3ra-1138/20 — contestarea actului administrativ

3ra-1138/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1138/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, I. Țurcan, V. Clima

ÎNCHEIERE

09 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Iurie Arapan împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea recalculării

pensiei,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin

care s-a admis acțiunea depusă de către Iurie Arapan,

constată:

La 22 ianuarie 2020, Iurie Arapan, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali,

a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că Iurie Arapan a

activat în organele afacerilor interne până la 05 iulie 2004, obținând calitatea de

pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în muncă

de 20 de ani calendaristici efectiv în serviciu.

În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018, lui Arapan Iurie i-a fost recalculată vechimea în muncă, fiind introduse

avantajele pentru perioada activității în cadrul Batalionului Serviciului Pază și

Escortă al Izolatorului de Detenție Provizorie, fiindu-i astfel stabilită vechimea în

muncă la momentul ieșirii la pensie de 37 de ani.

Reprezentantul reclamantului a indicat că la ieșirea la pensie, lui Arapan

Iurie i-a fost stabilită pensie în proporție de 50 % din cuantumul soldei, iar după

recalcularea vechimii aceasta constituie 75 %.

Astfel, Iurie Arapan s-a adresat Casei teritoriale de Asigurări Sociale

Călărași cu cerere privind recalcularea pensiei, însă, aceasta a fost respinsă prin

decizia nr. 10/2019/325.

1

Manifestându-și dezacordul cu decizia Casei teritoriale de Asigurări Sociale

Călărași, Iurie Arapan a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere

prealabilă, care a fost respinsă la 11 ianuarie 2020.

Reprezentantul reclamantului a considerat că decizia Casei teritoriale de

Asigurări Sociale Călărași nr. 10/2019/325 din 19 decembrie 2019 și refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. A-2868/19 din 11 ianuarie 2020 sunt

ilegale și neîntemeiate, urmând a fi anulate.

Reclamantul Iurie Arapan a solicitat prin cererea de chemare în judecată

declararea ilegalității deciziei Casei teritoriale de Asigurări Sociale

nr. 10/2019/325 din 19 decembrie 2019 și a refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. A-2868/19 din 11 ianuarie 2020, cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să efectueze stabilirea/calcularea cuantumului

pensiei și achitarea pensiei începând cu 05 iulie 2004, în cuantum de 75 % din

solda lunară, luându-se în considerare certificatul eliberat de Direcția de Poliție a

mun. Chișinău cu nr. 16670 din 08 octombrie 2019, cu majorările și indexările ce

au avut loc.

Prin hotărârea din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis acțiunea depusă de Iurie Arapan.

S-a anulat decizia nr. 10/2019/325 a Casei Naționale de Asigurări Sociale,

oficiul teritorial Călărași din 19 decembrie 2019 și refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. A-2868 din 11 ianuarie 2020.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent,

să calculeze și să achite pensia lui Iurie Arapan conform mărimii pentru vechimea

în muncă indicată în certificatul nr. 16670 din 18 octombrie 2018, eliberat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, Inspectoratul General al Poliției cu achitarea

diferenței pensiei recalculate și cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând

cu data apariției dreptului la pensie – 05 iulie 2004 și pentru viitor (f.d.44, 47-54).

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 80, 81-91).

În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că

înscrisurile cauzei denotă cert că, organul cu atribuții de stabilire și calculare a

pensiei lui Arapan Iurie, care la 25 iulie 2004 era Ministerul Afacerilor Interne, în

mod eronat a conchis că pensia lui Iurie Arapan urmează a fi calculată reieșind

din vechimea totală în muncă de 20 ani, or, această concluzie contravine

normelor legale. De fapt, din înscrisurile cauzei rezultă că la data ieșirii la pensie

Iurie Arapan avea o vechime în muncă totală de 37 de ani 07 luni 23 de zile, iar

pensia i-a fost stabilită reieșind din vechimea în muncă de 20 de ani.

Sub acest aspect, instanțele inferioare au stabilit că organul cu atribuții de

stabilire, calculare și achitare a pensiei lui Iurie Arapan nu a dat o apreciere

normelor legale pertinente speței.

Corespunzător, din vina organului cu atribuții de stabilire și calculare a

pensiei, care la 25 iulie 2004 era Ministerul Afacerilor Interne, lui Iurie Arapan i-

a fost stabilită o pensie mai mică în raport cu pensia care de fapt urma să-i fie

stabilită.

Așa, instanțele inferioare au conchis că, din vina organului care a stabilit

pensia (și anume Ministerul Afacerilor Interne) lui Arapan Iurie nu i-a fost

stabilit corect cuantumul soldei din care urma a-i fi stabilită pensia, denotă

2

temeinicia acțiunii și necesitatea anulării deciziei și a refuzului Casei Naționale

de Asigurări Sociale, cu obligarea recalculării pensiei cu stabilirea pensiei,

începând cu data stabilirii pensiei.

La 28 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la

Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul oficiului poștal, recurs nemotivat

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei recurate și emiterea unei decizii noi

(f.d. 93, 93a).

La 09 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la

Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 23

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 94-97).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor faptice

ale speței și transpunerea unor motive similare celor invocate în cererea de apel.

În concret, recurenta a reiterat că instanțele inferioare au interpretat și aplicat

eronat normele de drept material, în special dispozițiile Legii nr. 1544-XII din 23

iunie 1993.

De asemenea, în opinia recurentei, instanțele inferioare nejustificat au

constatat că stagiul de muncă al lui Iurie Arapan din perioadele 20 februarie 1986

– 25 noiembrie 1996, 02 februarie 1998 – 01 iunie 1999, 01 iunie 1999 – 16

martie 2001, 16 martie 2001 – 05 iulie 2014 urmează a fi calculat ca vechime în

muncă cu înlesniri, or, activitatea intimatului în această perioadă nu poate fi

raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 și art. 11 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la sistemul

administrației penitenciare.

La aspectul dat a fost evocat faptul că ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 96 din 20 martie 2018 nu poate produce efecte juridice, deoarece

acesta contravine actelor normative în vigoare, iar drept consecință și certificatul

eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău lui Iurie Arapan, nu poate produce

efecte juridice.

Finalmente, recurenta a notat că în mod nejustificat a fost obligată să

recalculeze pensia lui Iurie Arapan începând din anul 2004, or, intimatul a depus

cererea prealabilă la 24 octombrie 2018.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

emiterea unei decizii noi.

La 19 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului și

reprezentantului acestuia pentru notificare copia recursului motivat depus de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, explicându-le dreptul de a depune referințe

asupra criticilor formulate în recurs (f.d. 96).

Prin referința depusă electronic la 29 noiembrie 2020, intimatul Iurie

Arapan, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a solicitat declararea recursului

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil (f.d. 105,

106-108).

Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

3

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 septembrie 2020

(f.d. 80). La 28 septembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

prin poștă recurs nemotivat împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 93, 93a). Conform avizului de recepționare a corespondenței

DS8000315513AS (f.d. 99) decizia motivată din 23 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată recurentei la 06 noiembrie 2020. La 09 noiembrie

2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d. 94-

97).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

4

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5