2ra-378/22 — declararea nulitatii procurii si contractelor de vinzare cumparare

Dosarul nr. 2ra-378/22 2-17187325-01-2ra-05042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I.Secrieru, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 06 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Voloșciuc Elisaveta împotriva lui Țeruș Ivan, Rodideal Igor și Rodideal Natalia, intervenienți accesorii, notarii Snegur Lidia, Ceban Galina și Semionova Rodica, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, Tuceac Igor cu privire la declararea nulității procurilor, contractelor de vânzare-cumpărare, radierea înscrisurilor din registrul bunurilor imobile, revendicarea imobilului și încasarea despăgubirilor morale, împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Voloșciuc Elisaveta și a fost casată parțial hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o hotărâre nouă de admitere a acțiunii, constată: La data de 21 iunie 2017, Voloșciuc Elisaveta a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Țeruș Ivan, Rodideal Igor și Rodideal Natalia, intervenienți accesorii notarii Snegur Lidia, Ceban Galina și Semionova Rodica,

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, Tuceac Igor solicitând recunoașterea nulității absolute a procurii nr. 4500 din 16 septembrie 2014, nr. 4737 din 25 septembrie 2014, eliberate de notarul Snegur Lidia, recunoașterea nulității contractelor de vînzare-cumpărare a imobilelor nr. 6619 din 01 octombrie 2014 și nr. 5480 din 30 aprilie 2015, revendicarea bunului imobil din str. xxxxx, 15/2, mun. Chișinău cu nr. cadastral xxxxx, obligarea IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău să radieze din registrul bunurilor imobile a înscrierilor privind dreptul de proprietate și repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

1 În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că este proprietara casei de locuit de pe str. xxxxx, 15/2, mun. Chișinău și terenului pentru construcții, dreptul de proprietate, fiind înregistrat la IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, la 16 martie 2006, nr. cadastrale xxxxx și xxxxx. A menționat reclamanta că la 25 iunie 2015, deplasându-se la adresa imobilelor, a văzut pe teritoriul ogrăzii persoane necunoscute. S-au prezentat că sunt Radideal Igor și Rodideal Natalia și că au procurat casa de la o persoană care locuiește în or. Moscova, Federația Rusă, cu care comunicase prin telefon. A afirmat reclamanta că, potrivit informației eliberată de IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, la solicitare, a fost informată că, la 01 octombrie 2014, Tutunaru Sergiu a înstrăinat casa și terenul, în baza procurilor cu nr.4500 și nr.4737, eliberate de notarul public Lidia Snegur.

Semnăturile din procură sunt falsificate. Procura nr.4500 din 16.09.2014, a fost eliberată, din numele Elisavetei Bragari, deși din anul 2010, avea numele de familie Voloșciuc, și respectiv, alt buletin de identitate. Notarul public Lidia Snegur, în lipsa mandatarului Voloșciuc Elisaveta, care anterior deținea numele de familie Bragari, până în anul 2010, contrar prevederilor art.42-44 din Legea cu privire la notariat, nr.1453-XV din 08 noiembrie 2002, a perfectat și autentificat inițial, la 16 septembrie 2014, din numele Elisavetei Bragari, procura nr.4500 cu date denaturate, ulterior la 25 septembrie 2014, din numele Elisavetei Voloșciuc, procura nr.4737, potrivit cărora îl împuternicește pe Tutunaru Sergiu, să vândă cui va crede de cuviință casa de locuit și terenul aferent.

La 18 septembrie 2014, în baza procurii false nr.4500 din 16 septembrie 2014, pe numele lui Tutunaru Sergiu, de către registratorii Turceac Igor și Doibani D., care activează la Serviciul cadastral teritorial Chișinău, a fost eliberat certificatul privind valoarea imobilului și extrasul din Registrul bunurilor imobile, pe numele Volosciuc Elisaveta. A declarat reclamanta că, în aceste condiții este evident că registratorul Turceac Igor, în mod ilegal, la 18 septembrie 2014, a eliberat actele menționate supra, prezentându-i procura din numele Elisavetei Bragari, pe când actele solicitate și ulterior eliberate erau pe numele Elisavetei Voloșciuc și nu pe numele Elisavetei Bragari.

Ulterior, Tutunaru Sergiu, obținând fraudulos, la 01 octombrie 2014, actele prezentând extrasul și certificatul din 18 septembrie 2014, pe numele Elisavetei Voloșciuc, precum și procura cu date false, eliberată de notarul public Lidia Snegur, la notarul public Ceban Galina a înstrăinat imobilul lui Țeruș Ivan, în baza contractului de vânzare cumpărare fictiv nr.6619 din 01 octombrie 2014, fără a examina procurile și extrasele eliberate de IP Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău, în care nu coincid data eliberării procurii cu împuternicirile și data eliberării extrasului, prin care fapt a comis o ilegalitate. Or, notarul este obligat de a verifica minuțios actele prezentate de către părți, mai ales în situația în care are loc o tranzacție de vânzare cumpărare a unui imobil, prin reprezentant.

La 30 aprilie 2015, Țeruș Ivan, a prezentat la notarul public Seminova Rodica contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu Tutunaru Sergiu, la 01 octombrie 2014, cu aceleași anexe, prin care deja Țeruș Ivan înstrăinează bunul imobil lui Radideal Igor și Radidial Natalia. Notarul public Seminova Rodica a autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr.5480 din 30 aprilie 2015, contrar legii, nu a verificat minuțios 2 actele prezentate care au stat la baza întocmirii contractului de vânzare-cumpărare. Prin acțiunile ilegale comise, a fost scăzut prețul din registrul bunurilor imobile cu 70 %. Personal nu-l cunoaște pe Tutunaru Sergiu și nici alte persoane implicate în această schemă criminală.

Nu a eliberat și nu a semnat nici o procură pe numele lui Tutunaru Sergiu, de asemenea nu cunoaște nici un notar implicat în cazul dat. În scopul atragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în legalitățile menționate supra, la 14 iulie 2015, a fost pornită urmărirea penale în baza plângerilor depuse. În cadrul urmăririi penale, potrivit concluziei raportului de expertiză nr.7755 din 12 – 13 august 2015, semnăturile plasate în rubrica „semnătură” din procurile nr.4500 din 16 septembrie 2014 și nr.4737 din 25 septembrie 2014, și semnăturile plasate la rubrica 8 „semnătura persoanei care a solicitat actul notarial”, efectuate în registrul actelor notariale, seria AA și nr.0016503/586, la pag.100, la n/î „4500”și pag.146, la n/î „4737”, nu au fost efectuate de Voloșciuc Elisaveta, dar de o altă persoană prin imitare, care se afla în căutare.

Inscripțiile manuscrise scurte „Bragaru Elisaveta” și „Voloșciuc Elisaveta”, plasate la rubrica „semnătura” din procurile nr.4500 din 16 septembrie 2014 și nr.4737 din 25 septembrie 2014, nu au fost executate de către Voloșciuc Elisaveta, dar de către o altă persoană prin procedeul imitației scrisului autentic. A afirmat că toate actele juridice, încheiate în scopul înstrăinării ilegale a bunurilor imobile, au fost încheiate ilegal prin înșelăciune și falsificarea semnăturii. Respectiv, urmează a fi recunoscute nule fiind lovite de nulitatea absolută potrivit art.220 alin.(2) Cod civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice sau bunele moravuri sunt nule. A solicitat reclamanta recunoașterea nulității procurilor, contractelor de vânzare- cumpărare, radierea înscrierilor din registru bunurilor imobile, revendicarea imobilului și încasarea despăgubirilor morale.

Prin încheierea din 01 august 2017a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis cererea lui Voloșciuc Elisavetei privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, fiind aplicat sechestru pe imobilul din str. xxxxx, 15/2, mun. Chișinău, cu nr. cadastral xxxxx (f.d.95-96, vol.1.) Prin încheierea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în conformitate art.67 alin. (1), (3) CPC, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu - notarul public Seminova Rodica (f.d.189- 190, vol.1). Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat procura nr.4500 din 16 septembrie 2014, eliberată de Bragari Elisaveta lui Tutunaru Sergiu, și procura nr.4737 din 25 septembrie 2014, eliberată de Voloșciuc Elisaveta lui Tutunaru Sergiu, ambele autentificate de notarul Snegur Lidia.

S-a anulat contractul de vânzare-cumpărare nr.6619 din 01 octombrie 2014, încheiat între Voloșciuc Elisaveta și Țeruș Ivan, în privința terenului pentru construcții, nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,06 ha, și construcție, grad de finisare 74%, nr. cadastral xxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxx. În rest, acțiunea s-a respins. 3 Prima instanță examinând cauza în fond a reținut că potrivit probelor din dosar și explicațiilor reclamantei inițial au fost falsificate procurile nr. 4500 din 16 septembrie 2014 și nr. 4737 din 25 septembrie 2014, eliberate de Bragari/Voloșin Elisaveta lui Tutunaru Sergiu ambele autentificate la notarul Snegur Lidia. Totodată, potrivit raportului de expertiză grafoscopică din 01 iulie 2016 se constată că procurile nu au fost semnate de Voloșciuc Elisaveta, ultima nu și-a manifestat voința pentru semnarea acestora.

Astfel, în conformitate cu art. 199, 220 alin. (2) Cod civil, în vigoare, la momentul perfectării actelor, procura nr. 4500 din 16 septembrie 2014, eliberată de Bragari Elisaveta (Voloșciuc) lui Tutunaru Sergiu și procura nr. 4737 din 25 septembrie 2014, eliberată de Voloșciuc Elisaveta lui Tutunaru Sergiu, fiind constatată nulitatea acestora. La fel, instanța de fond a reținut că în baza procurii nr. 4737 din 25 septembrie 2014, Tutunaru Sergiu încheie contractul fictiv de vânzare – cumpărare nr. 6619 din 01 octombrie 2014, din numele lui Voloșciuc Elisaveta, cu Țeruș Ivan în privința terenului pentru construcții, nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06 ha, și construcție grad de finisare 74 %, nr. cadastral xxxxx situat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, 15/2, autentificat de notarul Ceban Galina. Astfel, Voloșciuc Elisaveta a fost deposedată de proprietate asupra bunului imobil , cauzându-i un prejudiciu material , în valoare de 1,5 mil. lei, instanța de fond constatând nulitatea contratului. Totodată, instanța a constatat că potrivit sentinței în privința lui Țeruș Ivan și circumstanțele stabilite în dosarul penal , s-a demonstrat cu certitudine că imobilele au ieșit din proprietatea lui Voloșciuc Elisaveta, în urma comportamentului dolosiv, beneficiari fiind Țeruș Ivan și alții, dosarul penal aflîndu-se pe rol la Curtea de Apel Chișinău. La data de 06 februarie 2016, Tutunaru Sergiu a decedat. Dosar de succesiune la notar nu a fost deschis, de bunuri imobile la momentul decesului nu dispunea.

La fel, instanța de fond a reținut că potrivit sentinței din 26 noiembrie 2018 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, membrii grupării criminale, prin înșelăciune și abuz de încredere, la 30 aprilie 2015, prin intermediul lui Țeruș Ivan, au vîndut bunurile imobile lui Rodideal Igor, fiind încheiat contractul de vânzare- cumpărare nr. 5480 din 30 aprilie 2015 , contra sumei de 80 000 euro, echivalentul 1590512 lei.

Urmare, instanța a constatat că nu sunt temeiuri de anulare a contractului nr. 5480 din 30 aprilie 2015, deoarece Rodideal Igor și Rodideal Natalia au fost cumpărători de bună-credință, iar, potrivit legislației în vigoare la momentul încheierii actului, nu prevedea ca temei de nulitate a actului juridic subsecvent declararea nulității actului juridic inițial, dobândirea cu bună –credință a unui bun imobil de la o persoană care nu avea dreptul să-l înstrăineze, duce la dobândirea dreptului de proprietate conform art. 321 alin. (2) Cod civil. Or, nulitatea actului este o măsură de sancționare a părții care nu a respectat cerințele legii la încheierea actului juridic translativ de proprietate, și anume condiții de formă și de fond.

Familia Rodideal respectând toate condițiile de formă și conținut. 4 Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Voloșciuc Elisaveta, a fost casată hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretenției cu privire la repunerea părților în poziția inițială și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. A fost declarată nulitatea absolută a contractului de vânzare- cumpărare a imobilului nr. 5480 din 30 aprilie 2015 încheiat între Țeruș Ivan și Rodideal Igor, în privința bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx compus din lotul de teren cu nr. cadastral xxxxx, construcție cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 15 m.p.

și alte construcții accesorii cu revendicarea bunurilor imobile lotul de teren cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,06 ha și a construcției (casa de locuit individuală nefinisată), cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx mun. Chișinău. Hotărârea judecătorească constituie temei pentru Agenția Servicii Publice de a radia din Registrul bunurilor imobile înscrisurile din sub capitolul II, dreptul de proprietate asupra bunului imobil la pct.2.6 și 2.6. A fost încasat din contul lui Țeruș Ivan, Rodideal Igor și Rodideal Natalia în beneficiul lui Voloșciuc Elisaveta suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost încasat din contul lui Țeruș Ivan, Țeruș Ivan și Țeruș Natalia în beneficiul statului suma de 15750 lei cu titlu de taxa de stat, pentru depunerea apelului de care apelanta a fost scutită parțial.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că concluzia instanței de fond în partea declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 5480 din 30 aprilie 2015 este neîntemeiată.

Or, materialele cauzei denotă suficiente probe ce confirmă că procurile contestate de apelanta, nr.4500 din 16 septembrie 2014 și nr. 4737 din 25 septembrie 2019, întocmite din numele său nu corespund exigențelor legale în contextul în care nu au fost semnate de aceasta, motiv pentru care prima instanță just a constatat că acestea sunt lovite de nulitate absolută și, subsecvent, just a fost anulat și contractul de vânzare-cumpărare nr. 6619 din 01 octombrie 2014, încheiat din numele Elisavetei Voloșciuc, în calitate de cumpărător, de către Tutunaru Sergiu în baza procurii sus indicate și Țeruș Ivan în calitate de cumpărător, acesta fiind încheiat contrar Legii în lipsa consimțământului proprietarului bunurilor vândute și în baza unei procuri lovite de nulitate absolută.

La fel, instanța de apel a reținut că efectul declarării nulității acestor acte juridice, stabilit de art.219 Cod civil, este repunerea părților în poziția inițială, de până la încheierea acestor acte juridice nule, respectiv prin restituirea în proprietatea apelantei a bunurilor imobile înstrăinate ilicit, dreptul de revendicare a bunurilor subzistând, potrivit cadrului legal citate supra, inclusiv de la dobânditorii de bună-credință în cazul în care posesia a fost pierdută fără voia proprietarului, posesorii/dobânditorii de bună- credință fiind îndreptățiți la repararea prejudiciilor.

Totodată, instanța de apel a constatat că potrivit cadrului legal pertinent actul de dispoziție asupra bunului ce aparține proprietarului poate fi realizat de către acesta personal sau de un reprezentant al său, împuternicit în modul corespunzător prin exteriorizarea de către proprietar a voinței sale de înstrăinare a bunului ce-i aparține, 5 condiție inexistentă în speță inclusiv în partea înstrăinării bunurilor imobile ale apelantei prin contractul nr. 5480 din 30 aprilie 2015. De asemenea instanța a mai constatat că contractul nominalizat este lovit de nulitate absolută ca fiind contrar exigențelor legale, la încheierea acestuia fiind viciat consimțământul proprietarului Voloșciuc Elisaveta, persoana specificată în calitate de vânzător nu era îndreptățită să înstrăineze bunurile respective pentru motivele expuse supra, actele juridice ce au stat la baza încheierii acestui contract fiind lovite de nulitate absolută, instanța constatând că prezumția bunei-credințe a cumpărătorilor semnatari ai contractului indicat neînlăturând viciile constatate, inclusiv în contextul în care persoana care are în contractul respectiv nu putea să conștientizeze și dirijeze acțiunile în momentul încheierii contractului.

Or, potrivit art.art.9, 219, 307 și 375 Cod civil la circumstanțele prezentei spețe, prezumția bunei-credințe a dobânditorilor în baza contractului contestat a bunurilor imobile ce aparțin apelantei, și anume a intimaților Rodideal Igor și Rodideal Natalia, nu înlătură viciile constatate de instanță la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr.5480 din 30 aprilie 2015, iar cadrul legal pertinent nu justifică dreptul acestora de a refuza restituirea bunurilor imobile sau de a se opune restabilirii drepturilor apelantei ca urmare a repunerii acesteia în poziția inițială, de până la încheierea actelor juridice ilicite, contestate în speță.

Iar, Rodideal Igor și Rodideal Natalia potrivit normei legale au doar dreptul la recuperarea prejudiciilor de la persoanele responsabile de cauzarea acestuia, apelanta fiind îndreptățită de a fi repusă în situația anterioară încheierii contractelor de vânzare-cumpărare a imobilelor sale lovite de nulitate absolută, de care este afectat, potrivit cadrului legal în vigoare la data încheierii, și actul juridic ulterior.

Astfel, instanța a apreciat ca fiind eronate trimiterile la dispozițiile art. 506 alin. (4) Cod civil, ce statua că este de bună-credință cel care dobândește drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă, la data dobândirii dreptului, nu a fost notată o acțiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobânditorului nu rezultă nemijlocit vre-o neconcordanță între registrul bunurilor imobile și situația juridică reală, deoarece nulitatea contractului nominalizat este determinat de viciile expuse, și nu de calitatea de rea-credință a dobânditorilor.

Urmare, contractual de vânzare–cumpărare nr. 5480 din 30 aprilie 2015, este lovit de aceleași vicii ce denotă nulitatea absolută a acestui contract ca urmare a legăturii lui reciproce cu contractul precedent, inclusiv pe motiv că acesta este un act juridic subsecvent, încheiat în baza unui act juridic precedent lovit de nulitate absolută, iar vânzătorul nu dispunea de capacitatea necesară pentru încheierea acestuia. La data de 10 martie 2022, avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată fiind emisă cu încălcarea eronată a normelor de drept material, și anume, eronat a conchis că efectele nulității actului juridic atrag după sine și anularea actului juridic 6 subsecvent, deoarece legea prevede și excepții de la regulă, art. 307 alin. (1) și (2) , 506, alin. (4) din Codul civil. A menționat că, nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6619 din 01 octombrie 2014, autentificat de notarul Ceban Galina, încheiat între Voloșciuc Elisaveta și Țeruș Ivan nu are drept efect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului nr. 5480 din 30 aprilie 2015 autentificat de notarul Semionova Rodica încheiat între Țeruș Ivan și Rodideal Igor, deoarece ultimul nu este un act juridic subsecvent, iar Rodideal Igor este cumpărător de bună credință.

A concluzionat că potrivit art. 307 alin. (1) și (2) , art. 9 alin. (1) și art. 506 alin. (4) Cod civil contractul de vânzare – cumpărare a imobilului nr. 5480 din 30 aprilie 2015 încheiat între Țeruș Ivan și Rodideal Igor corespunde exigențelor de bună credință impuse de lege, iar temeiuri de declarare a nulității acestui contract nu există. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 decembrie 2021. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a avocatului Procopovici Augustin, în interesele recurenților, augustin@procopovici.com la data de 08 februarie 2022 (f.d.

86, Vol. III), fiind recepționată în aceiași zi. Astfel, recursul declarat la 10 martie 2022, este în termen. La 05 aprilie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 99, Vol. III). Prin referința depusă la data de 03 mai 2022, Voloșciuc Elisaveta a solicitat în temeiul art. 433 lit.a) CPC, declararea recursului depus de Rodideal Igor și Rodideal Natalia ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 7 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor ca inadmisibil.

8 În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de avocatul Procopovici Augustin, în interesele lui Rodideal Natalia și Rodideal Igor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Mariana Pitic 9