu prevedea

cerința de a include în componența comisiei de recepție a construcțiilor și a

instalațiilor aferente acestora a reprezentantului administrației publice locale pe

teritoriul căreia este situată construcția.

Prin urmare, circumstanțele enunțate indică direct la faptul că raportul juridic

litigios este de competența instanței de drept comun și nu de contencios

administrativ.

Referitor la fondul cauzei, Colegiul lărgit menționează următoarele.

În conformitate cu art. 28 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 (în redacția în vigoare până la

modificările operate prin Legea nr.3 din 06.02.2020, în vigoare 21.02.2020),

construcțiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a

documentației de proiect și a autorizației de construire se consideră construcții

neautorizate.

Așa fiind, reieșind din conținutul prescripției ISC nr. 003121 din 13 martie

2017, Inspecția de Stat în Construcții în rezultatul controlului la fața locului a

constatat că se execută lucrări de modificare (reparație) a imobilului ce aparține

Efimiei Cotelea din str. M. Sadoveanu nr. 32a din or. Orhei, cu intervenție în

structura de rezistență (efectuarea a patru goluri de uși și ferestre în pereți) și în

lipsa documentului de proiect și a autorizației de construcție. Astfel, fiind încălcate

prevederile art. 13 alin. (1), 19 alin. (3), art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea privind

calitatea în construcții nr. 721-XIII din 02 februarie 1996 precum și prevederile

Legii privind autorizarea lucrărilor în construcție (f.d.17, vol. I).

Mai mult, la 13 martie 2017, agentul constatator - inspector principal,

Gheorghe Meșca a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție - sera AA nr.

0004064, în privința Efimiei Cotelea pe motiv că execută lucrări de modificare

(reparație capitală) a spațiilor ce-i aparțin, situate la primul etaj cu intervenție în

structura de rezistență a clădirii. Drept urmare, acțiunile Efimiei Cotelea au fost

încadrate în temeiul art. 179 din Codul contravențional – construcții neautorizate și

intervenții neautorizate la construcțiile existente.

Prin hotărârea din 22 decembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, a

fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție seria AA nr. 0004064 din 13

martie 2017, întocmit în privința Efimiei Cotelea pe faptul comiterii contravenției

prevăzute de art. 179 din Codul contravențional, pe motivul neconsemnării datelor

și faptelor indicate la art. 443 din Codul contravențional. A fost încetat cazul cu

privire la contravenția prevăzută de art. 179 din Codul contravențional în privința

Efimiei Cotelea (f. d. 174, vol. I).

Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind calitatea în construcții nr. 721 din

02 februarie 1996, recepția construcțiilor este obligatorie și constituie certificarea

realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu

documentația de proiect și execuție și cu alte documente cuprinse în cartea tehnică

a construcției.

Conform pct. 1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mai 1996, prin actul de

recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate

9

cu prevederile contractului și ale documentației de execuție, asumându-și, totodată,

pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.

În corespundere cu pct. 3 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mai 1996,

recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor aferente acestora se efectuează

atît la lucrări noi, cît și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente

(reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări, modernizări, extinderi

etc.) și se realizează în două etape: 1) recepția la terminarea lucrărilor; 2) recepția

finală la expirarea perioadei de garanție.

Conform pct. 18 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și instalațiilor

aferente, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mai 1996, comisia de

recepție verifică: 1) respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum

și avizele și condițiile de execuție, impuse de autoritățile competente. Examinarea

se va face prin: - cercetarea vizuală a construcției;- analiza documentelor conținute

în Cartea tehnică a construcției; 2) executarea lucrărilor în conformitate cu

prevederile contractului de antrepriză, ale documentației de execuție și ale

reglementărilor specifice, cu respectarea exigențelor esențiale în construcții,

conform legii; 3) avizul, întocmit de proiectant, cu privire la modul în care a fost

executată lucrarea (investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în

contractul de proiectare); 4) termenele și calitatea definitivării tuturor lucrărilor

prevăzute în contractul încheiat între investitor și executant, precum și în

documentația anexată la contract. În cazurile în care există dubii asupra

înscrisurilor din documentele Cărții tehnice a construcției, comisia poate cere să i

se prezinte alte documente necesare, efectuarea de expertize, încercări

suplimentare, probe și alte teste.

La rândul său pct. 21 subpct. 7) din Regulamentul de recepție a construcțiilor

și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mai 1996,

statuează că, comisia de recepție recomandă amînarea recepției în cazul cînd

obiectul a fost construit nelegitim (fără certificatul de urbanism, fără proiect, fără

autorizație de construire).

Conform pct. 22, 39 și 41 din Regulamentul de recepție a construcțiilor și

instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 285 din 23 mai 1996,

comisia de recepție recomandă respingerea recepției dacă constată vicii care nu pot

fi înlăturate și care, prin natura lor, împiedică realizarea uneia sau a mai multor

exigențe esențiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări

etc.

Comisia de recepție poate cere, în cazuri foarte bine justificate și/sau în cazul

apariției unor vicii, executarea de încercări și expertize.

Comisia de recepție finală recomandă respingerea recepției finale în cazul în

care nu au fost respectate una sau mai multe din exigențele esențiale.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit reține faptul că prin prisma normelor

de drept enunțate mai sus, la recepția finală a construcției Comisia este obligată să

verifice respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și

condițiile de execuție, impuse de autoritățile competente.

10

La caz, instanța de recurs apreciază ca fiind greșită concluzia instanțelor

ierarhic inferioare, precum că au fost respectate condițiile legale de legalitate a

construcției, or acestea au fost realizate în lipsa actului permisiv de construcție.

Un aspect de evidențiat este și faptul că, la 23 septembrie 2016, Efimia

Cotelea s-a adresat Primăriei or. Orhei cu cerere pentru eliberarea certificatului de

urbanism pentru reconstrucția, replanificarea interioară a încăperilor din imobilul

amplasat în str. Xxxx, cu suprafața de 448,8 m.p. (f.d.53, vol. II), iar prin răspunsul

nr.02/1-7b-2167, în baza art. 347 din Codul civil, Serviciul de urbanism și

arhitectură a Primăriei or. Orhei a respins avizarea schiței de proiect, fără acordul

coproprietarilor de teren și imobil ale căror interese pot fi afectate. Totodată s-a

menționat că schița de proiect Replanificarea interioară a încăperilor, nu

corespunde cu lucrările preconizate spre a fi executate (f.d.54, vol. II).

La acest capitol se mai reține și răspunsul Primăriei or. Orhei din 18 iulie

2018 potrivit căruia pe parcursul anilor 2016-2018 nu a eliberat autorizație de

construire privind executarea unor lucrări de construcție a imobilului din str. Xxxx

(f.d.119, vol. I).

În această consecutivitate, instanța de recurs apreciază critic raționamentele

instanțelor ierarhic inferioare de respingere a argumentelor reclamanților precum

că pârâții au efectuat lucrări fără autorizarea organului abilitat, reținând că

posibilitatea executării acestor lucrări au fost coordonate și sugerate de expertul Iu.

Liunenco, care a concluzionat că starea tehnică a structurii încăperilor respective

este în stare satisfăcătoare, iar replanificarea încăperilor precum și amenajarea unor

deschideri suplimentare fiind posibilă din punct de vedere tehnic.

Aici, instanța de recurs relevă că art. 14 din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 prevede expres că se

pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de

construire, lucrările care nu modifică structura de rezistență, aspectul exterior,

caracteristicile inițiale ale construcțiilor și ale instalațiilor aferente. Din categoria

acestor lucrări fac parte: a) reparații pentru împrejmuiri, acoperișuri, învelitori sau

terase, dacă nu se modifică forma acestora; b) înlocuiri și reparații ale pardoselelor,

pieselor de tîmplărie interioare și exterioare, dacă se păstrează forma și

dimensiunile golurilor; c) lucrări de finisări interioare; d) lucrări de finisări

exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și soluțiile cromatice; e)

înlocuiri sau reparații ale sobelor, instalațiilor, sistemelor, echipamentului și

utilajului tehnico-sanitar din interiorul clădirilor; f) înlocuiri sau reparații la

branșamente exterioare, aferente construcțiilor, în limitele proprietății; g) reparații

curente ale căilor de comunicații, accese de transport, parcări, trotuare și scări; h)

lucrări de întreținere, reparații curente ale infrastructurii căilor de comunicații, cu

menținerea traseelor, funcțiunilor, suprafețelor și volumetriei; i) lucrări funerare

subterane și supraterane în cimitire; j) instalarea mobilierului urban; k) amenajarea

terenului aferent construcției existente; l) construcții auxiliare, anexe cu suprafața

construită de pînă la 15 m2 la casele de locuit particulare, amplasate pe terenuri

private.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe în

cauze civile sînt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților,

11

precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei, iar

potrivit art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În cazul dat prezintă relevanță obiecțiile recurenților referitor la faptul că

instanțele ierarhic inferioare, soluționând litigiul, nu au dat apreciere concluziilor

specialistului Agenției pentru Supraveghere tehnică, audiat în ședința de judecată

din 29 ianuarie 2021, care a indicat că lucrările de construcție efectuate de către

pârâți trebuiau autorizate prin certificat de urbanism și autorizație de construcție,

deoarece sunt lucrări care modifică structura de rezistență a imobilului, iar

prescripția prezumă stoparea lucrărilor, procesul verbal fiind întocmit în baza unei

construcții neautorizate (f.d.14-15, vol. II).

În această ordine de idei, urmează a fi respinse ca nefondate și declarative

argumentele intimaților precum că aceste lucrări nu urmau a fi autorizate anume

din considerentul că nu modifică structura de rezistență și aspectul exterior al

obiectului, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcții, în condițiile în care din înscrisurile anexate rezultă

contrariul.

De asemenea, instanța de recurs menționează că va raporta circumstanțele

prezentate mai sus la normele de drept relevante litigiului, pe care le va aplica în

redacția în vigoare până la 01 martie 2019. Or, conform art. 7 alin. (1) din Codul

civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă

condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de

stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu

modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau

în curs de realizare.

Conform art. 216 alin. (1) din Codul civil, actul juridic este nul în temeiurile

prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Conform art. 217 din Codul civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi

invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată

o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de

către părți a actului lovit de nulitate. Acțiunea în constatare a nulității absolute este

imprescriptibilă.

Conform art. 220 din Codul civil, actul juridic sau clauza care contravin

normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel. Actul juridic sau clauza

care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri sînt nule. Nulitatea clauzei nu

atrage nulitatea întregului act juridic dacă se poate presupune că acesta ar fi fost

încheiat și în lipsa clauzei declarate nulă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice

ce guvernează raportul juridic litigios, concluzionează că soluția instanțelor

inferioare de respingere a acțiunii este greșită, urmând a fi anulat procesul-verbal

de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017 a lucrărilor de replanificarea a spațiului

12

comercial în sectorul Centru, str. Xxxx, având în vedere că acesta a fost întocmit

contrar legislației și normelor în vigoare.

Or, Raportul de expertiză privind posibilitatea tehnică de replanificare a

încăperii în clădirea din str. M. Sadoveanu nr. 32 or. Orhei nr. 191 din 11 martie

2015, nu poate să substituie autorizația de construire, precum și avizele inclusiv

condițiile de execuție, impuse de autoritățile competente în corespundere cu

rigorile legislației în vigoare.

La fel, efectele nulității actului juridic mai presupune și repunerea părților în

situația anterioară – restitutio in integrum, ceea ce implică restituirea reciprocă a

prestațiilor, astfel încât părțile actului juridic să ajungă în situația care exista

înaintea încheierii actului.

Totodată, reieșind din faptul că se constată nulitatea procesului-verbal de

recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017 a lucrărilor de replanificarea a spațiului

comercial în sectorul Centru, str. Xxxx, urmează a fi radiate și înscrierile din

Registrul bunurilor imobile executate în temeiul procesului-verbal de recepție

finală din 27 aprilie 2017.

Argumentele intimaților privind aplicarea corectă a prevederilor legii

materiale la judecarea cauzei de către instanțele ierarhic inferioare, sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 01 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și de

a pronunța o nouă hotărâre de admitere a acțiunii depusă Liudmila Terentii și

Alexandru Țăranu.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu.

Se casează integral decizia din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 01 martie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Terentii și

Alexandru Țăranu împotriva Efimiei Cotelea și lui Nicolae Cotelea, intervenienți

accesorii Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, Victor

Stratulat, Lucia Stratulat, Valentina Corobca și Valerian Corobca cu privire la

anularea procesului-verbal de recepție finală și radierea înscrisurilor din registrul

bunurilor imobile și se pronunță o hotărâre nouă, prin care:

Se admite acțiunea depusă de Liudmila Terentii și Alexandru Țăranu

împotriva Efimiei Cotelea și lui Nicolae Cotelea, intervenienți accesorii Agenția

Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Orhei, Victor Stratulat, Lucia

Stratulat, Valentina Corobca și Valerian Corobca cu privire la anularea procesului-

verbal de recepție finală și radierea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile.

Se anulează procesul-verbal de recepție finală nr. 01 din 28 aprilie 2017 a

lucrărilor de replanificarea a spațiului comercial în sectorul Centru, str. Xxxx,

13

executată la obiectul spațiul comercial în baza raportului de expertiză privind

posibilitatea tehnică de replanificare a încăperii în clădirea de pe str. Xxxx.

Se obligă Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, să radieze înscrierile

din registrul bunurilor imobile executate în temeiul procesului-verbal de recepție

finală nr. 01 din 28 aprilie 2017.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Victor Burduh

14