2ra-378/22 — declararea nulitatii procurii si contractelor de vinzare cumparare

Dosarul nr. 2ra-378/22

2-17187325-01-2ra-05042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I.Secrieru, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Voloșciuc Elisaveta

împotriva lui Țeruș Ivan, Rodideal Igor și Rodideal Natalia, intervenienți accesorii,

notarii Snegur Lidia, Ceban Galina și Semionova Rodica, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, Tuceac Igor cu privire la

declararea nulității procurilor, contractelor de vânzare-cumpărare, radierea înscrisurilor

din registrul bunurilor imobile, revendicarea imobilului și încasarea despăgubirilor

morale,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Voloșciuc Elisaveta și a fost casată parțial hotărârea din

19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o hotărâre

nouă de admitere a acțiunii,

constată:

La data de 21 iunie 2017, Voloșciuc Elisaveta a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Țeruș Ivan, Rodideal Igor și Rodideal Natalia, intervenienți

accesorii notarii Snegur Lidia, Ceban Galina și Semionova Rodica, Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, Tuceac Igor

solicitând recunoașterea nulității absolute a procurii nr. 4500 din 16 septembrie 2014,

nr. 4737 din 25 septembrie 2014, eliberate de notarul Snegur Lidia, recunoașterea

nulității contractelor de vînzare-cumpărare a imobilelor nr. 6619 din 01 octombrie 2014

și nr. 5480 din 30 aprilie 2015, revendicarea bunului imobil din str. xxxxx, 15/2, mun.

Chișinău cu nr. cadastral xxxxx, obligarea IP Agenția Servicii Publice, Serviciul

cadastral teritorial Chișinău să radieze din registrul bunurilor imobile a înscrierilor

privind dreptul de proprietate și repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

1

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este proprietara casei de locuit de pe

str. xxxxx, 15/2, mun. Chișinău și terenului pentru construcții, dreptul de proprietate,

fiind înregistrat la IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, la

16 martie 2006, nr. cadastrale xxxxx și xxxxx.

A menționat reclamanta că la 25 iunie 2015, deplasându-se la adresa imobilelor, a

văzut pe teritoriul ogrăzii persoane necunoscute. S-au prezentat că sunt Radideal Igor

și Rodideal Natalia și că au procurat casa de la o persoană care locuiește în or. Moscova,

Federația Rusă, cu care comunicase prin telefon.

A afirmat reclamanta că, potrivit informației eliberată de IP Agenția Servicii

Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, la solicitare, a fost informată că, la 01

octombrie 2014, Tutunaru Sergiu a înstrăinat casa și terenul, în baza procurilor cu

nr.4500 și nr.4737, eliberate de notarul public Lidia Snegur. Semnăturile din procură

sunt falsificate. Procura nr.4500 din 16.09.2014, a fost eliberată, din numele Elisavetei

Bragari, deși din anul 2010, avea numele de familie Voloșciuc, și respectiv, alt buletin

de identitate. Notarul public Lidia Snegur, în lipsa mandatarului Voloșciuc Elisaveta,

care anterior deținea numele de familie Bragari, până în anul 2010, contrar prevederilor

art.42-44 din Legea cu privire la notariat, nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002, a

perfectat și autentificat inițial, la 16 septembrie 2014, din numele Elisavetei Bragari,

procura nr.4500 cu date denaturate, ulterior la 25 septembrie 2014, din numele

Elisavetei Voloșciuc, procura nr.4737, potrivit cărora îl împuternicește pe Tutunaru

Sergiu, să vândă cui va crede de cuviință casa de locuit și terenul aferent. La 18

septembrie 2014, în baza procurii false nr.4500 din 16 septembrie 2014, pe numele lui

Tutunaru Sergiu, de către registratorii Turceac Igor și Doibani D., care activează la

Serviciul cadastral teritorial Chișinău, a fost eliberat certificatul privind valoarea

imobilului și extrasul din Registrul bunurilor imobile, pe numele Volosciuc Elisaveta.

A declarat reclamanta că, în aceste condiții este evident că registratorul Turceac

Igor, în mod ilegal, la 18 septembrie 2014, a eliberat actele menționate supra,

prezentându-i procura din numele Elisavetei Bragari, pe când actele solicitate și ulterior

eliberate erau pe numele Elisavetei Voloșciuc și nu pe numele Elisavetei Bragari.

Ulterior, Tutunaru Sergiu, obținând fraudulos, la 01 octombrie 2014, actele prezentând

extrasul și certificatul din 18 septembrie 2014, pe numele Elisavetei Voloșciuc, precum

și procura cu date false, eliberată de notarul public Lidia Snegur, la notarul public Ceban

Galina a înstrăinat imobilul lui Țeruș Ivan, în baza contractului de vânzare cumpărare

fictiv nr.6619 din 01 octombrie 2014, fără a examina procurile și extrasele eliberate de

IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în care nu coincid

data eliberării procurii cu împuternicirile și data eliberării extrasului, prin care fapt a

comis o ilegalitate. Or, notarul este obligat de a verifica minuțios actele prezentate de

către părți, mai ales în situația în care are loc o tranzacție de vânzare cumpărare a unui

imobil, prin reprezentant.

La 30 aprilie 2015, Țeruș Ivan, a prezentat la notarul public Seminova Rodica

contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu Tutunaru Sergiu, la 01 octombrie 2014,

cu aceleași anexe, prin care deja Țeruș Ivan înstrăinează bunul imobil lui Radideal Igor

și Radidial Natalia. Notarul public Seminova Rodica a autentificat contractul de

vânzare-cumpărare nr.5480 din 30 aprilie 2015, contrar legii, nu a verificat minuțios

2

actele prezentate care au stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare. Prin

acțiunile ilegale comise, a fost scăzut prețul din registrul bunurilor imobile cu 70 %.

Personal nu-l cunoaște pe Tutunaru Sergiu și nici alte persoane implicate în această

schemă criminală. Nu a eliberat și nu a semnat nici o procură pe numele lui Tutunaru

Sergiu, de asemenea nu cunoaște nici un notar implicat în cazul dat.

În scopul atragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în legalitățile

menționate supra, la 14 iulie 2015, a fost pornită urmărirea penale în baza plângerilor

depuse. În cadrul urmăririi penale, potrivit concluziei raportului de expertiză nr.7755

din 12 – 13 august 2015, semnăturile plasate în rubrica „semnătură” din procurile

nr.4500 din 16 septembrie 2014 și nr.4737 din 25 septembrie 2014, și semnăturile

plasate la rubrica 8 „semnătura persoanei care a solicitat actul notarial”, efectuate în

registrul actelor notariale, seria AA și nr.0016503/586, la pag.100, la n/î „4500”și

pag.146, la n/î „4737”, nu au fost efectuate de Voloșciuc Elisaveta, dar de o altă

persoană prin imitare, care se afla în căutare. Inscripțiile manuscrise scurte „Bragaru

Elisaveta” și „Voloșciuc Elisaveta”, plasate la rubrica „semnătura” din procurile

nr.4500 din 16 septembrie 2014 și nr.4737 din 25 septembrie 2014, nu au fost executate

de către Voloșciuc Elisaveta, dar de către o altă persoană prin procedeul imitației

scrisului autentic.

A afirmat că toate actele juridice, încheiate în scopul înstrăinării ilegale a bunurilor

imobile, au fost încheiate ilegal prin înșelăciune și falsificarea semnăturii. Respectiv,

urmează a fi recunoscute nule fiind lovite de nulitatea absolută potrivit art.220 alin.(2)

Cod civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice sau

bunele moravuri sunt nule.

A solicitat reclamanta recunoașterea nulității procurilor, contractelor de vânzare-

cumpărare, radierea înscrierilor din registru bunurilor imobile, revendicarea imobilului

și încasarea despăgubirilor morale.

Prin încheierea din 01 august 2017a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis cererea lui Voloșciuc Elisavetei privind aplicarea măsurilor de asigurare a

acțiunii, fiind aplicat sechestru pe imobilul din str. xxxxx, 15/2, mun. Chișinău, cu nr.

cadastral xxxxx (f.d.95-96, vol.1.)

Prin încheierea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

conformitate art.67 alin. (1), (3) CPC, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient

accesoriu - notarul public Seminova Rodica (f.d.189- 190, vol.1).

Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat procura nr.4500 din 16 septembrie 2014,

eliberată de Bragari Elisaveta lui Tutunaru Sergiu, și procura nr.4737 din 25 septembrie

2014, eliberată de Voloșciuc Elisaveta lui Tutunaru Sergiu, ambele autentificate de

notarul Snegur Lidia. S-a anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.6619 din 01

octombrie 2014, încheiat între Voloșciuc Elisaveta și Țeruș Ivan, în privința terenului

pentru construcții, nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,06 ha, și construcție, grad de

finisare 74%, nr. cadastral xxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxx. În rest, acțiunea

s-a respins.

3

Prima instanță examinând cauza în fond a reținut că potrivit probelor din dosar și

explicațiilor reclamantei inițial au fost falsificate procurile nr. 4500 din 16 septembrie

2014 și nr. 4737 din 25 septembrie 2014, eliberate de Bragari/Voloșin Elisaveta lui

Tutunaru Sergiu ambele autentificate la notarul Snegur Lidia. Totodată, potrivit

raportului de expertiză grafoscopică din 01 iulie 2016 se constată că procurile nu au

fost semnate de Voloșciuc Elisaveta, ultima nu și-a manifestat voința pentru semnarea

acestora. Astfel, în conformitate cu art. 199, 220 alin. (2) Cod civil, în vigoare, la

momentul perfectării actelor, procura nr. 4500 din 16 septembrie 2014, eliberată de

Bragari Elisaveta (Voloșciuc) lui Tutunaru Sergiu și procura nr. 4737 din 25 septembrie

2014, eliberată de Voloșciuc Elisaveta lui Tutunaru Sergiu, fiind constatată nulitatea

acestora.

La fel, instanța de fond a reținut că în baza procurii nr. 4737 din 25 septembrie

2014, Tutunaru Sergiu încheie contractul fictiv de vânzare – cumpărare nr. 6619 din 01

octombrie 2014, din numele lui Voloșciuc Elisaveta, cu Țeruș Ivan în privința terenului

pentru construcții, nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06 ha, și construcție grad de

finisare 74 %, nr. cadastral xxxxx situat în mun. Chișinău, str. xxxxx, 15/2, autentificat

de notarul Ceban Galina. Astfel, Voloșciuc Elisaveta a fost deposedată de proprietate

asupra bunului imobil , cauzându-i un prejudiciu material , în valoare de 1,5 mil. lei,

instanța de fond constatând nulitatea contratului.

Totodată, instanța a constatat că potrivit sentinței în privința lui Țeruș Ivan și

circumstanțele stabilite în dosarul penal , s-a demonstrat cu certitudine că imobilele au

ieșit din proprietatea lui Voloșciuc Elisaveta, în urma comportamentului dolosiv,

beneficiari fiind Țeruș Ivan și alții, dosarul penal aflîndu-se pe rol la Curtea de Apel

Chișinău.

La data de 06 februarie 2016, Tutunaru Sergiu a decedat. Dosar de succesiune la

notar nu a fost deschis, de bunuri imobile la momentul decesului nu dispunea.

La fel, instanța de fond a reținut că potrivit sentinței din 26 noiembrie 2018 și

decizia Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, membrii grupării criminale, prin

înșelăciune și abuz de încredere, la 30 aprilie 2015, prin intermediul lui Țeruș Ivan, au

vîndut bunurile imobile lui Rodideal Igor, fiind încheiat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 5480 din 30 aprilie 2015 , contra sumei de 80 000 euro, echivalentul

1590512 lei. Urmare, instanța a constatat că nu sunt temeiuri de anulare a contractului

nr. 5480 din 30 aprilie 2015, deoarece Rodideal Igor și Rodideal Natalia au fost

cumpărători de bună-credință, iar, potrivit legislației în vigoare la momentul încheierii

actului, nu prevedea ca temei de nulitate a actului juridic subsecvent declararea nulității

actului juridic inițial, dobândirea cu bună –credință a unui bun imobil de la o persoană

care nu avea dreptul să-l înstrăineze, duce la dobândirea dreptului de proprietate

conform art. 321 alin. (2) Cod civil. Or, nulitatea actului este o măsură de sancționare a

părții care nu a respectat cerințele legii la încheierea actului juridic translativ de

proprietate, și anume condiții de formă și de fond. Familia Rodideal respectând toate

condițiile de formă și conținut.

4

Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Voloșciuc Elisaveta, a fost casată hotărârea din 19 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretenției cu privire la

repunerea părților în poziția inițială și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre de

admitere a acțiunii. A fost declarată nulitatea absolută a contractului de vânzare-

cumpărare a imobilului nr. 5480 din 30 aprilie 2015 încheiat între Țeruș Ivan și Rodideal

Igor, în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx compus din lotul de teren

cu nr. cadastral xxxxx, construcție cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 15 m.p. și alte

construcții accesorii cu revendicarea bunurilor imobile lotul de teren cu nr. cadastral

xxxxx, cu suprafața de 0,06 ha și a construcției (casa de locuit individuală nefinisată),

cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx mun. Chișinău. Hotărârea judecătorească

constituie temei pentru Agenția Servicii Publice de a radia din Registrul bunurilor

imobile înscrisurile din sub capitolul II, dreptul de proprietate asupra bunului imobil la

pct.2.6 și 2.6. A fost încasat din contul lui Țeruș Ivan, Rodideal Igor și Rodideal Natalia

în beneficiul lui Voloșciuc Elisaveta suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată. A fost încasat din contul lui Țeruș Ivan, Țeruș Ivan și Țeruș Natalia în

beneficiul statului suma de 15750 lei cu titlu de taxa de stat, pentru depunerea apelului

de care apelanta a fost scutită parțial.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că concluzia instanței de

fond în partea declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5480 din 30

aprilie 2015 este neîntemeiată. Or, materialele cauzei denotă suficiente probe ce

confirmă că procurile contestate de apelanta, nr.4500 din 16 septembrie 2014 și nr. 4737

din 25 septembrie 2019, întocmite din numele său nu corespund exigențelor legale în

contextul în care nu au fost semnate de aceasta, motiv pentru care prima instanță just a

constatat că acestea sunt lovite de nulitate absolută și, subsecvent, just a fost anulat și

contractul de vânzare-cumpărare nr. 6619 din 01 octombrie 2014, încheiat din numele

Elisavetei Voloșciuc, în calitate de cumpărător, de către Tutunaru Sergiu în baza

procurii sus indicate și Țeruș Ivan în calitate de cumpărător, acesta fiind încheiat contrar

Legii în lipsa consimțământului proprietarului bunurilor vândute și în baza unei procuri

lovite de nulitate absolută.

La fel, instanța de apel a reținut că efectul declarării nulității acestor acte juridice,

stabilit de art.219 Cod civil, este repunerea părților în poziția inițială, de până la

încheierea acestor acte juridice nule, respectiv prin restituirea în proprietatea apelantei

a bunurilor imobile înstrăinate ilicit, dreptul de revendicare a bunurilor subzistând,

potrivit cadrului legal citate supra, inclusiv de la dobânditorii de bună-credință în cazul

în care posesia a fost pierdută fără voia proprietarului, posesorii/dobânditorii de bună-

credință fiind îndreptățiți la repararea prejudiciilor.

Totodată, instanța de apel a constatat că potrivit cadrului legal pertinent actul de

dispoziție asupra bunului ce aparține proprietarului poate fi realizat de către acesta

personal sau de un reprezentant al său, împuternicit în modul corespunzător prin

exteriorizarea de către proprietar a voinței sale de înstrăinare a bunului ce-i aparține,

5

condiție inexistentă în speță inclusiv în partea înstrăinării bunurilor imobile ale

apelantei prin contractul nr. 5480 din 30 aprilie 2015.

De asemenea instanța a mai constatat că contractul nominalizat este lovit de

nulitate absolută ca fiind contrar exigențelor legale, la încheierea acestuia fiind viciat

consimțământul proprietarului Voloșciuc Elisaveta, persoana specificată în calitate de

vânzător nu era îndreptățită să înstrăineze bunurile respective pentru motivele expuse

supra, actele juridice ce au stat la baza încheierii acestui contract fiind lovite de nulitate

absolută, instanța constatând că prezumția bunei-credințe a cumpărătorilor semnatari ai

contractului indicat neînlăturând viciile constatate, inclusiv în contextul în care

persoana care are în contractul respectiv nu putea să conștientizeze și dirijeze acțiunile

în momentul încheierii contractului.

Or, potrivit art.art.9, 219, 307 și 375 Cod civil la circumstanțele prezentei spețe,

prezumția bunei-credințe a dobânditorilor în baza contractului contestat a bunurilor

imobile ce aparțin apelantei, și anume a intimaților Rodideal Igor și Rodideal Natalia,

nu înlătură viciile constatate de instanță la încheierea contractului de vânzare-cumpărare

a imobilului nr.5480 din 30 aprilie 2015, iar cadrul legal pertinent nu justifică dreptul

acestora de a refuza restituirea bunurilor imobile sau de a se opune restabilirii

drepturilor apelantei ca urmare a repunerii acesteia în poziția inițială, de până la

încheierea actelor juridice ilicite, contestate în speță. Iar, Rodideal Igor și Rodideal

Natalia potrivit normei legale au doar dreptul la recuperarea prejudiciilor de la

persoanele responsabile de cauzarea acestuia, apelanta fiind îndreptățită de a fi repusă

în situația anterioară încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a imobilelor sale

lovite de nulitate absolută, de care este afectat, potrivit cadrului legal în vigoare la data

încheierii, și actul juridic ulterior.

Astfel, instanța a apreciat ca fiind eronate trimiterile la dispozițiile art. 506 alin.

(4) Cod civil, ce statua că este de bună-credință cel care dobândește drept real

întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă, la data dobândirii dreptului, nu a fost notată

o acțiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobânditorului nu rezultă

nemijlocit vre-o neconcordanță între registrul bunurilor imobile și situația juridică reală,

deoarece nulitatea contractului nominalizat este determinat de viciile expuse, și nu de

calitatea de rea-credință a dobânditorilor.

Urmare, contractual de vânzare–cumpărare nr. 5480 din 30 aprilie 2015, este lovit

de aceleași vicii ce denotă nulitatea absolută a acestui contract ca urmare a legăturii lui

reciproce cu contractul precedent, inclusiv pe motiv că acesta este un act juridic

subsecvent, încheiat în baza unui act juridic precedent lovit de nulitate absolută, iar

vânzătorul nu dispunea de capacitatea necesară pentru încheierea acestuia.

La data de 10 martie 2022, avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui

Rodideal Natalia și Rodideal Igor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

fiind emisă cu încălcarea eronată a normelor de drept material, și anume, eronat a

conchis că efectele nulității actului juridic atrag după sine și anularea actului juridic

6

subsecvent, deoarece legea prevede și excepții de la regulă, art. 307 alin. (1) și (2) , 506,

alin. (4) din Codul civil.

A menționat că, nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6619 din 01

octombrie 2014, autentificat de notarul Ceban Galina, încheiat între Voloșciuc Elisaveta

și Țeruș Ivan nu are drept efect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului

nr. 5480 din 30 aprilie 2015 autentificat de notarul Semionova Rodica încheiat între

Țeruș Ivan și Rodideal Igor, deoarece ultimul nu este un act juridic subsecvent, iar

Rodideal Igor este cumpărător de bună credință.

A concluzionat că potrivit art. 307 alin. (1) și (2) , art. 9 alin. (1) și art. 506 alin.

(4) Cod civil contractul de vânzare – cumpărare a imobilului nr. 5480 din 30 aprilie

2015 încheiat între Țeruș Ivan și Rodideal Igor corespunde exigențelor de bună credință

impuse de lege, iar temeiuri de declarare a nulității acestui contract nu există.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 decembrie

2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a

avocatului Procopovici Augustin, în interesele recurenților, augustin@procopovici.com

la data de 08 februarie 2022 (f.d. 86, Vol. III), fiind recepționată în aceiași zi.

Astfel, recursul declarat la 10 martie 2022, este în termen.

La 05 aprilie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 99, Vol. III).

Prin referința depusă la data de 03 mai 2022, Voloșciuc Elisaveta a solicitat în

temeiul art. 433 lit.a) CPC, declararea recursului depus de Rodideal Igor și Rodideal

Natalia ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

7

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în

interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de avocatul

Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia

și Rodideal Igor ca inadmisibil.

8

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal

Natalia și Rodideal Igor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

9