3ra-1010/22 — recunoasterea ilegalitatii notarilor, radierea interdictiilor din Registrul bunurilor imobile asupra imobilului si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 3ra-1010/22 2-21023931-01-3ra-30092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr.Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru) Î N C H E I E R E 07 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cușnir împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea ilegalității notărilor, radierea interdicțiilor din Registrul bunurilor imobile asupra imobilului și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Maria Cușnir, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 15 februarie 2021 Maria Cușnir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (în continuare I.P.

„Agenția Servicii Publice”) cu privire la recunoașterea ilegalității notărilor, radierea interdicțiilor din Registrul bunurilor imobile asupra imobilului și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la data de xxxxx a procurat de la Inna Roibu și Ivan Roibu apartamentul xxxx, fiind încheiat contractul de cumpărare-vânzare, autentificat notarial de către notarul Boris Gratii în aceeași zi. Ulterior, la data de xxxxx a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău dreptul de proprietate asupra apartamentului nominalizat.

Reclamanta a menționat că la momentul procurării apartamentului, au fost prezentate actele necesare pentru autentificarea tranzacției, inclusiv extrasul din Registrul bunurilor imobile au fost verificate și împreună cu notarul s-a asigurat că apartamentul care urma să-l procure, era liber de orice grevări și interdicții, în caz contrar nu ar fi 1 semnat contractul, iar notarul nu ar fi autentificat actul juridic, fără a o avertiza în formă scrisă despre anumite riscuri și consecințe. De asemenea, reclamanta a relevat că, în textul contractului de vânzare-cumpărare din xxxxx, la punctul 3 este expres menționat că, la data încheierii contractului, apartamentul nominalizat nu este sechestrat, gajat, nu formează obiectul unui litigiu, ce se adeverește prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la data de xxxxx, dar și prin confirmarea vânzătorului Inna Roibu.

Reclamanta a invocat că, în luna decembrie 2019 s-a adresat către Agenția Servicii Publice pentru a-i fi eliberat extrasul din Registrul bunurilor imobile, act necesar pentru legalizarea lărgirii balconului. Luând cunoștință cu extrasul din Registrul bunurilor imobil a depistat că la compartimentul „Grevarea drepturilor patrimoniale” au apărut trei mențiuni privind aplicarea sechestrelor asupra apartamentului nominalizat, ulterior procurării acestuia și anume: la data de 21 decembrie 2001, în baza unei hotărâri de judecată din 09 decembrie 1999, fără a fi menționată instanța de judecată care a emis actul judecătoresc; la data de 18 februarie 2003, în baza hotărârii din 18 mai 2000 a Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău și aplicarea sechestrului la 18 februarie 2003, în baza hotărârii din 24 aprilie 1997 a Judecătoriei Râșcani, mun.Chișinău.

Reclamanta consideră că, acțiunile Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău referitor la introducerea interdicțiilor asupra apartamentului, care-i aparține cu drept de proprietate privată în baza unui contract de vânzare-cumpărare, semnat până la introducerea mențiunilor de interdicție în Registrul bunurilor imobile, sunt ilegale. Reclamanta a invocat că în mod verbal, s-a adresat de nenumărate ori către I.P. „Agenția Servicii Publice” privind radierea notărilor efectuate ilegal, însă, cererile au fost respinse. Reclamanta a menționat că, la data de 25 februarie 2020 și ulterior la 10 iunie 2020 s-a adresat cu cereri în scris către I.P.

„Agenția Servicii Publice”, privind anularea notărilor din Registrul bunurilor imobile, însă i s-a refuzat în admiterea acestora, făcându-se referire la prevederile art. 34 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor imobile, care prevede că notarea se radiază din Registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea. Notarea depunerii cererii de înregistrare se radiază concomitent cu efectuarea înregistrării.

Reclamanta consideră că aceste prevederi legale nu se referă cauzei deduse judecății, deoarece la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare, a procurat un imobil liber de orice interdicții și grevări, ceea ce se dovedește prin mențiunea din pct. 3 al contractului precitat, dar și prin faptul că la momentul adresării către Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu cererea de înregistrare a dreptului de proprietate asupra acestui imobil, nu a primit refuz de înregistrare al acestuia, fiind înregistrat dreptul de proprietate. Reclamanta a relevat că, toate notările privind aplicarea sechestrului în baza unor încheieri judecătorești au fost intabulate în Registrul bunurilor imobile peste termenul prevăzut de lege, ceea ce confirma abuzul din partea registratorilor, care au efectuat mențiunile respective ulterior procurării de către dânsa a apartamentului în litigiu.

Or, acțiunile acestora indică la elemente de înțelegere criminală tacită cu persoanele, care aveau de fapt creanțe și care au solicitat dosirea încheierilor, care au fost înregistrate oficial la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău imediat după pronunțare, dar care nu au 2 fost înregistrate în Registrul bunurilor immobile, pentru a stopa înstrăinările ulterioare a unui bun sechestrat și pentru a asigura executarea hotărârilor judecătorești. În afară de aceasta, reclamanta a menționat că, prin cererea din 19 noiembrie 2020, adresată I.P.

„Agenția Servicii Publice”, Departamentului Cadastru, Oficiului Teritorial Chișinău, a solicitat radierea interdicțiilor din partea a 2-a din Registrul bunurilor imobile și anume: în subcapitolul 3: „Grevarea drepturilor patrimoniale, partea a 2-a -interdicții: obiectul - bunul imobil xxxxx, data înregistrării 21 decembrie 2001, tipul- sechestru, hotărârea instanței de judecată, data actului 09 decembrie 1999; obiectul bunul imobil xxxxx, data înregistrării 18 februarie 2003, tipul - sechestru, hotărârea instanței de judecată, sect. Râșcani, data actului 18 mai 2000; obiectul - bunul imobil xxxxx, data înregistrării 18 februarie 2003, tipul - sechestru, hotărârea instanței de judecată, sect.

Râșcani, data actului 24 aprilie 1997. Însă, cererea a fost respinsă pe motiv că, în cadrul examinării actelor din dosarul de inventariere tehnică și dosarul cadastral al imobilului xxxxx s-a depistat că acesta a fost înregistrat la Biroul de Inventariere Tehnică în anul 1995, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, pe numele Innei Roibu. Ulterior, acest imobil a fost gajat de către Inna Roibu pe motiv că, nu a fost achitată în întregime datoria asigurată prin gaj, asupra acestuia fiind aplicate interdicții. Reclamanta a solicitat recunoașterea notărilor efectuate în partea a 2-a din Registrul bunurilor imobile, cu referire la apartamentul xxxxx, drept ilegale, cu radierea acestora din Registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cererea de chemare în judecată depusă de Maria Cușnir împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea ilegalității notărilor, radierea interdicțiilor din Registrul bunurilor imobile asupra imobilului xxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.60, 61-65). Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 13 octombrie 2021 Maria Cușnir a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată de Maria Cușnir împotriva I.P.

„Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea ilegalității notărilor, radierea interdicțiilor din Registrul bunurilor imobile asupra imobilului și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.58-59). Hotărârea motivată din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantei Mariei Cușnir la data de 04 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 69). La data de 01 februarie 2022 Maria Cușnir a depus motivarea apelului (f.d.74-79). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Mariei Cușnir. Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel înaintată de Maria Cușnir.

S-a casat integral hotărârea din 05 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea înaintată de Cușnir Maria împotriva I.P. „Agenția Servicii Publice” privind recunoașterea ilegalității notărilor, radierea interdicțiilor din Registrul bunurilor imobile asupra apartamentului. S-a obligat I.P. „Agenția Servicii Publice” să radieze interdicțiile din Registrul bunurilor imobile asupra apartamentului xxxxx (f.d.92; 93-106). 3 Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a invocat că, hotărârea instanței de fond este neîntemeiată, fiind adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și aplicarea eronată a normelor de drept material.

Făcînd referire la art. 12 alin. (8), art. 31 alin. (1) și alin.(2), art. 33 alin. (1), art.38, art. 59 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, instanța de apel a menționat că, I.P. „Agenția Servicii Publice” neîntemeiat a respins cererea depusă de Maria Cușnir privind radierea interdicțiilor din Registrul bunurilor imobile asupra apartamentului xxxxx. Instanța de apel a invocat prevederile art. 137 alin.(1) - (4) din Codul administrativ și a relevat că, autoritatea publică, de fapt, nu este complet liberă în utilizarea dreptului discreționar. Iar, acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit căruia autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Prin urmare, I.P. „Agenția Servicii Publice” era obligată prin lege să-și exercite discreția, însă fără erori discreționare. De asemenea, instanța de apel a invocat că, notarea inderdicțiilor asupra apartamentului xxxxx au fost aplicate în temeiul hotărârilor instanției de judecată din 24 aprilie 1997, 09 decembrie 1999, 18 mai 2000, fiind înregistrate în Registrul bunurilor imobile la 21 decembrie 2001 și la 18 februarie 2003, adică după încheiarea contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx. Or, la baza încheierii acestui contract a stat extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău la data de xxxxx. Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul I.P.

„Agenția Servicii Publice” precum că la caz, au fost aplicate prevederile art. 59 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543- XIII din 25 februarie 1998. Or, actele judecătorești nominalizate au parvenit la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău până la data încheieri contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx, fapt ce se confirmă prin ștampilele aplicate pe aceste acte judecătorești, iar notarea acestora ulterior, duce la încălcarea dreptului de proprietate al noului proprietar, la caz al apelantei Mariei Cușnir, care a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de xxxxx.

Mai mult, instanța de apel a relevat că, hotărârile instanției de judecată din 24 aprilie 1997, 09 decembrie 1999 și 18 mai 2000 au fost emise la cererea Băncii Comerciale de investiții „Oguzbank” Societate pe Acțiuni, în vederea asigurării acțiunii, ce ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești din 01 august 1997 privind încasarea datoriei de la Valentina Roibu, fosta proprietară a apartamentului în litigiu. Însă, potrivit certificatului eliberat de administratorul din oficiu al Băncii Comerciale de investiții „Oguzbank” Societate pe Acțiuni rezultă că, potrivit hotărârii de judecată nr.2-1542/97 din 01 august 1997, Valentina Roibu a recuperat complet debitul restant față de bancă.

Prin urmare, menținerea acestor interdicții a decăzut. La data de 29 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.110-111). La data de 28 octombrie 2022 în adresa intimatei Mariei Cușnir și avocatului acesteia, Anei Constantinov a fost expediată copia recursului depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”, cu posibilitatea depunerii referinței, acestea însă, nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recurs (f.d.118-120). 4 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice” în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 29 iunie 2022 (f.d.92; 93-106). Dispozitivul deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice, la data de 07 iulie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.107). La data de 29 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.110-111). Decizia motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice, la data de 23 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.115).

Însă, până la data examinării admisibilității recursului, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. 5 Iar, conform art.97 alin.(3) lit.d) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Din actele cauzei se atestă cu certitudine că, decizia motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei I.P. „Agenția Servicii Publice”, prin intermediul poștei electronice la adresa de e-mail: asp@asp.gov.md, la data de 23 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.115).

Adresa respectivă este indicată de pe site-ul oficial al I.P. „Agenția Servicii Publice”, dar și în procurile, eliberate reprezentanților I.P. „Agenția Servicii Publice” Raisa Popov și Nadejda Crăciun (f.d.44; 112). Suplimentar, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017). Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Astfel, instanța de recurs menționează că, decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în prezenta cauză, a fost publicată pe pagina web a instanței la data de 16 septembrie 2022. Respectiv, I.P. „Agenția Servicii Publice” a avut posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință de decizia motivată a instanței de apel,inclusiv de pe portalului național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

Mai mult, decizia motivată din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău, la data de 16 septembrie 2022. În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin.(2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art.233 alin.(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către I.P. „Agenția Servicii Publice” este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei motivate din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de 24 septembrie 2022, iar termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind data de 6 23 octombrie 2022, zi de duminică, însă având în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de prezentare a motivării recursului a fost 24 octombrie 2022, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 24 octombrie 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului. Mai mult, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, în interiorul termenului cuprins între 24 septembrie 2022 - 24 octombrie 2022 recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” a dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, la data de 29 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, I.P. „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.110-111).

În cererea de recurs depusă de I.P. „Agenția Servicii Publice” se indică doar data depunerii și soluția instanței de apel. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și care sunt normele legale încălcate, prin admiterea apelului depus de către apelanta Maria Cușnir.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice”, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să depună motivarea recursului în termenul stabilit de lege. 7 În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei I.P. „Agenția Servicii Publice”, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună- credință de drepturile și obligațiile procedurale. Contrar acestor prevederi legale, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

La caz, recurenta I.P. „Agenția Servicii Publice” a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentei I.P. „Agenția Servicii Publice”și prin urmare, aceasta avea obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire. Astfel, recursul depus de I.P.

„Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu articolele 230 și 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 8 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul depus de I.P. „Agenția Servicii Publice”se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 9